Anul acesta se împlinesc 101 ani de la înfiinţarea Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, înfiinţată prin Decretul Regal nr. 4106 din 12 septembrie 1919, al cărui scop principal a fost acela de a identifica, centraliza şi amenaja, pe teritoriul României şi în străinătate, mormintele eroilor români sau străini căzuţi în timpul şi din cauza conflictelor militare la care România a participat ca ţară beligerantă.
În perioada anilor 1919 - 1948, sub egida societăţii menţionate, pe teritoriul României au fost amenajate 456 cimitire şi parcele de onoare, 84 cripte şi 11 mausolee şi osuare, în care au fost centralizate osemintele a peste 200.000 morţi de război români şi de alte naţionalităţi. În străinătate, până în anul 1948, au fost identificate şi amenajate peste 500.000 morminte ale morţilor de război români, dintre care aproximativ 70.000 numai în Ungaria şi Cehoslovacia.
Desfiinţată prin Decretul nr. 48 al Marii Adunări Naţionale, din 29 mai 1948, Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” a fost autoarea unei activităţi prodigioase, desfăşurată pe parcursul a 29 de ani.
Problematica mormintelor de război, cu simbolistica aferentă, a fost relansată după Revoluţia din Decembrie 1989, odată cu reintroducerea în sistemul de valori ale societăţii româneşti a tradiţiilor militare interbelice. Activitatea şi moştenirea Societăţii a fost preluată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, înfiinţat prin Legea nr. 379 din 30 septembrie 2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război şi prin Hotărârea Guvernului nr. 635 din 29 aprilie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, ambele cu modificări şi completări ulterioare.
Odată cu înfiinţarea Oficiului s-a deschis o nouă etapă în procesul de păstrare şi cultivare a memoriei eroilor.
Astfel, în ultimii 16 ani, pe baza unei activităţi de cercetare în teren a mormintelor şi opere comemorative de război din ţară şi din străinătate, printr-o muncă laborioasă de studiere în arhive şi biblioteci şi prin relaţionarea cu unităţile administrativ teritoriale, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a luat în evidenţă, pe teritoriul României, 7.348 de opere comemorative de război ridicate în memoria morţilor de război români şi străini, iar în străinătate, pe teritoriul a 16 state,  206 monumente dedicate eroilor români care au murit în condiţii de luptă sau în prizonierat. De asemenea, au fost luate în evidenţă 2.325 locuri de înhumare, în care au fost înmormântaţi militari români şi străini, iar în străinătate,  pe teritoriul a 31 de state,  au fost inventariate 2.997 locuri de înhumare, în care îşi dorm somnul de veci peste 130.000 de militari români, morţi în condiţii de luptă sau de prizonierat în Războiul de Independenţă (1877-1878), al Doilea Război Balcanic (1913), Primul Război Mondial (1916-1919) şi al Doilea Război Mondial (1941-1945).
De asemenea, au fost digitalizate evidenţele nominale a peste 85.000 de eroi români identificaţi, morţi în luptă, în prizonierat sau din cauza holerei şi a tifosului exantematic în Războiul de Independenţă, al Doilea Război Balcanic sau în cele două conflagraţii mondiale, pe teritoriul României şi în străinătate.
În România,  prin finanţare sau cofinanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au fost reamenajate peste 15 cimitire şi opere comemorative de război, care erau distruse sau aflate în stare avansată de degradare: Cimitirul eroilor români de la Drobeta Turnu Severin (jud. Mehedinţi) şi Complexul memorial Oarba de Mureş (jud. Mureş); cimitirele eroilor români de la Boiţa (jud. Sibiu), Rădăuţi (jud. Suceava), Deleni (jud. Vaslui), Ardusat şi Oarţa de Sus (jud. Maramureş), Complexul memorial Regina Maria de la Oneşti (jud. Bacău), parcela eroilor din Detaşamentul Păuliş de la Radna (jud. Arad), cimitirul sovietic din localitatea Independenţa (jud. Galaţi), monumentul eroilor din comuna Puchenii Mari (jud. Prahova) şi monumentul Regimentului 48 Infanterie din municipiul Buzău. De asemenea, a fost reconstruit cimitirul militar internaţional Mircea cel Bătrân din comuna Mircea Vodă (jud. Constanţa), unde îşi dorm somnul de veci peste 5.000 de militari, de opt naţionalităţi, morţi în Primul Război Mondial.
Începând cu anul 2016, Oficiul s-a implicat financiar în restaurarea cimitirelor eroilor de la Târgu Jiu, Târgovişte-Teiş şi Poiana Sărată.
Nu în ultimul rând, Oficiul a cofinanţat reabilitarea mausoleului eroilor din municipiul Giurgiu şi a reamplasat Mormântul Ostaşului Necunoscut în Parcul Carol, pe locul iniţial din anul 1923, fiind ambientată zona din jurul acestuia.
Pentru protejarea mormintelor şi monumentelor eroilor români din străinătate, în conformitate cu prevederile legislaţiei internaţionale, în baza unor negocieri ale Oficiului, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, s-au încheiat nouă acorduri interguvernamentale în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război cu Cehia, Germania, Italia, Federaţia Rusă, Republica Moldova,  Polonia, Slovacia,  Slovenia şi Ungaria.
În contextul cooperării cu statele pe teritoriul cărora au murit militari români în luptă sau în prizonierat, Oficiul a dezvelit monumente în memoria eroilor români la Budapesta, Prugy (Ungaria), Branik (Slovenia), Erevan (Armenia), Mannheim şi Worms (Germania); s-au dezvelit plăci în memoria militarilor români care au murit în prizonierat la Blaesheim, Haguenau şi Kotzingue (Franţa) şi în teatrul de operaţii din Bosnia şi Herţegovina; s-au restaurat: monumentul eroilor români de la Zwickau (Germania), cimitirele eroilor români de la Sofia (Bulgaria), Sommerein (Austria) şi Weil am Rhein (Germania), mausoleul eroilor români de la Griviţa (Bulgaria), iar la cimitirul eroilor români de la Haguenau (Franţa) şi la parcela eroilor români de la Perkupa (Ungaria) s-au montat trei troiţe tradiţionale maramureşene (două la Haguenau şi una la Perkupa), cu scopul de a exista monumente centrale la care să se comemoreze eroii români cu prilejul ceremoniilor organizate de cetăţeni români sau de reprezentanţele diplomatice ale României.
În Republica Moldova, spaţiul în care au murit peste 8.000 de militari români, în luptele din cele două conflagraţii mondiale, activitatea Oficiului a constat în refacerea din temelii a Cimitirului eroilor de la Ţiganca (inaugurat la 01.06.2006), unde au fost centralizate osemintele a 1.101 eroi români. De asemenea, au fost reconstruite cimitirele eroilor din localităţile Micleuşeni (2008), Neculăieuca (2008), Feşteliţa (2008), Cania (2009), Vărzăreşti (2010), Tabăra (2018), Nemţeni (2019) şi Mana (2019). De asemenea, a fost dezvelită o troiţă tradiţională maramureşeană în satul Vărvăreuca (2008) şi s-a restaurat troiţa eroilor din Dealul Epurenilor (2009), acolo unde armata română a înregistrat pierderi grele, în luna iulie 1941.
O activitate susţinută s-a desfăşurat şi pe teritoriul Federaţiei Ruse, unde nu s-a mai păstrat niciunul din cimitirele de campanie şi monumentele dedicate eroilor români, în contextul în care acestea au fost distruse în mod premediat. În perioada 2008-2019, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a dezvelit 33 monumente în memoria a peste 8.000 militari români care au murit în prizonierat sovietic.
Totodată, începând cu anul 2015, în memoria militarilor români care au murit pe teritoriul Federaţiei Ruse, s-au centralizat în Cimitirul de onoare de la Rossoşka (2015-2018) osemintele a 1.644 eroi români (morţi în luptă) şi, de asemenea, s-a inaugurat Cimitirul eroilor români de la Apşeronsk, în ţinutul Krasnodar (2018), loc în care au fost centralizate osemintele a 88 de morţi de război români.
În prezent, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor derulează proiectul de restaurare a însemnelor de căpătâi ale celor peste 2.600 de morţi de război români, morţi în prizonierat în lagărul din Łambinowice, Polonia.