OFICIUL NAȚIONAL PENTRU CULTUL EROILOR

Morți de război ai Armatei române la Blaj


La 15 februarie 1945 s-a înființat Spitalul de Zonă Interioară 103 în municipiul Blaj, jud. Alba, prin contopirea spitalelor de Zonă Interioară nr. 128 și nr. 622.
În cadrul acestuia au fost internați atât militari români care au fost aduși răniți de pe front, cât și prizonieri români eliberați din lagăre (de exemplu soldatul Câmpeanu Dumitru, internat la 1 decembrie 1945, după ce a fost eliberat dintr-un lagăr din Germania), cu diverse probleme de sănătate.
Închiderea Spitalul de Zonă Interioară 103 la 15 decembrie 1945 s-a realizat în baza unui ordin al Corpului 6 Armată, chiar dacă în cadrul acestuia mai existau militari bolnavi, în contextul în care s-a apreciat că militarii internați, în număr de 28, se aflau în afara oricărui pericol. Astfel, la 9 decembrie 1945, sergentul Ștefănescu Ion (contingent 1942, din Regimentul 6 Artilerie) auzind că spitalul va fi închis s-a adresat comandantului, solicitând să fie transferat în altă unitate medicală: „Domnule comandant, (...) fiind rănit de pe Frontul din Apus, ce sunt internat de la 12 ianuarie 1945 până în prezent în Spitalul ce cu onoare conduceți Domnia-Voastră.
Desființându-se acest spital (...) cu respect vă rog să binevoiți a-mi aproba evacuarea la Spitalul de Zonă nr. 405 Slatina, unde-mi este mai aproape de familie.
Sunt mobilizat de la data de 9 aprilie 1944, dată de la care nu mi-am putut cerceta familia și părinții mei.
În speranța că cererea mea veți binevoi a-mi aproba, Primiți vă rog respectul pe care îl păstrez”. Comandantul Spitalului de Zonă Interioară 103 a apreciat că sergentul Ștefănescu Ion „este transportabil”, ordonând ca acesta și actele de „evacuare” din spital să fie trimise la Spitalul din Slatina.
Pentru curățenia Spitalului de Zonă Interioară 103 s-au folosit în anul 1945, într-o lună și jumătate, 29 de mături, cinci cutii cu ceară de parchet, șase perii de frecat, un kg de vopsea ultramarin, 100 kg de var, o bidinea, 7,5 kg oxid galben, trei kg de ulei verde, și două kg de ulei albastru.
În perioada februarie-martie 1945 în Spitalul de Zonă Interioară 103 au murit 17 militari ai Armatei române. Înmormântarea eroilor la Blaj a căzut în sarcina unității medicale, sicriile eroilor fiind scăzute din contabilitate.
În februarie 1945, costurile totale pentru înmormântarea unui sergent și a 8 soldați au fost de 42.089 lei, media pentru o înhumare trecând de 4.600 de lei.
Militarii Armatei române care au murit în al Doilea Război Mondial la Blaj au fost înhumați într-o parcelă de onoare, amplasată în incinta Cimitirului ortodox.
În cadrul acesteia sunt amenajate morminte individuale, împrejmuite cu borduri și marcate cu cruci din mozaic.
Opera comemorativă din cadrul necropolei are forma unui obelisc, având o inscripţie identică pe cele patru laturi: GLORIE ETERNĂ OSTAŞILOR ROMÂNI CARE AU LUPTAT ŞI S-AU JERTFIT PENTRU LIBERTATEA ŞI INDEPENDENŢA PATRIEI NOASTRE.
Din totalul militarilor Armatei române care au murit la Blaj, 12 au fost raportați ca decedați de unități militare de infanterie, artilerie și cavalerie în perioada 1946-1947 (cel mai mare în grad este căpitanul Ene A Traian), iar 20 de către Spitalul de Zonă Interioară nr. 103.
Din cei 32 de eroi menționați în rapoartele de deces, numai pentru doi există însemne de căpătâi în Cimitirul ordodox din Blaj:
  1. Soldatul Croitoru (Croitor numele pe cruce) Gheorghe, înhumat în parcela din față a necropolei, rândul 11, mormântul nr. 4.
  2. Soldatul Alexandru Ștefan, înmormântat în parcela din față a necropolei, rândul 11, mormântul nr. 1.
În total, în cadrul Cimitirului ortodox din Blaj sunt înhumați 163 de morți de război ai Armatei române, din care 70 sunt identificați nominal, iar 93 sunt neidentificați. Exceptându-l pe soldatul Popescu Ion, din Regimentul 3 Roșiori, originar din comuna Mârșani, jud. Dolj, pentru niciunul din militarii Armatei române înhumați la Blaj nu se menționează pe însemnul de căpătâi gradul sau unitatea din care au făcut parte. Excepția menționată a fost realizată la inițiativa fraților și surorilor eroului, care au montat lângă însemnul de căpătâi din beton o cruce metalică, pe care au atașat fotografia acestuia și o tăbliță din inox cu inscripția: Oprește-te o clipă iubite/ trecător că și tu ești ca /mine în lume muritor./Doream o viață lungă și / plină de noroc dar s-a / sfârșit pe câmpul de onoare / în chinuri mari de foc. / Înmormânatrea s-a făcut / în anul 1945.
Evidența eroilor Armatei Române din al Doilea Război Mondial, după locul amplasării mormântului în Cimitirul ortodox din Blaj, poate fi consultată  la secţiunea Lista morţilor de război din al Doilea Război Mondial. De asemenea, în același fișier s-a creat o filă separată, conținând numele a 30 de morți de război, raportați ca decedați/înhumați în Cimitirul ortodox din Blaj, ale căror nume nu se regăsesc pe însemnele de căpătâi din cimitir.

 
Acest site folosește cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor conform Regulamentului (UE) 2016/679. Detalii OK