Noutati
  • Actualitate

    Oficiul Național pentru Cultul Eroilor lansează cea de-a VIII-a ediție a concursului Eroul meu de ieri și de azi! în perioada 15.05 - 15.11.2019 Oficiul Național pentru Cultul Eroilor lansează concursul cu premii "Să nu ne uităm eroii!" CUNOAȘTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE
    citeste...
  • Stire noua

    Norme privind constatarea și sancționarea contravețiilor la nerespectarea reglementărilor referitoare la construirea, reamenajarea, modificarea, strămutarea, întreținerea și administrarea mormintelor si operelor comemorative de război
    citeste...
  • Stire actuala

    Cimitirul Eroilor Valea Uzului
    citeste...

 

Pași prin istorie 
Morţi de război români la Căciulata

 


 

Începând cu 10 noiembrie 1916, luptele din Valea Oltului au crescut în intensitate, desfăşurându-se zilnic de-a curmezişul munţilor. Corpul I Armată, deşi trebuia să treacă în refacere a păstrat poziţiile, fiind cazuri când un batalion de 100 de oameni a fost atacat de regimente germane superioare numeric şi tehnic. Deşi germanii au ocupat Muntele Cozia, grănicerii români au înconjurat şi distrus o companie germană, fapt care l-a determinat pe generalul Eric von Falkenhayn să afirme: „Progresele noastre trebuiau făcute în lupte foarte grele. Românii rezistau cu disperare. Fiecare munte în parte trebuia luat cu asalt. Şi dacă reuşeam să luăm pradă în oameni şi material, trebuia, de partea noastră, s-o plătim cu jertfe grele”.
O parte dintre eroii români de pe Valea Oltului au fost înhumaţi în Cimitirul oraşului Călimăneşti. Ulterior, în 1980, osemintele morţilor de război români de la Călimăneşti au fost exumate, fiind depuse în Cimitirul de onoare amenajat în localitatea Căciulata, peste drum de Mănăstirea Cozia.
Mormintele a 144 de eroi români sunt marcate prin cruci creştine din marmură albă, iar în centrul cimitirului este amplasat un monument de tip obelisc, din marmură albă, pe care sunt inscripţionate numele unor eroi din Primul şi din Al Doilea Război Mondial.
Evidenţa nominală a morţilor de război români din Primul Război Mondial, identificaţi nominal şi centralizaţi în Cimitirul eroilor din Căciulata poate fi accesată pe pagina de internet a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război din Primul Război Mondial.

 



PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români înhumaţi  în localităţile Sudak şi Taraktaş (raionul Sudakski Gorsovet, Crimeea)

 
La 5 noiembrie 1941, Brigada 1 Munte română a reuşit să cucerească portul Sudak, situat pe litoralul de sud-est a Peninsulei Crimeea, la poalele Munţilor Crimeea.
Două luni mai târziu, la mijlocul lunii ianuarie 1942, forţele sovietice au reuşit să debarce, în Sudak, importante trupe de desant. Iniţial, acţiunea inamicului a fost stopată de Compania „Tomescu”, din Brigada 4 Munte, aceasta fiind nevoită, însă, să se retragă ulterior pe înălţimile situate la sud de Taraktaş şi spre Otusî.
Situaţia a fost stabilizată prin sosirea în zonă a Batalionului 13 Vânători de Munte român, a unui batalion şi a altor subunităţi germane. În dimineaţa zilei de 17 ianuarie, aceste forţe au trecut la contraatac şi au recucerit, pe flancul stâng, partea de est a satului Taraktaş. Pe flancul drept, din cauza rezistenţei îndârjite a inamicului, luptele pentru cucerirea definitivă a Taraktaşului au căpătat un caracter de uzură, inamicul fiind înfrânt definitiv, la 27 ianuarie, abia în urma atacurilor date cu sprijinul aviaţiei şi artileriei. A doua zi, o companie comandată de către căpitanul Ghertner a ocupat portul Sudak.
În urma luptelor din zona Sudak-Taraktaş, forţele sovietice au pierdut peste 1.500 militari, căzuţi în prizonierat sau morţi pe câmpul de luptă. De celalată parte, militarii români căzuţi la datorie au fost înhumaţi în diferite cimitire de campanie de pe raza celor două localităţi menţionate. În mai 1944, acestea au fost distruse de inamic, odată cu ocuparea întregii zone.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi în localităţile Sudak şi Taraktaş (raionul Sudakski Gorsovet, Crimeea), în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război.



Portrete de eroi 
Repatrierea osemintelor eroului locotenent Sevastian Iriminoiu

  
În perioada 15-20 octombrie 1927, Ministerul Apărării Naţionale a repatriat osemintele a şase morţi de război români din Primul Război Mondial, exhumate din cimitirele lagărelor din Haskovo şi Târnovo (în prezent oraşe în Bulgaria).
Bulgarii au acordat onoruri militare la Ruse, în momentul în care sicriele eroilor români au fost transportate peste Dunăre.
Unul dintre eroii români repatriaţi a fost slt. Sevastian Iriminoiu din cadrul Regimentului 25 Infanterie, la cererea familiei. Acesta a fost rănit în lupta de la Cocargea (în prezent satul Pietreni din comuna Deleni, judeţul Constanţa), în septembrie 1916, iar apoi în timpul luptelor de apărare a Capitalei, la Neajlov. Căzut prizonier al bulgarilor, slt. Iriminoiu a fost internat în spitalul din Târnovo, unde a murit la 29 decembrie 1916, la vârsta de 20 de ani.
Osemintele lui Iriminoiu au fost reînhumate, la 23 octombrie 1927, în cavoul familiei din Cimitirul din Goleştii Badii din oraşul Topoloveni (judeţul Argeş.)
Din cauza unei epidemii, trupa care a acordat onorul eroului Iriminoiu nu a avut permisiunea de a se cantona la Topoloveni, iar la ceremonial nu a fost permis accesul copiilor până la vârsta de 12 ani.

*

În lagărul din Haskovo au murit în iarna 1916-1917 cel puţin 10.000 de prizonieri români şi sârbi, conform unei relatări a căpitanului Pavel, supravieţuitor al Primului Război Mondial.
 

Top