Locotenentul Ștefan Mazilu a murit în prima linie, alături de tunarii săi, la Stary Krim
22.06.2016
În al Doilea Război Mondial, în perioada 30 octombrie 1941 - 4 iulie 1942, în contextul ofensivei armatelor Axei pe teritoriul Uniunii Sovietice, în sudul Peninsulei Crimeea, pe un front de 43 km, șapte divizii germane și trei divizii românești, sprijinite de Corpul 8 aerian german și numeroase unități de artilerie de mare calibru,au fost concentrate pentru cucerirea Sevastopolului, port la Marea Neagră și una dintre cele mai puternice fortărețe maritime din lume la acea dată.
În urma luptelor contra inamicului sovietic, trupele române au însumat pierderi în vieți omenești de 8.454 de militari, din care 1.597 morți (59 ofițeri, 1.538 subofițeri și trupă), 6.571 răniți (201 ofițeri, 6.370 subofițeri și trupă) și 277 dispăruți.
Militarii decedați au fost înhumați în diverse cimitire de campanie din sudul peninsulei, unul dintre acestea fiind cel al eroilor din Brigada 8 Cavalerie (în data de 15 martie 1942, brigada se va transforma în Divizia 8 Cavalerie, iar aceasta, la rândul ei, va deveni, din 01 iulie 1943, divizie de cavalerie-moto), situat în apropierea șoselei Stary Krim - Karasubazar, la aproximativ 1 km vest de localitatea Stary Krim.
În luna iunie a anului 1942, aici au fost centralizate, într-un cimitir întins pe o suprafață de 2.200 metri pătrați, mormintele individuale a 245 militari români, morți în perioada 03 noiembrie 1941 - 31 decembrie 1942, în luptele din Kohtebel, Isiumovca, Saricaia, Karasubazar, Baiaci și Adschigolski.
Militarii îngropați în acest cimitir centralizator - 109 soldați, 32 fruntași, 43 caporali, 37 sergenți, 10 sergenți-majori, 1 plutonier, 1 submaistru, 6 sublocotenenți, 2 locotenenți, 3 căpitani și 1 colonel - proveneau, majoritatea, din Brigada 8 Cavalerie (Regimentul 4 Roșiori, Regimentul 2 Călărași, Regimentul 3 Călărași Purtat și Regimentul 3 Artilerie Călăreață) și, câțiva, din Divizia 4 Munte (Batalionul 19 Vânători Munte și Batalionul 4 Pionieri Munte).
Reprezentativ pentru bravura militarilor care și-au găsit somnul de veci în acest cimitir este cazul locotenentului Ștefan I. Mazilu. Acesta s-a născut în data de 1 octombrie 1912, într-o localitate din fostul județ Muscel, în speță satul Ciulnița (în prezent, pendinte de comuna Leordeni, jud. Argeș).
În data de 25 octombrie 1939, Ștefan I. Mazilu a fost încorporat, cu gradul de locotenent, în Regimentul 3 Călărași Purtat, din Brigada 8 Cavalerie.
Imediat după intrarea României în război, unitatea locotenentului Ștefan Mazilu a participat, alături de celelalte subunități ale Brigăzii 8 Cavalerie (Regimentul 2 Călărași, Regimentul 4 Roșiori și Regimentul 3 Artilerie Călăreață), la acțiunile militare desfășurate pentru: eliberarea părții de nord a Bucovinei (unitatea acestuia a acționat între 22-24.06.1941), forțarea Nistrului (17-19.07.1941), împingerea inamicului înspre Bug (23.07-09.08.1941), bătălia de la nord de Marea de Azov (25.09-01.10.1941).
La 01.10.1941, Brigada a fost pusă la dispoziția Corpului de munte, pe frontul din Crimeea, acolo unde, în perioada 17 noiembrie - 18 octombrie 1941, a acționat împotriva atacurilor partizanilor din Munții Iaila, asigurând astfel siguranța comunicațiilor Suja - Stary Krim, Karasubazar-Uskut și Salî-Sudak.
Între 26 și 29 decembrie 1941, unitatea locotenentului Ștefan Mazilu și celelalte forțe combatante ale Brigăzii, s-au deplasat - în marș forțat, pe viscol puternic și un ger de -15-30 ° C - , peste 300 km, spre zona Vladislavovka și apoi spre sud, pentru a opri inamicul sovietic debarcat la Kerci și Feodosia. În data de 30 decembrie 1941, în condiții deosebit de vitrege - geruri și viscole extreme, forță combativă scăzută, unități detașate pe distanțe de până la 60 km, contraatacuri ale inamicului, superior ca număr și tehnică de luptă - , unitățile Brigăzii au reușit să se regrupeze în zona Petrovka, Tambovka, Daln. Kamîși și, în seara zilei de 31 decembrie, după atacuri și retrageri pe poziții succesive, să oprească inamicul pe aliniamentul Ismail Terek- Krasni Kotshik -Basalak.
Pe tot parcursul acestor operații, locotenentul Ștefan Mazilu s-a remarcat prin bravura și spiritul de sacrificiu cu care și-a condus plutonul de tunuri anticar, trâgând asupra tancurilor și cazematelor inamice în luptele de la Crivoe Ozero, la trecerea șanțului anticar Usperskaja, în atacul de la cota 50.6 nord de Daln Kamîși sau în luptele de pe șoseaua Stary Krim - Feodosia, acestea din urmă fiindu-i fatale locotenentului erou, care moare, în condiții dramatice, în data de 31 decembrie 1941. Iată cum sunt descrise, în documentele vremii, împrejurările morții acestuia: „de la începutul campaniei și până la data morții locotenentul Ștefan Mazilu a fost în prima linie alături de tunarii săi luptând cu un elan desăvârșit. În acțiunea de debarcare de la Feodosia s-a luptat vitejește, trăgând singur la ultimul tun ce mai rămăsese intact. Cade străpuns de un obuz tras dintr-un tanc rusesc” sau „În acțiunea din 30 Decembrie 1941, Locotenentul Mazilu trece personal la unul din tunurile sale, scoțând din luptă două din tancurile atacatoare. Fiind depășit de inamic, preferă să rămână lângă tunurile sale, căzând la datorie sun focul superior al inamicului”.
Pentru devotamentul și profesionalismul său, locotenentul Ștefan Mazilu a fost decorat post-mortem cu: Ordinul „Steaua României” clasa a V-a, Ordinul „Coroana României” cu spade în grad de Cavaler cu panglică de „Virtute Militară” clasa a V-a, Ordinul militar „Mihai Viteazul” clasa a III-a și medalia „Crucea de Fier” clasa a II-a. De asemenea, prin Înaltul Decret Nr. 1386/1942 a fost avansat post-mortem la gradul de căpitan.
Mormântul locotenentului Ștefan Mazilu, alături de mormintele a 244 de camarazi, a fost amenajat în Cimitirul Eroilor Diviziei 8 Cavalerie, menționat mai sus. Din păcate, după război, cimitirul a fost distrus de autoritățile sovietice, la fel ca majoritatea cimitirelor de campanie românești de pe teritoriul fostei U.R.S.S.
În prezent, localitatea Stary Krim (în rusă, Starîi Krim) este situată în Republica Autonomă Crimeea, în raionul Kirovski, la aproximativ 90 km est de portul Sevastopol și la circa 130 km vest de Kerci.
Acest site folosește cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor conform Regulamentului (UE) 2016/679.
Detalii OK
