Cucerirea Cotei 695, din Munţii Tatra, a fost încredinţată companiei comandate de sublocotenentul Oprea Mihai. La 16 februarie 1945, militarii români reuşesc să pătrundă în spatele inamicului şi să deschidă căile de înaintare ale Regimentului 2 Infanterie. În cursul contraatacului desfăşurat de trupele germane, tânărul sublocotenent Oprea este împuşcat.
Ultima sa însemnare din jurnal este pătată de sânge: „...nu mai pot scrie, căci nu se vede, deşi băeţii suflă mereu în foc. În jurul meu răpăie mitral...”
Eroul a fost înhumat în localitatea slovacă Mýto pod Ďumbierom, regiunea Banská Bystrica, Republica Slovacă.
Prin grija familiei, rămăşiţele sale pământeşti au fost repatriate şi reînhumate în satul natal Bălţăteşti, judeţul Neamţ.
Numele sublocotenentului Mihai Oprea este inscripţionat pe cele două monumente din comuna Bălţăteşti, dedicate eroilor locali căzuţi la datorie pentru apărarea patriei.

*

Mihai Oprea, născut la 6 octombrie 1916, a fost al şaptelea din cei opt copii ai familiei Constantin şi Smaranda Oprea din comuna Bălţăteşti, judeţul Neamţ.
Urmează cursurile liceului „Roman Vodă” din oraşul Roman, apoi se înscrie la Şcoala militară de Infanterie, concomitent cu Facultatea de Drept din Bucureşti.
După absolvirea şcolii militare pleacă direct pe front, fiind repartizat la Grupul Special Motomecanizat din Câmpina, în funcţia de comandant de pluton cercetare moto.
În perioada martie – mai 1944 urmează cursuri de specializare de ofiţeri moto în Germania.
Începând cu 24 august 1944 participă, în cadrul grupului motomecanizat, la acţiunile de luptă pentru eliberarea părţii de nord a Ardealului, pe direcţia Ocna Mureş-Iernut-Luduş.
După respingerea trupelor germane şi ungare dincolo de teritoriul României, sublocotenentul Mihai Oprea este repartizat comandant de companie la Regimentul 4 Infanterie, ulterior la Regimentul 2 Infanterie, cu care va participa la luptele de pe teritoriul Ungariei şi Cehoslovaciei.