OFICIUL NAȚIONAL PENTRU CULTUL EROILOR

Locotenent-colonel Popescu I. Ioan
18.10.2024


În noiembrie 1942, în timpul luptelor de la Cotul Donului, în zona înălţimii de la Verchny Fominski, unde trupele sovietice executau numeroase contraatacuri, locotenent-colonelul Popescu I. Ioan a executat mai multe misiuni de recunoaștere la subunitățile din prima linie.
În data de 3 noiembrie 1942 în timp ce inspecta, alături de generalul Ion Arbore, şeful de stat major al Armatei a 3-a, poziţia Regimentului 8 Dorobanţi a fost lovit în inimă, de un glonţ tras de inamic.
Pentru faptele sale de vitejie a fost decorat cu Ordinul „Coroana României“ cu spade și panglică și „Crucea pentru merite“ a ordinului „Vulturul german“ clasa a II-a, cu spade, şi avansat post-mortem la gradul de colonel.
*
Popescu I. Ioan s-a născut la 20 iulie 1899, în comuna Bălţaţi, judeţul Râmnicu Sărat (astăzi comuna Valea Râmnicului, județul Buzău).
A absolvit Şcoala Militară de Artilerie, în anul 1919 şi Şcoala Superioară de Război, în anul 1936.
A urcat treptele carierei militare, fiind sublocotenent (1919), locotenent (1923), căpitan (1938), maior (1940) și locotenent colonel (1942).
În timpul campaniei de eliberare a Basarabiei a îmbinat activitatea de birou, unde elabora ordine de operaţii, cu cea de îndeplinire a misiunilor de luptă la unităţile din linia întâi.
Dincolo de Nistru a realizat coordonarea acțiunii Regimentului 8 Dorobanți cu unități din Corpul 30 armată german. S-a remarcat în timpul luptelor de la Dalnik și de la de la Cotul Donului.




 
 
Acest site folosește cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor conform Regulamentului (UE) 2016/679. Detalii OK