Începând cu luna martie a anului 1944, în contextul pătrunderii trupelor sovietice în partea de est şi nord-est a României, Grupul de armate româno-germane „Ucraina de Sud” a acţionat în Transnistria şi Moldova pentru încetinirea ofensivei inamicului.
Eforturile defensive ale forțelor româno-germane au fost zădărnicite la 20 august 1944, când linia frontului din partea de est a României a fost străpunsă de trupele sovietice, în urma puternicei operaţii ofensive Iaşi - Chişinău.
În acest context, în perioada aprilie - iunie 1944, peste 60 de militari din regimentele 12 şi 25 Dorobanţi, decedaţi în timpul confruntărilor din zona Nistrului, au fost înhumaţi în Cimitirul satului Crocmaz. Trupurile neînsufleţite ale acestora se alăturau astfel celor 50 de morţi de război români, ale căror rămăşiţe pământeşti fuseseră îngropate pe teritoriul aceleiaşi localități, în perioada august - septembrie 1941, în contextul luptelor pentru cucerirea Odessei.
Odată cu retragerea trupelor române din Basarabia, mormintele morţilor de război români din satul Crocmaz au fost distruse de unităţile Armatei Roşii.
După anul 2000, autorităţile locale au ridicat, lângă şoseaua Crocmaz-Căuşeni, o troiţă din lemn în memoria tuturor militarilor români care îşi dorm somnul de veci pe teritoriul satului Crocmaz.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi în satul Crocmaz, în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.