Colonel A. Budiș: Camarazi! În numele oştirii mă plec emoţionat în faţa voastră!
Realizând un puternic cap de pod la Zimnicea, la 23 noiembrie 1916, trupele germane, turce şi bulgare au început să înainteze spre Bucureşti, ocupând satul Prunaru şi încercuind Divizia 18 infanterie, la 28 noiembrie 1916. Generalul Alexandru Referendaru, comandantul Diviziei 18 Infanterie, a ordonat o şarjă de cavalerie la sacrificiu, misiunea revenindu-i Regimentului 2 Roşiori, cu scopul reocupării satului Prunaru.
Ordinul de atac a fost înmânat, în plic, colonelului Gheorghe Naumescu, comandantul Regimentului 2 Roşiori, care, deşi se afla în stare de convalescenţă, ca urmare a unei operaţii la Spitalul Militar, a refuzat să rămână în rezerva escadronului 4, pornind în linie de atac cu trei escadroane.
Apăraţi de ceaţă, roşiorii români au dat peste cap primele rânduri de infanterişti germani, însă, în momentul în care s-au apropiat de satul Prunaru au fost seceraţi de mitralierele germane, instalate la ferestrele şi în podurile caselor. Cel puţin 250 de roşiori au murit în timpul şarjei, alţi 60 de călăreţi luptând pe jos, împreună cu militari din Regimentul 20 Teleorman.
Colonelul Gheorghe Naumescu a fost rănit în timpul şarjei, devenind prizonier al bulgarilor. A fost internat în lagărul de prizonieri din Sofia, unde a şi decedat.
Rămăşiţele pământeşti ale colonelului Gheorghe Naumescu au fost repatriate în perioada interbelică, fiind aduse în România şi depuse în cavoul familiei din municipiul Bârlad.
La Sofia, în lagărul amenajat într-o baracă din scânduri, sau în spitalele care deserveau răniții/bolnavii români din capitala Bulgariei (spitalele nr. 1/3, 1/4, 4/2 și 10) au murit câteva sute de prizonieri români.
Datele privind numărul decedaților sunt contradictorii. Inițial, în anul 1920, documentele vremii consemnau că 180 de prizonieri români au fost înhumați în Parcela eroilor români, situată în Cimitirul Central din Sofia. În același an, șeful misiunii militare române la Sofia a informat Ministerul Apărării Naționale că în Parcela eroilor români din Sofia existau mormintele a 240 de eroi români, în baza unor date primite de la Crucea Roșie Internațională. Însă, analizând datele respective a rezultat un număr de 245 de eroi români.
Deși se dorea, la nivelul anului 1925, amenajarea unui Mausoleu în Cimitirul central din Sofia, în care să fie depuse osemintele la toți eroii români care au murit pe teritoriul Bulgariei în Primul Război Mondial, ulterior, Ministerul Apărării Naționale a exhumat osemintele unor eroi români (identificați și neidentificați nominal) care au murit în câteva lagăre de pe teritoriul Bulgariei (Botevgrad, Gara Cincorovo, Golem Poroveț, Gorna Orehovița, Isperich, Loveci, Plevna, Preslav, Provadia, Razgrad, Ruse, Șumen, Troian, Vazovo și Veliko Tărnovo), centralizându-le în Parcela eroilor români din Sofia, în anii 1941 și 1943.
La vremea respectivă în necropola eroilor români exista un monument central (amenajat de „Colonia română din Sofia” în anul 1922) și cinci cruci din beton (cu inscripția MORȚI PENTRU PATRIE 1916-18), la baza cărora se dorea să se monteze plăci comemorative pe care să fie inscripționate numele eroilor români identificați nominal.
La încheierea activității de centralizare din anul 1941, colonelul A. Budiș, reprezentantul Ministerului Apărării Naționale a exclamat: „Camarazi! În numele oştirii mă plec emoţionat în faţa voatră şi prezentându-vă salutul militar vă asigur că sacrificiul vostru nu a fost zadarnic. Prin noi cei de astăzi, care ne vom face ca şi voi datoria, pilda vostră va fi transmisă urmaşilor”, mulțumind apoi „autorităţilor militare, civile şi spirituale bulgare prin bunăvoinţa şi colaborare cărora a fost posibil să se continue lucrările de exhumare ale osemintelor soldaţilor români căzuţi în timpul războiului şi îngropaţi în pământ bulgar”.
Parcela de onoare a eroilor români din Sofia a fost restaurată în anul 2007 prin implicarea financiară a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, păstrându-se forma și configurația din anul 1943.
În prezent, în baza unor date provenind din mai multe surse arhivistice (române, bulgare și franceze), numărul morților de război români din Primul Război Mondial, înhumați/centralizați la Sofia este de 522 de eroi (489 identificați nominal și 33 neidentificați). Majoritatea eroilor români necunoscuți au fost exhumați din cimitirele lagărelor din Botevgrad și Razgrad.
Evidenţa morţilor de război români identificaţi nominal, din Primul Război Mondial, înhumați/centralizați la Sofia, Bulgaria, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.
