În contextul pătrunderii în partea de est şi nord-est a României a armatelor sovietice, la 15 martie 1944, Grupul de armate româno-germane „Ucraina de Sud” a acţionat în Moldova şi Basarabia, pe un front de peste 600 kilometri, pentru evacuarea tuturor unităţilor, formaţiunilor militare şi a autorităţilor civile, organizarea unor capete de pod şi încetinirea ofensivei inamicului.
Capacitatea de rezistenţă a trupelor româno-germane a fost slăbită considerabil în urma retragerii de pe front a 11 divizii germane şi a declanşării, la 20 august 1944, a puternicei operaţii ofensive sovietice Iaşi - Chişinău. Drept urmare, frontul româno-german din partea de est a României s-a rupt, cu grave consecinţe pentru trupele române, cuantificabile în mari pierderi umane.
În acest context, în perioada aprilie - august 1944, în vecinătatea malurilor abrupte ale Nistrului, într-o zonă de păduri şi lunci de lângă satul Răscăieţi, regimentele 11, 24 şi 35 infanterie române au înregistrat peste 260 morţi de război, care au fost înhumaţi pe raza localităţii menţionate. Odată cu retragerea trupelor române, în urma înfrângerii în bătăliile din Moldova şi Basarabia, mormintele acestora au fost distruse de forţele sovietice.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi în comuna Răscăieţi, în cel de-al Doilea Război Mondial, poate fi consultată la secţiunea
Lista morţilor de război.
