CAMPANIA DIN 1919. Tributul de sânge plătit pentru cucerirea defileului Crișului Alb
Operațiile militare ale Armatei române, din 16 aprilie 1919, desfășurate în Munții Apuseni, au fost încununate de succes. După respingerea atacului trupelor ungare, din noaptea de 15 spre 16 aprilie, forțele române au preluat inițiativa și au înaintat până pe aliniamentul Hodod –Hereclean – Vânători - Dealul Danieli. Confruntări înverșunate au avut loc în zona de operații a Diviziei 2 Vânători, care a avut ca misiune principală cucerirea defileului Ciuci-Gurahonț, de pe valea Crișului Alb.
În zilele următoare, ofensiva forțelor române a continuat, în ciuda numeroaselor încercări ale inamicului de a-și păstra poziția, pe terenul muntos, care îi oferea condiții optime de apărare.
În timpul confruntărilor, din defileul Crișului Alb, mai mulți militari români au făcut supremul sacrificiu. Printre primii ofițeri căzuți la datorie s-a aflat și sublocotenentul Ștefan Bârsan, din Regimentul 9 Vânători, comandant de companie. Originar dintr-o veche familie de oieri ardeleni, stabilită ulterior în regiunea Dobrogei, tânărul ofițer a luptat cu ardoare pentru libertatea fraților de peste munți, fiind grav rănit, pe când se afla în fruntea camarazilor săi, în atacul dat asupra tranșeelor inamice de pe Heread. A fost evacuat la Baia de Criș, pentru îngrijiri medicale, dar a murit înainte de a ajunge la destinație. Bravul ofițer a fost înhumat creștinește în cimitirul din Țebea, localitate cu profunde semnificații în conștiința românilor, aici aflându-și odihna veșnică revoluționarii pașoptiști Avram Iancu și Ioan Buteanu. Pe movila de la Țebea, în vecinătatea mormintelor acestora, își doarme somnul de veci sublocotenentul Ștefan Bârsan.
O altă pildă de eroism a fost dată de către sublocotenentul Ion Șerban, comandantul companiei a V-a din Regimentul 10 Vânători, care a murit în spital, în urma rănilor căpătate în luptele crâncene purtate în fața tranșeelor inamice de pe Vârful lui Dănilă (satul Ciuciu, comuna Noșlac, județul Alba). Originar din Brăila, sublocotenentul Șerban fusese deja rănit în luptele de la Mărășești, însă suferința fizică nu l-a descurajat, continuând să lupte cu îndârjire pentru Țară și făcând suprema jertfă în Campania din 1919. 14 ani mai târziu, în comuna pe raza căreia și-a pierdut viața, a fost ridicat un momument în memoria eroilor, morți în Războiul de Întregire.
Un al treilea erou, soldatul Constantin Sandu, din Regimentul 2 Vânători, a fost găsit mort la hotarul comunei Zeldiș (azi comuna Iacobini, județul Arad), lângă o mitralieră capturată de la inamic. Numele fiicei sale, însemnat pe o carte de rugăciuni găsită în buzunarul vestonului, a fost probabil ultimul nume rostit de muribund în agonia morții; a fost înmormântat creștinește în cimitirul comunei Zeldiș.
La succesul trupelor române în Campania din 1919, și-a adus contribuția și Corpul voluntarilor ardeleni, format în Siberia, din foști prizonieri de război austro-ungari de origine română. Astfel, în lupta de la Dealul Mare a căzut eroic, ucis de schijele unei grenade, sergentul Adam Băianț, originar din satul Mesteacăn, plasa Brad. O moarte de erou a avut și caporalul Ilie Bota, originar din comuna Ștei, plasa Baia de Criș. Pe când solicita o grenadă, pe care s-o arunce spre pozițiile inamice, a fost grav rănit de un glonț dușman. A decedat la spital, două zile mai târziu, fiind înhumat în cimitirul din Țebea.
