Militarii români au participat la Primul Război Mondial (1916-1919) animaţi de idealul realizării unei Românii Întregite şi din dorinţa ca românii să convieţuiască între graniţele aceluiaşi stat, după ce secole de-a rândul vicisitudinile istoriei împiedicaseră acest lucru.
În această conflagraţie, mulţi dintre fiii Muscelului au făcut jertfa supremă pentru realizarea dezideratului de unitate naţională.
Eroismul de care au dat dovadă pe câmpul de luptă şi jertfa lor nu au fost uitate de urmaşi, fiind evocate printr-un monument comemorativ, amplasat în zona centrală a municipiului Câmpulung. Opera comemorativă este creaţia sculptorului Dimitrie Măţăoanu, fiind dezvelită în anul 1928.
Monumentul a fost conceput sub forma unei statui ronde-bosse, din bronz, reprezentând un infanterist român, în ţinută de campanie, cu un drapel în mâna dreaptă, ridicată în semn de victorie şi cu o puşcă la picior, sprijinită de mâna stângă.
 Statuia, înaltă de 3,4 m, este amplasată pe un piedestal masiv, de forma unui paralelipiped dreptunghic, cu partea superioară terminată într-o cornişă şi un soclu în plan pătrat, cu trei trepte. Spre baza piedestalului, pe laturile acestuia, sunt fixate, în ancadramente din beton, decoraţiuni din bronz care redau scene de luptă şi trofee militare. Una dintre decoraţiuni redă efigiile regelui dac Decebal şi împăratului roman Traian, făcând trimitere la latinitatea poporului român.
Pe latura frontală a piedestalului, în partea superioară este fixată o placă din marmură, pe care este inscripţionat un text sugestiv: „Câmpulungul Muscelului, omagiu etern eroilor săi, care au pecetluit cu sângele şi viaţa lor trecătoare hotarele veşnice ale României Întregite şi nepieritoare“. Sub înscrisul comemorativ este aplicată o decoraţiune din bronz, alcătuită din elemente cu o simbolistică aparte: ramura de laur, două drapele încrucişate şi o cască militară.