La 4 iunie 1933, în faţa Parcului Trandafirilor din municipiul Drobeta Turnu-Severin s-a inaugurat un monument-osuar, realizat de sculptorul Theodor Burcă după planurile arhitectului State Baloşin.
Piatra de temelie a fost aşezată la 21 septembrie 1930, în actul depus la baza fundaţiei menţionându-se: „Prin voinţa lui Dumnezeu, înţelepciunea Regelui Ferdinand I şi jertfa celor 800.000 ostaşi morţi în luptele pentru dezrobirea neamului s-a închegat Statul Românesc în veci unit în hotarele sale fireşti Dunăre – Tisa – Nistru – Mare. Urmând aceeaşi pildă (...) în al paisprezecelea an de la intrarea României în războiul pentru unitate naţională, Mehedinţenii şi Severinenii culegând de pe văi şi de pe dealuri scumpele rămâşiţe ale eroilor morţi în luptele de la Cerna şi Severin şi întreg ţinutul mărginaş au pus azi piatra fundamentală a monumentului ce va păstra în veci osemintele lor sfinţite”.
Costul total al lucrărilor a fost de 2.520.000 de lei, banii fiind strânşi din subvenţii, subscripţii şi donaţii. Prima donaţie a fost înregistrată în anul 1920, când istoricul N.D. Spineanu a contribuit cu 10.000 de lei pentru ridicarea unui monument care să reflecte faptele eroice ale militarilor români.
Comitetul de execuţie pentru ridicarea monumentului, condus de generalul N. Samsanovici, comandantul Diviziei 19 Infanterie, a stabilit, în 1927, să se construiască un monument comemorativ cu „mausoleu/criptă”. În locul respectiv s-a hotărât să fie centralizate osemintele eroilor originari din judeţul Mehedinţi, exhumate din locurile unde au luptat în toamna anului 1916 Divizia 1 Infanterie (comandată de generalul Ion Dragalina), grupurile Cerna şi Tăutu, precum şi ale unor morţi de război din vara anului 1917 şi din Campania din 1919.
Comitetul de execuţie al lucrărilor a fost coordonat de generalul G.H. Jujescu, comandantul Diviziei 19 Infanterie.
La baza monumentului sunt depuse, în două osuare şi în cripte individulale, osemintele a peste 450 de morţi de război din prima conflagraţie mondială, majoritatea provenind din Regimentele 17 şi 57 Infanterie Mehedinţi.
Monumentul, având codul MH-III-m-B-10448 în Lista Monumentelor Istorice, este compus dintr-un grup statuar, turnat în bronz, reprezentând un legionar roman (ca model a pozat frt. Chesnoiu G. Vasile din Regimentul 95 Infanterie), care ţine în mâna dreaptă o faclă, alături de un ostaş român. Grupul este flancat de două construcţii arhitectonice masive, de forma unor baldachine din beton, pe care sunt aşezaţi doi vulturi din bronz cu aripile întinse. În centrul celor două baldachine sunt amplasate două urne funerare din bronz. La baza piedestalului este adosată o statuie din bronz, a zeiţei Victoria (modelul folosit a fost domnişoara mehedinţeancă Delescu, desemnată în anul 1931 cea mai frumoasă fată din întreaga Oltenie), ţinând în mâini o spadă şi o coroană de lauri.
Pe laturile din faţă şi spate ale frontoanelor sunt înscrise zone şi localităţi în care au murit militari originari din Mehedinţi în Primul Război Mondial: „Alion, Cerna, Mărăşti”, „Câmpia Severinului”, „Tighina, Momâia, Jiu”, „Tisa, Cireşoaia, Olt”.
Evidenţa morţilor de război români din Primul Război Mondial, identificaţi nominal şi centralizaţi la Drobeta Turnu-Severin, poate fi accesată pe pagina de internet a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război din Primul Război Mondial.