În vara anului 1917, în bătăliile de la Mărăşeşti (6 august - 19 august) şi Oituz (8 august - 22 august), Armata română a respins puternica ofensivă a forţelor germane pe direcţia Focşani-Mărăşeşti-Adjud. Cedarea acestui front ar fi avut ca rezultat ocuparea Moldovei şi scoaterea României din război.
Pe frontul de la Oituz, sub deviza „
Pe aici nu se trece”, Armata a II-a română a barat drumul inamicului spre zona carboniferă şi petroliferă de pe Valea Trotuşului. Preţul plătit de trupele române a fost însă scump, acestea înregistrând peste 12.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi, cele mai multe pierderi fiind consemnate în sectoarele Cireşoaia şi Coşna, unde diviziile 1 şi 7 infanterie au fost protagonistele unor lupte extrem de sângeroase.
Un exemplu în acest sens a fost consemnat la 13 august 1917, în luptele de pe Dealul Coşna, unde a căzut la datorie, luptând cu o singură mână (cealaltă fiindu-i amputată în urma Bătăliei de la Râmnicu Sărat), aruncătorul de grenade, din Regimentul 2 Grăniceri, caporalul Constantin Muşat, jertfa acestuia rămânând o „pildă mişcătoare de înţelegere a datoriei către ţară, dincolo de marginile fixate şi de legile firii şi de ale oamenilor”.
Imediat după război, pentru faptele sale de arme, caporalul Constantin Muşat a fost imortalizat în bronz, de către sculptorul Constantin Dimitriu-Bârlad, printr-o lucrare de artă plastică intitulată sugestiv „Ultima grenadă”, care îl reprezintă pe erou, într-o încordare supremă, azvârlind grenada asupra duşmanului. Au fost dezvelite trei asemenea statui, în localităţile Bârlad, Brăila şi Buşteni.
Monumentul „Ultima grenadă” din oraşul Buşteni a fost amplasat, în anul 1928, pe un teren din faţa gării din localitate, unde a înlocuit alte două obiective funerar-comemorative datând din anul 1923. Este vorba despre un osuar, în care fuseseră depuse rămăşiţele pământeşti a peste 20 de morţi de război români, exhumate din zona munţilor şi pădurilor din împrejurimile Buşteniului, precum şi de o troiţă, cunoscută în epocă sub numele de „Sfânta Troiță”. Cu această ocazie, osemintele eroilor au fost transferate în Cimitirul civil al oraşului, iar troiţa a fost înlocuită cu statuia caporalului Constantin Muşat.La ceremonia de inaugurare a monumentului, din data de 9 septembrie 1928, au participat o serie de personalităţi politice şi militare, în frunte cu Regina Maria a României. De atunci şi până în prezent, lucrarea sculptorului Dimitriu-Bârlad a rămas o operă comemorativă de război reprezentativă pentru oraşul Buşteni. Un soclu înalt, de plan dreptunghiular, susţine statuia caporalului Constantin Muşat, cu braţul stâng amputat, surprins în momentul aruncării ultimei grenade spre inamic. Pe latura din dreapta piedestalului este fixată o placă din bronz cu numele eroilor buştenari din Primul Război Mondial. Monumentul este inclus în
Lista Monumentelor Istorice din judeţul Prahova, având codul PH-III-m-A-16871.
