Prizonierii de război români înhumați în Cimitirul civil din Tulln an der Donau
În Primul Război Mondial, în perioada 1916-1918, câteva sute de prizonieri de război români au fost aduși, de Puterile Centrale, să muncească la fabrica de muniție Pulverfabrik Skodawerke - Wetzler AG, din zona localității Moosbierbaum (Austria Inferioară).
Tratamentul la care au fost supuși prizonierii români nu poate fi descris în cuvinte. Hrăniți de multe ori doar cu frunze de sfeclă și câte un codru de pâine, bătuți până la moarte și epuizați de munca silnică, majoritatea internaților mureau din cauza foametei, a dizenteriei sau a tifosului exantematic.
Cei câțiva supraviețuitori puteau fi văzuți, în zilele de duminică, în satele din regiune, cerșind câte o bucată de pâine sau câțiva cartofi fierți, fiind extrem de recunoscători dacă căpătau de pomană o supă fiebinte. În drumul lor către școală, copiii localnicilor se confruntau cu imagini terifiante. În fiecare zi, o căruță trasă de cai traversa satele pentru a aduna morții de prin șanțuri.
Deoarece în cimitirul localității nu mai exista spațiu suficient, trupurile neînsuflețite ale prizonierilor de război români au fost înhumate în localitățile austriece Zwentendorf și Tulln an der Donau.
Dintre aceștia, 46 își dorm somnul de veci într-un colț liniștit, umbrit de arbori, dintr-o parcelă a Cimitirului civil al orașului Tulln an der Donau, din landul Niederosterreich. Majoritatea au murit în perioada martie-aprilie 1917, răpuși de o epidemie de tifos exantematic. În centrul parcelei se ridică un frumos monument de piatră, de tip cruce creștină, decorat cu elemente simbolice florale și gravat, la partea inferioară, cu următorul text comemorativ: „OSTAȘILOR / ROMÂNI / MORȚI / ÎN / RĂ‚ZBOIUL / DIN / 1914-1918”.
Evidența morților de război români identificați nominal, din Primul Război Mondial, centralizați în Cimitirul civil din orașul Tulln an der Donau, Austria, poate fi consultată pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la secțiunea Lista morților de război.
