Locotenent Emil Creţu: Cu Dumnezeu înainte!

01.05.2023

În noaptea de 27/28 august 1916 trupele române au înaintat în Transilvania. La aflarea veştii că armata română a trecut Carpaţii tânărul locotenent Emil Creţu i-a scris tatălui său: „Îţi scriu plin de entuziasm şi de încredere. Trecem acum prin clipa acia dorită de atâtea secole, de întreaga suflare românească de pretutindeni. (...) Sunt mândru că trăiesc asemenea clipe şi să contribui şi cu bobul meu de muncă la realizarea marelui ideal. (...) Azi sau mâine începe şi rolul meu. Cu Dumnezeu înainte!”
Regimentul 3 Artilerie făcea parte din artileria mobilă, care acţiona pentru apărarea capului de pod de la Turtucaia.
În noaptea de 1/2 septembrie 1916 trupele bulgare, germane şi turce au atacat simultan pe întregul sector al frontierei din sudul României. În zorii zilei, coloanele bulgare au început înaintarea, susţinute de focul puternic al artileriei proprii. Duelul de artilerie a fost inegal, în dezavantajul trupelor române. Cu toate acestea, artileriştii au luptat cu eroism pentru a păstra ultima poziţie al capului de pod.
Bateria condusă de locotenentul Toma Constantinescu, din care făcea parte şi locotenentul Emil Creţu, a susţinut apărarea Centrului de rezistenţă nr. 1 până când a fost înconjurată şi bombardată violent de artileria grea duşmană. Locotenentul Creţu a murit la 3 septembrie, încercând să oprească atacul trupelor bulgare.
Ajutat de câţiva soldaţi înarmaţi cu mitraliere, locotenentul Constantinescu a tras până ce bulgarii au ajuns la câţiva metri de tunuri şi i-a somat să se predea. Comandantul a refuzat şi a fost ucis cu baioneta.
În semn de omagiu, dar şi de mângâiere, maiorul Ionescu, camarad de arme, a scris familiei îndurerate: „Fiul dumneavoastră, după cum ştiţi, a fost cu bateria locotenentului Constantinescu la Turtucaia. Atât comandantul bateriei cât şi fiul dumneavoastră au luptat ca leii aducând servicii mari apărării cetăţei (...) Memoria va păstra recunoştiinţa acestor bravi ofiţeri, iar regimentul este mândru că a avut astfel de eroi. Dumnezeu să-i ierte păcatele dacă a avut vreunul. Ai pierdut băiatu, domule Creţu, dar fii mândru că ai avut un astfel de erou.”                 

 *

Emil Creţu s-a născut în 1892, în comuna Mânzaţi din judeţul Tutova (azi sat în comuna Ibăneşti, judeţul Vasului). Urmează cursurile Şcolii de aplicaţie de pe lângă Şcoala Normală „Prinţul Ferdinand” din municipiul Bârlad şi Liceul Naţional din Iaşi. A absolvit Şcoala Militară de Artilerie şi Geniu. A luat  parte la campania din 1913, ca elev plutonier.
În anul 1914 a fost înaintat sublocotenent, fiind repartizat la Regimentul 3 Artilerie.