Registrul Stării civile militari pentru morți
Legea privitoare la actele stării civile (publicată în „Monitorul Oficial, partea I, nr. 89 din 22 aprilie 1938) a prevăzut că actele de stare civilă pentru militari se vor întocmi de către ofițeri de stare civilă militari, aceștia fiind de regulă „mânuitorii de bani publici sau înlocuitorii lor de la comandamente”.
În acest context, la nivelul Ministerului Apărării Naționale s-a emis un set de Instrucțiuni, la care s-a atașat în copie Înaltul Decret Regal 2.386/1938, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 158 din 13 iulie 1938.
Pentru trupele care puteau fi puse în situația de a lupta izolat (detașamente, escadrile sau nave) și nu aveau „mânuitorii de bani publici”, comandanții acestora îndeplineau și rolul de ofițeri de stare civilă militari.
Astfel, la nivelul unităților militare s-a întocmit un registru, într-un singur exemplar, care avea să fie folosit numai în cazurile în care armata trecea pe picior de război, urmând a se consemna toate cazurile de moarte survenite pe câmpul de luptă, în spitale, ambulanțe etc.
La terminartea războiului, registrul se preda Ministerului Apărării Naționale, la Direcția Contencios, pentru păstrarea în arhivă.
Decesul unui militar se raporta verbal, în termen de 24 de ore, ofițerului de stare civilă militară.
În cazul în care decesul avea loc într-un spital militar, formațiune sanitară sau la ambulanță, conducătorul unității respective avea obligația de a încheia un proces-verbal de constatare a morții.
Atunci când un militar murea în luptă sau înainte de a fi predat unei formațiuni sanitare, încheierea procesului-verbal cădea în sarcina comandantului.
Completarea registrului menționat se realiza în baza proceselor-verbale.
În fiecare seară, comandanții unităților militare aveau obligația de a face apelul trupei, prilej de a constata care sunt:
Dispăruții, pentru realizarea mutațiilor în controalele militare.
Morții pe câmpul de luptă sau înainte de a fi aduși la unități.
Morții în ambulanțe și în spitale de campanie.
Coloana din registru cu denimirea „locul și împrejurările morții” a fost considerată foarte importantă, impunânduse menționarea în aceasta dacă decesul a survenit ca urmare a unei răni sau a unei boli
După completarea registrului se întocmeau certificatele de deces. Acestea conțineau date provenite din foile matricole ale militarilor, iar la cauza morții se foloseau declarații ale martorilor.
O dată la cinci zile, Ofițerul Stării civile militare trimitea prin poștă o copie a tuturor actelor înregistrate, astfel:
la partea sedentară a Armatei se trimiteau documentele celor care au murit în luptă;
la corpul de trupă al eroului, dacă decesul survenise într-o unitate sanitară.
Atunci când nu se cunoștea unitatea militară a unui defunct, actele se trimiteau la Direcția Contencios a Ministerului Apărării Naționale, unde, după stabilirea unității, copia se trimitea părții sedentare.
În maxim trei zile de la primirea copiilor, partea sedentară completa datele rămase necompletate în act, dacă era cazul, trimițând apoi extrase Ofițerului Stării civile al ultimului domiciliu al defunctului.
În cazul în care, unul dintre militari avea domiciliul în străinătate, trimiterea se făcea în București, către registrul Stării civile al Sectorului I.
Unul dintre registrele Stării Civile pentru militari care s-a păstrat în arhivă este cel întocmit de Spitalul de Zonă Interioară nr. 252 din municipiul Târgu Jiu, județul Gorj.
Documentul menționează decesele a patru militari ai Armatei române, după cum urmează:
Bădiceanu Marin, ctg. 1939, din Divizia 7 Artilerie Grea, decedat la 6 iunie 1944, ca urmare a unei septicemii.
Nicolae Grecu, ctg. 1937, din Regimentul 1 Vânători, decedat la 13 iunie 1944, ca urmare a rănilor provocate de schije.
Trișcă Ioan, ctg. 1939, din Regimentul 10 Vânători, decedat la 21 iunie 1944, ca urmare a rănilor provocate de schije.
Iaciu Florea, ctg. 1943, din Regimentul 19 Infanterie, decedat la 6 iulie 1944, ca urmare a unei hernii cerebrale, provocată de schije.
Dacă pentru primii doi eroi, ofițerul stării civile [slt.(r) Vasile Tirif] a trimis extrase de deces la unitățile militare de care aceștia aparțineau și primăriilor unde au avut domiciliul (comuna Săvădisla, sat Finișel în județul Cluj și orașul Zărnești în județul Brașov), pentru ceilalți doi decedați nu s-a mai consemnat în registru trimiterea unor extrase de deces, deși ofițerul Stării Civile pentru militari din Spitalul de Zonă Interioară nr. 252 a fost același, conform semnăturilor de la rubrica „Observații”.
