MONUMENTUL-OSUAR AL EROILOR SÂRBI DIN MEDGIDIA (JUD. CONSTANŢA)
De-a lungul veacurilor, dintre toți vecinii României, singurii cu care țara noastră nu a avut nici un conflict armat au fost sârbii. ,,Trei prieteni au românii, spunea înțelepciunea populară: Dunărea, Marea Neagră și sârbii”.
O pioasă privire asupra datelor statistice va reda mai viu sacrificiul și eroismul luptătorilor sârbi, croați și sloveni, din Divizia I voluntari sârbă care a luptat în Dobrogea, având ca efective 624 ofițeri și 18244 soldați. Dintre aceștia, au căzut luptând vitejește 42 de ofițeri și 1689 de soldați, 197 de ofițeri și 6172 de soldați au fost răniți, iar un efectiv de 866 trupă fiind dat dispărut.
Divizia I voluntari sârbă, parte a Corpului 47 Armată rus, a fost o mare unitate formată la Odessa, în anul 1916. Majoritatea celor care s-au înrolat erau prizonieri de război din Armata Austro-Ungară, capturați de Armata Imperială Rusă. Divizia a avut o componentă etnică diversă, voluntarii provenind din rândul popoarelor iugoslave (sârbi, croați, bosniaci, cehi și slovaci) și a luptat pe teritoriul României, în campania anului 1916 în cadrul Armatei de Dobrogea ruse, sub comanda generalului Andrei Zaioncikovski. În această campanie, divizia a fost comandată de colonelul Stevan Hadzic, fiind inclusă în cadrul Corpului 47 Armată rus, alături de Divizia 61 Infanterie și Divizia 3 Cavalerie.
La sfârșitul lunii iunie 1916, divizia a fost concentrată în apropierea frontierei cu România, într-un raion din preajma localității Reni, între râurile Prut și Cahul. Odată cu intrarea României în război în august 1916, Corpul 47 Armată trebuia să treacă Dunărea, în vederea participării la acțiunile militare din Dobrogea, trupele diviziei fiind transportate cu barjele pe Dunăre, pe traseul Reni-Cernavodă. Unitățile diviziei au început debarcarea la Cernavodă, între 19 august-1 septembrie, pornind în marș spre Mangalia, alăturându-se celor aproximativ 72000 de soldați din regiune.
În perioada septembrie-octombrie 1916, divizia a participat la acțiunile militare din Dobrogea, în luptele de la Bazargic, Ghelengic (Pecineaga), Cocargea (sat Pietreni), Mereni (Enghe Mahale), Miriștea (Edilchioi), Amzacea și Topraisar. Pierderile umane au fost mari, însă unitățile sârbe au luptat cu ardoare dovedind un eroism legendar.
Pentru actele lor de bravură, 11 ofițeri sârbi în frunte cu comandantul lor, au primit cel mai înalt Ordin Militar al României – Ordinul ,,Mihai Viteazul”.
În semn de cinstire a sacrificiului lor și ca simbol al prieteniei dintre români și sârbi, la Medgidia, pe unul dintre cele mai înalte locuri din cimitirul ortodox se înalță ,,Piramida albă”, nume cu care este cunoscut monumentul-osuar îmbracat în marmură albă, dedicat soldaților sârbi, croați și sloveni care și-au pierdut viața pe pământ dobrogean, în perioada 25 august-12 octombrie 1916.
Monumentul ridicat în mod solemn de Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a fost inaugurat la data de 08.09.1926, în prezența regilor Ferdinand I al României și Alexandru I Karagheorghevici al sârbilor, croaților și slovenilor, soțul principesei Maria (Mărioara), alintată Mignon, al treilea copil al Regelui Ferdinand și al Reginei Maria.
Inaugurarea monumentului-osuar a făcut parte dintr-o suită de acțiuni, organizate la Medgidia și în alte localități din județul Constanța, la care cei doi monarhi au participat în cinstea eroilor căzuți în prima conflagrație mondială.
În vederea participării la această emoționantă ceremonie comemorativă, ministrul Iugoslaviei, Ciolac Antici, atașatul militar în România al Serbiei, Croației și Sloveniei generalul Antici, au venit la Medgidia, însoțiți de deputatul sârb Popovici și de avocatul Rădulescu, delegatul Patriarhiei de la București.
Pentru evidențierea sacrificiului suprem al diviziei sârbești, domnul general Ștefan Hadjici, reprezentant al delegaților sârbi, spunea:
Se împlinesc zece ani de când am fost comandantul celei mai brave divizii sârbești. Voluntarii sârbi au lăsat tot ce au avut mai scump în patria lor ca să repurteze cea mai glorioasă victorie pe pământul românesc al Dobrogei. Trăiască amintirea lor! Aici au pierit sârbi, cehi, ruși și români.
De la Constanța a participat prefectul Goruneanu, generalul I. Vlădescu, comandantul Diviziei, a 9-a, C. Irimescu, președintele Consiliului Județean, vicarul episcopiei Atanasie Dincă și alți clerici, toți ținând cuvântări și preamărindu-i pe eroii sârbi. Seria alocuțiunilor a fost încheiată prin cuvântarea lt. Copaciu Nicolae din Ministerul de Război, delegatul Societății ,,Mormintele Eroilor”, Comitetul Central.
Într-o scrisoare adresată Societății ,,Mormintele Eroilor”, de către Atașatul militar al Serbiei, Croației și Sloveniei la București, generalul Antici transmite următoarele cuvinte:
,,Domnule Director,
Ținem să vă aducem la cunoștință cu ocaziunea aceasta că lucrările de exhumare și centralizarea eroilor sârbo-croato-sloveni în cavoul [sic!] din Medgidia au fost executate de vrednicul dumneavoastră lt. Copaciu Nicolae.
Lucrările au fost executate într-un mod fumos și inteligent cari-l caracterizează pe acest generos ofițer ca un om cu suflet înalt făcând prin munca sa ca sentimentele țărilor noastre să fie unite pe veci.
Vă mulțumim din suflet domnule director pentru sprijinul ce ați acordat și pentru frumoasa muncă depusă de bravul dumneavoastră ofițer cărora vă râmân veșnic cu recunoștință și sentimente frumoase.
Primiți înalte expresiuni a considerațiunilor noastre rugându-vă a transmite aceleași vrednicului Locotenet Copaciu”.
Solemnitatea de la Medgidia a fost încă un prilej pentru constatarea solidarității sufletești între cele două țări, izvorâte din jertfele comune pentru triumful libertății lor.
În interiorul osuarului, care are formă de piramidă, au fost depuse osemintele a 224 de eroi sârbi, croați și sloveni, din Divizia I sârbă voluntari, exhumate din Dobrogea. De activitatea de exhumare s-a ocupat lt. Copaciu, delegatul Societății ,,Mormintele Eroilor”, cu sprijinul colonelului Sima Petre, comandantul Regimentului 2 Grăniceri, secondat de maiorul Ionescu, comandantul Centrului de Instrucție Medgidia.
Pe monumentul îmbrăcat în marmură albă, adusă din Serbia, sub stema fostului stat iugoslav, sunt inscripționate, în limbile sârbă și română, cuvintele: ,,Eroilor Diviziei I-a de voluntari sârbi căzuți în Dobrogea, în luptele de la 25 august până la 12 octombrie 1916 pentru eliberare și unitate. Patria recunoscătoare. Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor”. Pe una dintre laturile piramidei-osuar sunt menționate localitățile în care voluntarii au dat dovada sacrificiului suprem: Dobrici, Cocargea (azi satul Pietreni), Amzacea și Topraisar.
De asemenea, la baza treptelor care duc spre monument, o inscripție bilingvă săpată în marmură, datată 30 ianuarie 2007, menționează: ,,Aici odihnesc întru veșnicie oseminte ale bravilor ostași ai Diviziei I sârbă voluntari, căzuți pe pământul Dobrogei în aprigele lupte din 1916, înfrățiți în jertfe și credință cu cei români. Veșnica le fie pomenirea”.
