În luna martie a anului 1944, în urma pătrunderii pe teritoriul naţional a armatelor sovietice, partea de est şi nord-est a României a devenit teatru de război.
La 15 martie 1944, la o zi după ce forţele sovietice depăşiseră Bugul, Armata 4 română a primit misiunea să asigure, în Transnistria şi Moldova, evacuarea tuturor unităţilor, formaţiunilor militare şi a autorităţilor civile, organizarea unor capete de pod şi încetinirea ofensivei inamicului. În acest scop, a fost constituit Grupul de armate româno-germane „Ucraina de Sud”, care a acţionat în Moldova şi Basarabia, pe un front de peste 600 kilometri.
În vara aceluiaşi an, capacitatea de rezistenţă a trupelor româno-germane a fost slăbită considerabil, în urma retragerii de pe front a 11 divizii germane. Situaţia a fost agravată, la 20 august 1944, când fronturile 2 şi 3 ucrainene au declanşat puternica operaţie ofensivă Iaşi - Chişinău, care a determinat ruperea frontului româno-german din partea de est a României, producerea unor mari pierderi trupelor române şi germane şi, în final, pierderea bătăliei din Moldova şi din sudul Basarabiei.
În acest context, în perioada iunie - august 1944, în zona dealurilor situate la sud de satul Feşteliţa, din apropierea Nistrului, batalioanele 13, 14 şi 18 vânători de munte au suferit pierderi umane însemnate, morţii de război români fiind înhumaţi într-o parcelă amenajată în cimitirul localităţii. Odată cu retragerea trupelor române din Basarabia, mormintele acestora au fost distruse de unităţile Armatei Roşii, parcela fiind reamenajată în vara anului 2008, prin contribuţia financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
De menţionat că în luptele de pe Nistru, din perioada aprilie-august 1944, au murit peste 700 morţi de război români.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi în satul Feşteliţa, în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea
Lista morţilor de război.
