În contextul operaţiunilor militare desfăşurate de puterile Axei pe flancul sudic al Uniunii Sovietice, Armata a 4-a română s-a confruntat, în intervalul 8 august - 16 octombrie 1941, cu rezistenţa acerbă a trupelor sovietice.
Pentru apărarea regiunii şi a oraşului-port Odessa, acestea amenajaseră un puternic sistem defensiv, de peste 200 de kilometri, compus din şanţuri anticar, tranşee, cazemate, reţele de sârmă ghimpată, mine antitanc şi antiinfanterie etc.
Rezistenţa înverşunată a inamicului, protejat de întregul complex de lucrări genistice cu caracter defensiv al acestuia, a produs în rândul forţelor române pierderi umane de peste 18.000 de militari români. Acest fapt explică numărul mare de cimitire de campanie româneşti care au fost amenajate, în vara-toamna anului 1941, în regiunea Odessa, printre acestea aflându-se şi cele situate pe raza comunei Feşterovo (în prezent, Egorovka), în care au fost înhumaţi, în principal, morţii de război din cadrul Diviziei a 3-a Infanterie.
Pe măsură ce unităţile române s-au retras de pe Frontul de Est, în urma ruperii frontului la Stalingrad (19 noiembrie 1941), mormintele de război româneşti din acest spaţiu, inclusiv cele din comuna Feşterovo, au fost distruse de autorităţile militare sovietice.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi pe raza comunei Feşterovo (regiunea Odessa, Ucraina), în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată la secţiunea
Lista morţilor de război.
