Colonelul Carp Gheorghe - Eroul de pe Frontul de Est
30.04.2024
În dimineața zilei de 2 septembrie 1942, în timp ce se deplasa pe valea Suka spre înălțimea cu cota 205, pentru a conduce acțiunea de acoperire a flancului stâng al Corpului 5 Armată german, comandantul Regimentului 7 Roșiori, colonelul Carp Gheorghe, însoțit de alți ofițeri din statul său major, a fost atacat de o subunitate sovietică. În timpul atacului și-au pierdut viața colonelul Carp Gheorghe, căpitanul Gheorghe Ștefan și sublocotenentul Gheorghe Gheorghiu. Cei trei ofițeri au fost înhumați, în prezența camarazilor din Regimentul 7 Cavalerie, în Cimitirul eroilor de la Slavianskaia (în prezent regiunea Slaviansk-na-Kubani, Federația Rusă).
Pentru „destoinicia, bravura și elanul de care a dat dovadă pe câmpul de luptă“, colonelul Carp Gheorghe a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul“, clasa a III-a şi avansat post-mortem la gradul de general de brigadă.
*
Carp Gheorghe, fiul lui Ștefan și al Mariei s-a născut la 11 martie 1896 în municipiul Bârlad, judeţul Vaslui (Tutova).
După absolvirea cursurilor primare și a liceului „Roșca Codreanu“ din localitatea natală, a ales cariera armelor, urmând Şcoala Militară de Ofiţeri de Cavalerie din Târgoviște (1914-1916) şi Şcoala Superioară de Război din Bucureşti (1928- 1930).
A participat în campaniile Primului Război Mondial cu Regimentul 3 Roşiori.
În cadrul activităților de cavalerie a îndeplinit diferite funcții corespunzătoare gradului și pregătirii sale în Regimentul 5 Roșiori (1920-1928; 1930-1934), Regimentul 7 Călărași (1934-1935), Divizia 4 Cavalerie (1935-1937), Divizia 1 Cavalerie (1937) și la Şcoala Militară de Cavalerie (1938-1940, profesor de tactică și director de studii).
În anul 1940 a fost numit comandant al Regimentului 7 Roşiori, pe care l-a condus în acţiunile militare declanşate la 22 iunie 1941, când Armata română a trecut Prutul, pentru eliberarea teritoriilor româneşti ocupate de U.R.S.S.
Calităţile sale de bun comandant s-au evidenţiat în luptele de la Akimovka (26.09 – 04.10 1941) și în timpul acţiunilor ofensive din vara anului 1942, la sud de Don şi până la litoralul caucazian al Mării Negre, conducând exemplar regimentul la forţarea râului Prokota şi la cucerirea oraşelor Slavinskaia şi Novorosiisk.
