Colonel Robescu Tiberiu–căzut la datorie pentru întregirea neamului
25.06.2023
În Campania din anul 1916, Brigada 35 Infanterie, condusă de colonelul Tiberiu Robescu a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 5 Infanterie fiind implicată în luptele din Dobrogea și în Bătălia pentru București.
După ce a terminat construcția podului de vase de la Flămânda (jud. Teleorman), Brigada 35 Infanterie a fost trimisă în zona Dragoslavele-Rucăr-Câmpulung (jud. Argeș), unde a asigurat retragerea Diviziei 5 spre Ploiești.
În ziua de 21 noiembrie 1916, în timp ce își încuraja soldații pentru a menține cât mai mult Podul Dărmănești (jud. Prahova), colonelul Robescu a fost ucis de rafala unei mitraliere.
Colonel Robescu Tiberiu a fost înhumat în Cimitirul Eroilor din localitatea Crângul lui Bot, județul Prahova, apoi rămăşiţele sale pământeşti au fost exhumate şi reînhumate în Cimitirul Eroilor situat în incinta cimitirului civil „Sfântu Constantin“ din municipiul Brăila.
Cimitirul de onoare are o suprafaţă de 10260 mp, cele două intrări fiind marcate de inscripțiile: Glorie Eroilor 1877-1919. Recunoștiință veșnică. Pentru patrie 1916-1919.
În necropola de război au fost înhumați peste 2.500 de eroi români și străini din Războiul de Independență, al Doilea Război Balcanic, Primul și al Doilea Război Mondial.
În Cimitirul Eroilor sunt amplasate: Parcela eroilor români 1916-1919 (monument istoric BR-IV-m-B-02166), care cuprine cruci din beton mozaicat, o capelă și un osuar; Osuarul celor 1907 de eroi români morți în Moldova în 1917 și reînhumați la Brăila în 1938 (monument istoric BR-IV-m-B-02161), Monumentul celor 13 eroi morți pentru Patrie în Campania 1913, reînhumați aici în 1943, Monumentul prizonierilor italieni (monument istoric BR-IV-m-B-02162), Mormântul comun al militarilor ruși din Corpul 14 Armată, morți în Războiul din 1877-1878 etc.
Mormântul eroului Tiberiu Robescu este marcat cu un însemn individual în formă de cruce.
*
Tiberiu Robescu s-a născut la 8 martie 1863 în municipiul Piteşti, judeţul Argeş.
A ales meseria armelor şi a absolvit Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie (1881) și Școala Specială de Artilerie și Geniu (1885).
În perioada 1885-1891 a studiat în Franța la Școala Politehnică de la Fontainebleau.
La 1 mai 1895 a fost numit profesor de topografie la Școala Specială de Artilerie și Geniu.
A urcat treptele carierei militare, fiind sublocotenent (1883), locotenent (1886), căpitan (1890), maior (1896), locotenent colonel (1907) și colonel (1912).
A îndeplinit diferite funcții de stat major și de comandament precum: șef al Serviciului de Geniu la Corpul III și Corpul I Armată, comandant al Batalionului de Pontonieri, comandant al Regimentului 38 infanterie și al Brigăzii 20 Infanterie, dislocate în timp de pace în garnizoana Brăila.
La intrarea României în Primul Război Mondial a fost încadrat în funcţia de comandant la Brigada 35 Infanterie, din care făceau parte Regimentele 50 (Focșani) și 64 Infanterie (Tecuci).
