Căpitanul Alexandru Șerbănescu - aviatorul care a disprețuit moartea
01.06.2025
La 18 august 1944, are loc un nou raid de bombardament asupra rafinăriilor de pe Valea Prahovei, la care participă aproximativ 800 de avioane americane, iar piloții din Grupul 9 Vânătoare au decolat la alarmă. Deasupra Brașovului, la cca. 8000 m, cei 12 piloți români au întâlnit o patrulă americană de 60 de Mustanguri, cu care se angajează într-o luptă inegală. Căpitanului Alexandru Șerbănescu nu-i mai funcționa radioul și nu a putut fi avertizat. A fost doborât și a căzut în zona muntoasă a județului Buzău. A fost găsit de coechipierul său, Ion Dobran, pe raza satului Rușovăț, comuna Viperești, județul Buzău.
În ziua de 22 august 1944, a fost înhumat, cu onoruri militare, în Cimitirul militar Ghencea, din municipiul Bucureşti.
Pentru faptele sale de vitejie a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Aeronautică“ cu spade, clasa Crucea de aur, Ordinul „Virtutea Aeronautică“ cu spade, clasa Cavaler, Ordinul „Virtutea Aeronautică“ cu spade, clasa Ofițer, Ordinul „Steaua României“ cu spade și panglică de Virtute Militară, Ordinul „Coroana României“ clasa a IV-a cu spade și panglică de Virtute Militară, Ordinul „Mihai Viteazul“ clasa a III-a și Ordinul „Crucea de Fier“-germană.
Baza 95 Aeriană poartă numele „Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu“, iar în incinta bazei a fost dezvelit un bust al eroului.
În semn de recunoștiință, Școala Generală din comuna natală Colonești, județul Olt a primit numele „Căpitan aviator Alexandru Șerbănescu“, iar în satele Colonești (2008) și Vlaici (2010) s-au ridicat două opere comemorative de război.
*
Alexandru Șerbănescu, fiul notarului Alexandru Șerbănescu și al Mariei, s-a născut la 17 mai 1912, în satul Vlaici, comuna Colonești, județul Olt. Urmează cursurile şcolii primare din localitatea natală, gimnaziul la Iași şi Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu.
După absolvirea liceului se înscrie la Şcoala Militară de Ofițeri de Infanterie „Pricipele Carol” din Sibiu, pe care a absolvit-o în anul 1933 cu gradul de sublocotenent, fiind repartizat la Batalionul 3 Vânători de Munte din Brașov.
În perioada septembrie 1935-octombrie 1936 urmează cursurile Școlii de Aplicații a Infanteriei, iar în anul 1938 este detașat la Institutul Național de Educație Fizică, secția militară, pe care nu o absolvă fiind atras de aviație.
Urmează cursurile Școlii de Observatori aerieni de la Otopeni, în anul 1939, apoi Școala de ofițeri de aviație „ Regele Carol al II-lea“, în anul 1940.
În anul 1941 obține brevetul de pilot de război, zburând inițial pe avionul IAR 80, iar ulterior pe Messerschmitt BF 109G.
La data intrării României în cel de-al Doilea Război Mondial, la 22 iunie 1941, locotenentul-aviator Alexandru Șerbănescu este mobilizat la Grupul 9 Vânătoare din cadrul Forțelor Aeriene Regale Române. A participat la 590 de misiuni de luptă în Campania de Est
- Stalingrad, Mariupol, Melitopol, Nipru- fiindu-i atribuite 47 de victorii aeriene confirmate, la data morții în luptă fiind considerat „asul aviației militare române“.
Comandantul său, general de escadă Emanoil Ionescu, l-a caracterizat astfel: „Caracter integru, perfect loial, un distins patriot, în luptă a dat dovadă de mult curaj, calm și sânge rece, disprețuind moartea, insuflând și altora spiritul de sacrificiu, precum încrederea în material, în știința și arta de a-l întrebuința. A avut cea mai frumoasă activitate de război, totalizând 590 de misiuni de luptă, 235 de lupte aeriene, 47 de avioane doborâte. A știut să-și conducă Grupul cu cele mai mici pierderi“.
