Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor lansează cea de-a XII-a ediţie a concursului Eroul meu de ieri şi de azi! în perioada 15.09 – 03.12.2021
Aşteptăm participarea dumneavoastră!
Având în vedere că participanții la ediția anterioară au apreciat noul format, s-a optat pentru menținerea acestei structuri, în sensul păstrării celor două secțiuni:
Secţiunea pictură/desen, cu tema „Eroul familiei mele şi trecutul ţării mele”;
Secţiunea eseu, cu tema „Eroul familiei mele şi prezentul ţării mele”.
Vor fi declarate câştigătoare 6 lucrări (câte 3 pentru fiecare secţiune), care vor obţine cele mai bune punctaje, conform criteriilor prezentate în Regulamentul Concursului. Numele câştigătorilor vor fi afişate pe site-ul instituţiei, începând cu data de 14.12.2021.
Premiile constau în cărţi cu tematică istorică, iar lucrările participanţilor vor fi expuse într-un stand, cu prilejul Zilei Porţilor Deschise, eveniment pe care Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor îl va organiza în anul 2022, la Castelul Ţepeş din Parcul Carol I din Capitală.
Pentru mai multe detalii privind condiţiile de participare, vă rugăm să consultaţi Regulamentul Concursului.
Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!”
CUNOAŞTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE
Pași prin istorie
Morţi de război români la Świętoszów, voevodatul Silezia inferioară, Polonia
Unul dintre lagărele folosite de germani în Primul Război Mondial a fost amplasat în satul Świętoszów (Neuhammer în limba germană), voevodatul Silezia inferioară, situat în prezent în vestul Poloniei, în apropierea graniţei cu Germania.
Iniţial, Armata germană a amenajat în satul Świętoszów un poligon de tragere, transformat apoi într-un lagăr în care au fost internaţi prizonieri ruşi.
În lagărul din Świętoszów au murit 201 de prizonieri şi internaţi civili români, 199 dintre eroi fiind identificaţi nominal. Nu sunt identificaţi nominal doi copii, care au aparţinut unor prizonieri români.
Mormintele cimitirului lagărului din Świętoszów au fost marcate prin însemne de căpătâi din lemn, vopsite în negru, datele de identificare fiind marcate cu vopsea albă.
Prizonierii care au supravieţuit condiţiilor de captivitate au dezvelit un monument în memoria eroilor, amplasat în Cimitirul lagărului din Świętoszów.
Lagărul din satul Świętoszów a funcţionat şi în al Doilea Război Mondial, în cadrul acestuia fiind internaţi prizonieri polonezi şi francezi, din anul 1942 fiind destinat exclusiv prizonierilor sovietici.
Evidenţa morţilor de război români din Primul Război Mondial, identificaţi nominal şi înhumaţi la Świętoszów, poate fi accesată la secţiunea Lista morţilor de război din Primul Război Mondial.
PORTRETE DE EROI
Maior Ştefan Minculescu – căzut la datorie pentru întregirea neamului
La 15/28 noiembrie 1916, în contextul în care Armata germană a rupt apărarea de la Jiu, militarii români implicaţi în frontul de la Mateiaş-Dragoslavele au primit ordinul de retragere şi s-au deplasat spre Târgovişte. În condiţiile unui puternic atac de artilerie, foarte puţine trupe româneşti reuşesc să treacă prin Târgovişte, retrăgându-se pe aliniamentul Valea Lungă- Moreni-Ploieşti-Buzău-Iaşi.
În ziua de 20 noiembrie 1916, un pluton condus de maiorul Ştefan Minculescu a fost atacat de trupele germane la intrarea în comuna Valea Lungă, judeţul Dâmboviţa. În această ciocnire sângeroasă şi-a pierdut viaţa maiorul Minculescu.
Eroul a fost înhumat în curtea bisericii „Sfântul Nicolae”, din satul Valea Lungă Cricov.
Pentru a-i cinsti memoria, la iniţiativa preotului Policarp Popescu, lângă mormânt a fost ridicat un monument din piatră cu următoarea inscripţie: „Maiorul Ştefan Minculescu căzut vitejeşte pentru întregirea neamului în ziua de 20 noiembrie 1916”.
*
Maiorul Ştefan Minculescu, fiul lui Ştefan Minculescu şi al Elenei Bălăceanu, s-a născut la 27 decembrie 1877, în comuna Bucov, judeţul Prahova. A ales meseria armelor şi a urmat, în perioada 1896-1898, Şcoala Regimentului 32 Infanterie „Mircea”, pe care a finalizat-o cu gradul de sublocotenent. În anul 1903 a fost avansat la gradul de locotenent şi a fost încadrat la Regimentul 7 Infanterie „ Prahova”. În anul 1909 a fost avansat la gradul de căpitan.
În perioada 1911-1913 a urmat cursurile Şcolii Militare de Infanterie, după care, a fost încadrat la Regimentul 6 Infanterie „Mihai Viteazul”. În anul 1914 se mută la Regimentul 60 Infanterie, unde, în anul 1915 a fost avansat la gradul de maior.
Pași prin istorie
Morţi de război români la Mons, Belgia
La 21 august 1914, trupele germane au intrat în Bruxelles, după ce autorităţile belgiene au respins, la 2 august 1914, ultimatumul Germaniei ca trupele sale să tranziteze Belgia în tentativa de a ataca Franţa.
În Belgia a fost instituit un regim de ocupaţie, germanii confiscând o serie de maşini şi începând să lichideze o serie de întreprinderi.
În activitatea de desfiinţare a maşinilor şi utilajelor insdustriale, care aveau să fie relocate în Germania, au fost folosiţi prizonieri de război. Aceştia au fost transferaţi din lagărele administrate de germani pe teritoriul belgian, încărcând bunurile confiscate în vagoane de tren.
În timpul activităţilor amintite, pe teritoriul actual al Belgiei au murit mai mulţi prizonieri de război români, majoritatea fiind înhumaţi în Cimitirul din oraşul Mons.
Evidenţa morţilor de război români din Primul Război Mondial, identificaţi nominal şi înhumaţi la Mons, poate fi accesată la secţiunea Lista morţilor de război din Primul Război Mondial.
MONUMENTUL EROILOR DIN COMUNA VIZIRU
În România, în perioada interbelică, s-au ridicat numeroase monumente comemorative, menite să amintească generaţiilor viitoare spiritul de sacrificiu de care au dat dovadă militarii români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire.
Este şi cazul monumentului eroilor din comuna Viziru, judeţul Brăila, ridicat în memoria militarilor români, fii a satului Viziru, căzuţi în Primul Război Mondial.
Opera comemorativă de război, avându-l ca autor pe Traian Popescu, a fost dezvelită în anul 1940, în cadrul unei impresionante ceremonii. Monumentul are la bază un postament în patru trepte şi un soclu paralelipipedic, pe care este montat un obelisc realizat din blocuri din piatră. Pe cele patru feţe ale monumentului sunt montate plăci de marmură, pe care sunt inscripţionate numele eroilor.
Pe latura frontală a monumentului, în partea superioară, este reliefat un înscris simplu, dar sugestiv „1916“, iar pe soclu sunt menţionate, în relief, câteva nume de locuri, unde militarii români au scris pagini de glorie nepieritoare: „Turtucaia, Oituz, Mărăşeşti“, pe latura din faţă, iar pe cea opusă: „Cerna, Jiu, Argeş, Mărăşeşti”.
Opera comemorativă este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, din anul 2015, cu codul BR-III-m-B-02187.
PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români înhumaţi în satul Plinca, raionul Beliaevski, regiunea Odessa, Ucraina
În perioada august 1941 - mai 1944, în contextul operaţiilor militare desfăşurate pe flancul sudic al Uniunii Sovietice, teritoriul Ucrainei de astăzi a devenit teatru de război, unele dintre cele mai dure lupte soldându-se cu cucerirea oraşului-port Odessa de către forţele române.
Astfel, în intervalul 8 august - 16 octombrie 1941, subunităţile Armatei a 4-a română s-au confruntat, pe un teren de peste 200 km din teritoriul regiunii Odessa, cu rezistenţa îndârjită a trupelor sovietice, care îşi întăriseră poziţiile cu şanţuri anticar, tranşee, cazemate, reţele de sârmă ghimpată, mine antitanc şi antiinfanterie.
Până la data de 16 octombrie 1941, când unităţile române au intrat în Odessa, şi-au pierdut viaţa peste 18.000 de militari români, dintr-un efectiv la începutul luptelor de aproximativ 340.000 de combatanţi.
Numărul mare de victime a determinat apariţia în regiunea Odessei a mai multor cimitire de campanie, printre cele mai mari numărându-se şi cel situat la aproximativ doi kilometri de satul Plinca, în dreptul şoselei Odessa-Plinca. În perimetrul acestui cimitir au fost înhumaţi peste 250 de morţi de război români care luptaseră, pe frontul de la Plinca. Pe o suprafaţă de aproape 400 de metri pătraţi, cimitirul a fost împrejmuit cu un gard din piatră, iar în mijlocul unei păduri de cruci, inscripţionate cu numele şi unitatea din care au făcut parte decedaţii, a fost ridicată o troiţă comemorativă.
După întoarcerea frontului şi retragerea Armatei române de pe Frontul de Est, după Bătălia Stalingradului (23 august 1942 - 2 februarie 1943), mormintele de război din satul Plinca au fost distruse de inamic.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi în satul Plinca (regiunea Odessa, Ucraina), în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.
ANUNŢ DE PARTICIPARE
Informaţii generale privind autoritatea contractantă: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cod fiscal 16583598, Str. General Candiano Popescu nr. 6, sector 4, Bucureşti, telefon: 021.335.11.76, fax: 021.335.11.85, e-mail: once@mapn.ro.
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor invită persoanele fizice sau juridice fără scop patrimonial – asociaţii ori fundaţii constituite conform legii – sau culte religioase recunoscute conform legii, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare, să depună proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniul: restaurarea mormintelor de război care adăpostesc oseminte ale militarilor români sau de alte naţionalităţi, decedaţi în cele două războaie mondiale şi restaurarea operelor comemorative de război româneşti sau străine, ridicate în memoria acestora, amplasate pe teritoriul naţional.
Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor, pe anul 2021, este prevăzută de art. 6 din Legea nr. 350/2005.
Sursa de finanţare a contractelor şi valoarea: bugetul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, suma de 214.000 lei.
Durata proiectelor: până la 17.12.2021.
Data-limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 16.07.2021, ora 16.00. Conform prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 350/2005, accelerarea procedurii de selecție se datorează necesității finalizării lucrărilor propuse și a efectuării plăților până la sfârșitul anului în curs.
Adresa la care trebuie depuse propunerile de proiect: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Str. General Candiano Popescu nr. 6, sector 4, Bucureşti.
Criterii de atribuire:
– modul de organizare şi tipologia aşezămintelor social-culturale;
– numărul militarilor înhumaţi;
– structura aşezămintelor social-culturale pe naţionalităţi;
– starea de conservare;
– valoarea istorică;
– perioada de timp care a trecut de la efectuarea ultimelor lucrări de restaurare;
– importanţa şi amploarea lucrărilor pentru care se solicită cofinanţare;
procentul cu care solicitantul contribuie la cofinanţarea proiectului.
Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se vor face de către comisia de evaluare în perioada 19.07.2021-27.07.2021.
Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea propunerii de proiect poate fi accesată aici sau direct de la sediul Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.
PORTRETE DE EROI
Sublocotenentul Manoliu Pompiliu – eroul de la Flămânda
Manevra de la Flămânda (29 septembrie-5 octombrie 1916) a fost o operaţiune strategică desfășurată în timpul Primului Război Mondial. Inițiativa acțiunii a aparținut generalului Alexandru Averescu și a avut drept scop să oprească înaintarea spre sud a Puterilor Centrale.
Planul a constat în atacarea trupelor bulgaro-germane din spate, trecând Dunărea la Flămânda (azi sat Poiana, comuna Ciuperceni, judeţul Teleorman), în timp ce trupele româno-ruse trebuiau să atace la sud Cobadinul.
În seara zilei de 30 septembrie 1916, o furtună puternică a afectat podul de vase pe care forțele române îl foloseau pentru trecerea Dunării. În același timp două monitoare austriece au atacat malul românesc. În aceste condiții, ofensiva românească nu a reușit. La 3 octombrie 1916 1916, generalul Averescu a decis retragerea trupelor române la nord de Dunăre.
Sublocotenentul Manoliu Pompiliu a fost lovit de o schijă de obuz la mâna stângă. A fost trimis la ambulanţă de către comandantul său, locotenentul Cosăcescu, dar s-a pansat singur şi a revenit la comanda bateriei. A fost lovit mortal în timpul atacului monitoarelor austriece.
Eroul a fost înmormântat de camarazi, mai sus de Flămânda, în partea de vest a Ostrovului Lung, la kilometrul 470 de la Pichetul Dunării. După încetarea ostilităţilor, tatăl său, căpitanul Manoliu, având aprobarea Marelui Cartier General, l-a exhumat şi l-a reînhumat cu onoruri militare, la Bucureşti, în Cimitirul Bellu Militar.
*
Pompiliu Manoliu, fiul căpitanului Nicolae Manoliu, s-a născut la 18 iunie 1895, în municipiul Bucureşti. În anul 1913, deşi era încă elev al Liceului militar din Iaşi, a luat parte la Campania din Bulgaria, ca voluntar în Regimentul 13 Artilerie Constanţa.
După terminarea războiului, a revenit la Iaşi pentru finalizarea studiilor liceale. În anul 1914 a fost admis la Şcoala Militară de Artilerie şi Geniu din Bucureşti.
În iulie 1916 a fost înaintat la gradul de sublocotenent şi repartizat la Regimentul 10 Artilerie.
PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români înhumaţi în satul Purcari, raionul Ştefan-Vodă, Republica Moldova
În primăvara anului 1944, în contextul ofensivei trupelor sovietice, care pătrunseseră în partea de est şi nord-est a teritoriului naţional, situaţia frontului din Moldova şi Basarabia s-a agravat treptat.
În vara aceluiaşi an, în urma retragerii de pe front a mai multor divizii germane, capacitatea de rezistenţă a forţelor româno-germane a fost slăbită considerabil, înlesnind, la 20 august 1944, declanşarea puternicei ofensive sovietice Iaşi - Chişinău, care a provocat mari pierderi trupelor române şi germane.
În acest context, în perioada 1 aprilie - 4 august 1944, în imediata apropiere a Nistrului, în zona satului Purcari, Regimentul 10 Vânători a suferit pierderi umane însemnate, o parte a morţilor de război români din această unitate fiind înhumaţi în cimitirul localităţii menţionate.
Odată cu retragerea Armatei române din Basarabia, mormintele militarilor români din Purcari au fost distruse de unităţile Armatei Roşii, situaţie întâlnită la toate cimitirele de campanie româneşti amenajate pe Frontul de Est.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi în satul Purcari, în al Doilea Război Mondial la secţiunea Lista morţilor de război.
EROII ROMÂNIEI
Pierderile înregistrate de România în Războiul de Independenţă, al Doilea Război Balcanic, Primul şi al Doilea Război Mondial se ridică la peste 1.400.000 de oameni, din care cel puţin 400.000 de militari au murit în timpul sau din cauza celor patru conflicte menţionate, în condiţii de luptă sau în prizonierat.
Cu prilejul Zilei Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a editat şi tipărit, cu sprijinul Centrului Tehnic Editorial al Armatei, nouă volume, care conţin numele a peste 100.000 de eroi români.
Evidenţele nominale a celor peste 100.000 de morţi de război români identificaţi nominal, organnizate alfabetic după locul de amplasare a mormintelor, pe judeţe şi pe ţări, pot fi consultate la secţiunea Eroii României.
Pași prin istorie
Mausoleul eroilor români de pe Muntele Mateiaş
Mausoleul a fost ridicat prin grija unui comitet de iniţiativă, în comuna Valea Mare-Pravăţ, jud. Argeş, după planurile arhitectului Dumitru Ionescu-Berechet. Lucrările de construcţie au început în luna august a anului 1928, fiind executate de către antrepriza fraţilor Nicola şi s-au încheiat, în linii mari, în vara anului 1930. În perioada iunie-iulie 1944 au demarat lucrările de centralizare a osemintelor eroilor. Într-o primă fază, aici au fost aduse spre centralizare osemintele a 417 eroi români exhumaţi din mai multe comune ale judeţului Muscel. Cei identificaţi au fost aşezaţi în firide individuale, iar cei necunoscuţi în cripta comună. Până în prezent în cele 31 de cripte ale mausoleului au fost depuse osemintele a peste 2.300 de militari români.
Mausoleul este construit din calcar de Albeşti şi are în compunere două corpuri: unul orizontal, care adăposteşte osuarul şi celălalt vertical, având forma unui turn cu foişor. În perioada 1979-1984 edificiul a fost supus unor ample lucrări de restaurare. Cu această ocazie s-a realizat un basorelief de proporţii impunătoare care redă scene de luptă din Primul Război Mondial şi s-a amenajat un punct muzeistic.
Complexul este înscris în Lista Monumentelor Istorice, având codul AG-IV-m-A-14017.
Evidenţa morţilor de război români din Primul Război Mondial, identificaţi nominal şi centralizaţi în criptele Mausoleului eroilor de pe Muntele Mateiaş, poate fi accesată la secţiunea Lista morţilor de război din Primul Război Mondial.
Comunicarea rezultatelor celei de-a XLI-a ediţii a concursului „Să nu ne uităm eroii!”
S-a încheiat a XLI-a ediţie a concursului online „Să nu ne uităm eroii!“.
În urma evaluării rezultatelor, conform Regulamentului concursului, au fost desemnaţi următorii câştigători:
LOCUL I: STAN Mihaela-Luciana (Comuna Mânăstirea, județul Călărași);
LOCUL II: VASILE Andreea (Municipiul București);
LOCUL III: LUPEA Alina (Municipiul București).
Mulţumim tuturor concurenţilor pentru participare şi vă aşteptăm cu drag la următoarele ediţii ale concursului. Lansarea lor va fi anunţată din timp pe site-ul nostru!
Ziua Porţilor Deschise la Castelul Ţepeş
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat vineri, 11 iunie, în contextul sărbătoririi Zilei Eroilor, Ziua Porţilor Deschise la Castelul Ţepeş.
Publicul bucureştean şi elevi de la unităţi de învăţământ din Capitală au putut admira o expoziţie de fotografii, carte, hărţi şi obiecte ce au aparţinut militarilor români căzuţi în cele două războaie mondiale şi au participat la o tombolă-concurs cu premii constând în cărţi cu tematică istorică. De asemenea, au fost expuse desenele elevilor care au participat la Concursul Eroul meu de ieri şi de azi, promovat prin intermediul paginii de internet a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Vizitatorii s-au bucurat de prestaţia Detaşamentului Drill Team din cadrul Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul care a prezentat exerciţiul demonstrativ la instrucţia de front şi au avut ocazia să vizioneze panorama Capitalei de pe teresa Castelului Ţepeş.
Ziua Eroilor 10 iunie 2021
Nu-l uitaţi
Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,
Lăsaţi-i din când în când un loc
liber la masă,
Ca şi cum ar fi viu între noi,
Ca şi cum s-ar fi întors acasă.
De fapt el s-a întors dintre noi întâiul,
Numai că s-a întors puţin mai ostenit
Şi pe un pat nevăzut şi-a aşezat
Căpătâiul
Lângă veniţii acasă din mit.
El şi-a făcut lucrul lui acum
Poate că îi e sete, o sete arzând
Ora până la noi ca un fum.
Deci lăsaţi pentru el să cadă vin pe pământ.
Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,
Strigaţi-l din când în când pe nume,
Ca şi cum ar fi viu între noi
...şi atunci el va surâde în lume.
Nichita STĂNESCU
Manifestări dedicate Zilei Eroilor
Ministerul Apărării Naționale desfășoară joi, 10 iunie, în marile garnizoane din țară, precum și la mausoleele eroilor și la cimitirele și parcelele de onoare, ceremonii militare și religioase dedicate Zilei Eroilor, în cadrul cărora vor fi rostite simbolic nume ale eroilor poporului român căzuți la datorie în războaiele purtate de Armata României ori în misiuni executate în teatrele de operații.
Dintre locațiile importante unde vor fi organizate astfel de ceremonii, amintim: Monumentul Centenarului Independenței de la Calafat (în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență), Mausoleele de la Mărăști, Mărășești și Oituz – în județul Vrancea și de la Comana, județul Giurgiu (dedicate eroilor din Primul Război Mondial), Monumentele Ostașului Român de la Carei și de la Satu Mare – jud. Satu Mare, Monumentele Eroilor de la Păuliș – jud. Arad și de la Oarba de Mureș – jud. Mureș (care comemorează jertfa ostașilor căzuți în Al Doilea Război Mondial).
La activitățile organizate în memoria eroilor se vor alătura, în acest an, în premieră, mai multe instituții, astfel:
Ministerul Educației, prin intermediul inspectoratelor școlare, organizează și desfășoară programe dedicate Zilei Eroilor în instituțiile/unitățile de învățământ din subordine sau aflate în coordonare, de tipul lecții deschise, având ca tematică cultul eroilor, sau alte activități cultural-educative, după caz.
Ministerul Afacerilor Externe organizează - prin intermediul reprezentanțelor diplomatice românești sau oficiilor consulare - activități specifice pentru comemorarea eroilor români căzuți și înhumați pe teritoriul altor state: depuneri de coroane și, în unele locații, ceremonii religioase, pe timpul cărora vor fi rostite, simbolic, nume de eroi.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne va organiza ceremoniale militare și religioase, serviciul religios în unitățile și instituțiile militare de învățământ unde sunt lăcașuri de cult și va asigura ordinea publică la locul de desfășurare a activităților comemorative.
Autoritățile administrației publice locale vor organiza, în această zi, cu sprijinul și participarea garnizoanelor militare, cultelor religioase, asociațiilor de veterani și al altor organizații neguvernamentale, ceremonii de depuneri de coroane și jerbe de flori, în principal la mausoleele eroilor, precum și la cimitirele și parcelele de onoare, în care vor fi, de asemenea, rostite numele celor căzuți la datorie.
În București, manifestările vor avea loc după următorul program:
- Ora 10.00, la Cimitirul Israelit „Filantropia” va fi organizată o ceremonie de depuneri de coroane de flori.
- Ora 12.00, vor avea loc ceremonii de depuneri de coroane de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut (din Parcul Carol I), la Monumentul eroilor militari căzuți în misiune în teatre de operații și pe teritoriul României (Parcul Tineretului), la Monumentul Eroilor Patriei (Universitatea Națională de Apărare „Carol I”), la Cimitirul Militar Ghencea și la Cimitirul Eroilor Revoluției.
În cadrul ceremoniei de la Mormântul Ostașului Necunoscut, pe lângă momentul religios „Ecleziastul” și recitarea poemului „Nu-l uitați”, de Nichita Stănescu, veterani de război, reprezentanți ai autorităților centrale și locale, precum și reprezentanți ai conducerii MApN vor rosti nume ale eroilor români, iar în semn de respect și prețuire, aeronave ale Forțelor Aeriene Române vor survola Parcul Carol I.
- Între orele 13.30 și 18.00, la același monument, persoanele care își vor exprima dorința de a-i omagia pe eroi o vor putea face în cadrul „Rostirii solemne a numelor eroilor români căzuți la datorie”.
- Începând cu ora 18.00, concert de muzică patriotică susținut de Muzica Reprezentativă a MApN, pe platoul din fața Mormântului Ostașului Necunoscut, Parcul Carol I.
- Ora 21.00, pe fațada Palatului Cercului Militar Național va fi realizată, cu sprijinul Asociației „Alături de Eroi”, o proiecție video mapping 3D dedicată Zilei Eroilor.
- Ora 21.10, militarii Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” se vor retrage cu torțe pe traseul Palatul Cercului Militar Național – Calea Victoriei – Palatul Parlamentului – Palatul Cotroceni – sediul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.
În mod simbolic, torțele detașamentului de militari ai Brigăzii 30 Gradă vor fi aprinse de veteranii răniți în teatrele de operații, membri ai Invictus România. În prealabil, aceștia vor aprinde o torță de la flacăra veșnică care arde la Mormântul Ostașului Necunoscut (ora 18.00) și se vor deplasa în alergare, aproximativ 20 de kilometri, pe traseul - Monumentul Eroilor căzuți la datorie în teatrele de operații și pe teritoriul României din Parcul Tineretului - Monumentul Eroilor Patriei din fața Universității Naționale de Apărare „Carol I” - Monumentul Eroilor Geniști din fața Palatului Cotroceni - Monumentul Eroilor Sanitari din Parcul Eroilor - Monumentul Eroilor Ceferiști din fața Gării de Nord - Arcul de Triumf de pe Șoseaua Pavel Kiseleff - Monumentul Eroilor Aerului de pe Bulevardul Aviatorilor – Palatul Cercului Militar Național (cu sosire la ora aproximativă 20.45).
- Ora 21.30, pe fațada Palatului Parlamentului (dinspre Piața Constituției) va avea loc o proiecție video mapping 3D dedicată eroilor României, eveniment realizat cu sprijinul Asociației „Alături de Eroi”, al Primăriei Municipiului București, prin CREART, și al Camerei Deputaților.
- Ora 22.00, la mormintele eroilor din Cimitirul de Onoare românesc Ghencea Militar vor fi depuse, de studenți ai Academiei Tehnice Militare „Ferdinand I”, candele aprinse, panglici tricolore și coronițe de flori.
Ministerul Apărării Naționale îi invită pe cetățeni să participe la toate evenimentele de comemorare a eroilor, organizate cu sprijinul companiilor Jidvei, Next Generation Business SRL (nGeneration), Pink Post, Profi Rom Food (Profi), Trencadis, Optimeat, Bithat Solutions (Documenta), IT Embassy, Cima Data Analytics, Smart Construct Agency, Q-East Software, Pukka, Neo Vision.
În toate lăcașele de cult se vor trage clopotele la ora 12.00, iar în instituțiile publice și unitățile de învățământ se va păstra un moment de reculegere în semn de omagiu pentru eroii patriei.
Toate manifestările prilejuite de Ziua Eroilor, în Capitală și în țară, se vor organiza și desfășura cu respectarea măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, stabilite de autoritățile naționale și locale, aplicabile la data desfășurării acestora.
Activitățile care vor fi organizate în străinătate se vor desfășura cu respectarea măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 stabilite de autoritățile naționale din statele respective.
Mai multe informații despre veteranii de război ai Armatei României pot fi găsite pe pagina oficială dedicată lor: https://veteraniiromaniei.mapn.ro/.
Lista eroilor căzuți la datorie în războaiele purtate de Armata României poate fi consultată pe pagina de internet a MApN: https://bit.ly/2T6VsgG.
Ziua Porţilor Deschise la Castelul Ţepeş
În contextul sărbătoririi Zilei Eroilor, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor organizează vineri, 11 iunie, în intervalul orar 10 – 14, Ziua Porţilor Deschise la Castelul Ţepeş.
Cu acest prilej, echipa ONCE a pregătit la sediul său o expoziţie de fotografii, carte, hărţi şi obiecte ce au aparţinut militarilor români căzuţi în cele două războaie mondiale şi organizează o tombolă-concurs cu premii surpriză care va curpinde două serii de întrebări.
Având în vedere profilul activităţii pe care o desfăşoară, ca unitate de elită a Armatei Române şi promotor al tradiţiilor militare ale poporului nostru, Brigada 30 Garda Mihai Viteazul va fi prezentă la eveniment prin Detaşamentul Drill Team care va prezenta exerciţiul demonstrativ la instrucţia de front.
De asemenea, pe tot parcursul programului, oaspeţii pot viziona panorama Capitalei de pe teresa Castelului Ţepeş.
ZIUA EROILOR
PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Mormintele eroilor români din satul Noua Beliaevca, regiunea Odessa
Începând cu data de 22 iunie 1941, trupele române au participat, alături de forţele Axei, la războiul împotriva Uniunii Sovietice, acţiune cunoscută sub numele de cod „Operaţiunea Barbarossa”.
În acest context, armatele 3 şi 4 române au fost angrenate în operaţiunile militare desfăşurate de Wermacht în sudul Uniunii Sovietice, iniţial acţionând pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, iar după atingerea acestui obiectiv, la 26 iulie 1941, pentru cucerirea Ucrainei.
Unele dintre cele mai crâncene confruntări cu inamicul, de dincolo de Nistru, au fost înregistrate în regiunea oraşului-port Odessa, pe care Armata a 4-a română a reuşit să îl ocupe, la 16 octombrie 1941.
Preţul victoriei a fost însă tragic pentru cei peste 340.000 de militari români angrenaţi în luptă, aproximativ 18.000 dintre aceştia găsindu-şi sfârşitul în aceste locuri.
Printre unităţile protagoniste ale acţiunilor care au condus la cucerirea Odessei s-a aflat şi Regimentul 31 Dorobanţi. Peste 300 dintre combatanţii acestui corp de trupă au fost înhumaţi într-un cimitir de campanie amenajat în stânga şoselei Văcărjani - Berezani, în imediata apropiere a satului Noua Beliaevca.
După ruperea frontului la Stalingrad, la 19 noiembrie 1942, unităţile militare sovietice au distrus toate cimitirele de campanie româneşti de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, inclusiv pe cele din satul Noua Beliaevca.
Evidenţa morţilor de război români identificaţi nominal, din al Doilea Război Mondial, înhumaţi pe teritoriul satului Noua Beliaevca (Ucraina), poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.
MONUMENTUL EROILOR DIN GURA SIRIULUI
În România, în perioada interbelică, Societatea „Cultul Eroilor“ a iniţiat ridicarea a numeroase monumente comemorative, unele dintre acestea chiar pe locul unde ostaşii români au înscris pagini de glorie şi eroism.
Este şi cazul monumentului eroilor din satul Gura Siriului, judeţul Buzău. Acest ansamblu comemorativ a fost realizat în memoria ostaşilor Regimentului 3 Vânători, morţi în luptele desfăşurate în anul 1916, pe dealul Şoimul Siriului.
Opera comemorativă de război a fost construită în anii 1936-1938, din iniţiativa preotului Nicolaescu din Nehoiaş, confesorul Regimentului 3 Vânători, sub directa coordonare a generalului Traian Epure, cel care a comandat această unitate în luptele din anul 1916. Proiectul s-a bucurat de sprijinul şi contribuţia populaţiei locale.
Dezvelit în anul 1938, în cadrul unei impresionante ceremonii, în prezenţa mai multor supravieţuitori ai luptelor din anul 1916, monumentul este alcătuit dintr-un soclu masiv din blocuri de piatră, de forma unui trunchi de piramidă, deasupra căruia se înalţă o statuie din bronz, reprezentând un ostaş român în poziţie de atac, ţinând puşca în mâna stângă şi o grenadă în cea dreaptă.
În anul 1975, în contextul amenajării hidroenergetice şi a lacului de acumulare de la Siriu, opera comemorativă a fost strămutată, din vatra comunei Siriu, unde fusese amplasată iniţial, pe o terasă ce mărgineşte DN 10 Buzău-Braşov, în vecinătatea barajului. În anul 1987, autorităţile locale au iniţiat reabilitarea monumentului, sub coordonarea arhitectului Aurel Michnea.
PORTRETE DE EROI
Sublocotenentul Ioan Frunzetti – mort la datorie în atacul de la Smârdan
În timpul Războiului de Independenţă, după capitularea Plevnei la 28 noiembrie/10 decembrie 1877, Armata română a primit misiunea de a contracara ofensiva detaşamentelor otomane care acţionau în partea de nord-vest a Bulgariei. Obiectivul era ocuparea Vidinului, care avea o importanţă strategică deosebită, acoperind una dintre liniile de comunicaţii principale de la nord la sud spre interiorul Peninsulei Balcanice.
Localităţile Smârdan, Nazâr-Mahala, Novoselcea, Inova şi Capitonovcea, aflate pe căile de accces spre cetatea Vidinului, au fost puternic fortificate de turci prin redute.
Comandantul armatelor române, generalul Mihail Cerchez, a decis atacul asupra Smârdanului, considerat punctul central în supunerea Vidinului. La atac au participat Regimentele 4 şi 6 Linie, 9 Dorobanţi şi Escadronul de Călăraşi Suceava.
În ziua de 12 ianuarie 1878, pe un ger năpraznic, după trei salve de artilerie, infanteriştii au înaintat prin zăpadă, ajungând la parapete, unde au luptat, corp la corp, cu otomanii.
Sublocotenentul Ioan Frunzetti comanda un pluton din Compania a 7-a, Regimentul 4 Linie. După ce comandantul companiei cade rănit, sublocotenentul Frunzetti preia comanda. Înaintarea era greoaie, trebuia cercetată fiecare casă. Seara compania ocupă satul Smârdan. Turcii continuau să tragă dintr-o casă de la marginea satului. Aici se afla telegraful, prin care făceau legătura cu Vidinul. Sublocotenentul Frunzetti orientează atacul în acea direcţie. „Înainte!” a strigat sublocotenentul, dar trei gloanţe inamice i-au pus capăt vieţii.
Pentru eroismul său a fost decorat cu Virtutea Militară de aur, Steaua României cls. a V-a, Crucea trecerii Dunării şi Apărătorii Independenţei.
Militarii români morţi la Smârdan au fost depuşi în două gropi comune: una împrejmită cu un gard de piatră, alta marcată cu o cruce de piatră. Pe una din gropile comune, în anul 1883, statul român a ridicat un monument. Acesta a fost distrus de bulgari în 1913. În 1905, aromânii din regiunea Vidin au dezvelit, în Cimitirul eroilor români de la Smârdan un monument în memoria Mariţei, fetiţa împuşcată de turci în timp ce le aducea apă militarilor români. Cimitirul şi monumentul au fost distruse, de bulgari, în timpul Primului Război Mondial.
În 1995, la iniţiativa Asociţiei Valahilor din Bulgaria, în memoria ostaşilor români căzuţi în Atacul de la Smârdan s-a dezvelit un monument comemorativ, amplasat la intrarea în Inovo.
*
Ioan, fiul lui Costache Frunzetti, s-a născut la 8 iunie 1852, în comuna Dragova, judeţul Neamţ. A intrat în armată voluntar la vârsta de 18 ani, satisfăcândând stagiul militar în cadrul Batalionului 1 Grăniceri. În 1871 a fost avansat caporal, iar în 1873 sergent, grad cu care a fost lăsat la vatră în 1875. S-a reangajat în Regimentul 4 Linie, cu garnizoana la Craiova. În vara anului 1876 a susţinut examenul şi a fost primit în corpul ofiţerilor, ca sublocontenent, primind comanda unui pluton. Cu această unitate a participat la Războiul pentru obţinerea Independenţei de stat a României. Sublocotenentul Ioan Frunzetti s-a remarcat cu prilejul acţiunilor întreprinse în zona oraşului Calafat, a luat parte la încercuirea Plevnei, apoi, la luptele pentru cucerirea fortificaţiilor de la Opanez şi cele din Valea Vidinului.
*
Lupta de la Smârdan (12/24 ianuarie 1878) - parte a Războiului de Independenţă al României s-a defăşurat între trupele armatei române şi cele otomane, în satul Smârdan, sangeacul Vidin, vilaietul Dunării, Imperiul Otoman. Satul aparţine azi de localitatea Inovo, regiunea Vidin, Bulgaria.
UTILITATE PUBLICĂ - ANUNŢ DE PARTICIPARE
Informaţii generale privind autoritatea contractantă: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cod fiscal 16583598, Str. General Candiano Popescu nr. 6, sector 4, Bucureşti, telefon: 021.335.11.76, fax: 021.335.11.85, e-mail: once@mapn.ro.
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor invită ,restaurarea mormintelor de război care adăpostesc oseminte ale militarilor români sau de alte naţionalităţi, decedaţi în cele două războaie mondiale şi restaurarea operelor comemorative de război româneşti sau străine, ridicate în memoria acestora, amplasate pe teritoriul naţional.
1. Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor, pe anul 2021, este prevăzută de art. 6 din Legea nr. 350/2005.
2. Sursa de finanţare a contractelor şi valoarea: bugetul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, suma de 214.000 lei.
3. Durata proiectelor: până la 17.12.2021.
4. Data-limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 15.06.2021, ora 16.00.
5. Adresa la care trebuie depuse propunerile de proiect: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Str. General Candiano Popescu nr. 6, sector 4, Bucureşti.
6. Criterii de atribuire:
– modul de organizare şi tipologia aşezămintelor social-culturale;
– numărul militarilor înhumaţi;
– structura aşezămintelor social-culturale pe naţionalităţi;
– starea de conservare;
– valoarea istorică;
– perioada de timp care a trecut de la efectuarea ultimelor lucrări de restaurare;
– importanţa şi amploarea lucrărilor pentru care se solicită cofinanţare;
– procentul cu care solicitantul contribuie la cofinanţarea proiectului.
7. Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se vor face de către comisia de evaluare în perioada 16.06.2021-25.06.2021.
8. Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea propunerii de proiect poate fi accesată aici, la secţiunea informaţii de interes public, utilitate publică sau direct de la sediul Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.
Pași prin istorie
Morţi de război români la Iaşi
În iunie 2019, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a mediatizat evidenţa nominală a 9.666 de morţi de război români din Primul Război Mondial, soldaţi care au murit din cauza tifosului exantematic sau din cauza rănilor, aceştia fiind înmormântaţi în Cimitirul ieşean „Eternitatea”.
Având în vedere că în Cimitirul ieşean Eternitatea au fost înhumaţi/centralizaţi cel puţin 10.700 de morţi de război români din Primul Război Mondial, activitatea de identificare a numelor eroilor a continuat prin valorificarea unor date suplimentare.
Astfel, au fost identificate suplimentar numele a 117 ofiţeri români, elevi şi preoţi militari, grefieri etc. care au murit în municipiul Iaşi şi au fost înhumaţi în Cimitirul Eternitatea, majoritatea în anul 1917. Ulerior, osemintele a 97 de eroi au fost exhumate şi centralizate în cripta ofiţerilor, iar osemintele a 20 de morţi de război au fost predate familiilor, pentru a fi reînhumate în localităţile de reşedinţă.
Un caz interesant este cel al locotenent-colonelului Artur Vârtejanu, care după unele surse a murit în data de 6 august 1917, la Mărăşeşti, în fruntea Regimentului 9 Vânători. Conform datelor de arhivă, acesta a decedat în municipiul Iaşi, la 3 octombrie 1917, fiind înhumat în Cimitirul Eternitatea. Ulterior, la o dată neprecizată, osemintele acestuia au fost exhumate şi centralizate în Cimitirul eroilor de la Mărăşeşti, în parcela „Mihai Viteazul”. În prezent, osemintele eroului sunt depuse în Mausoleul eroilor de la Mărăşeşti, culoar C, cripta nr. 2.
Evidenţa ofiţerilor români din Primul Război Mondial, identificaţi nominal şi înhumaţi în municipiul Iaşi, poate fi accesată la secţiunea Lista morţilor de război din Primul Război Mondial.
MONUMENTUL EROILOR CEFERIŞTI DIN MUNICIPIUL TECUCI
În România, în perioada interbelică, în semn de omagiu adus memoriei celor care şi-au sacrificat viaţa în Primul Război Mondial, au fost realizate numeroase monumente comemorative, unul dintre acestea fiind amplasat în vecinătatea staţiei C.F.R. Tecuci-Sud, din municipiul Tecuci, judeţul Galaţi. Opera comemorativă de război a fost ridicată prin grija unui comitet de iniţiativă, după un proiect conceput la Şcoala Superioară de Arte şi Meserii din Bucureşti.
Lucrările de construcţie a impozantului monument s-au desfăşurat în perioada 1927-1929, sub coordonarea sculptorului Atanasie Constantinescu, iar inaugurarea a avut loc în anul 1929.
Monumentul este alcătuit dintr-un soclu masiv din beton, de formă paralelipipedică, deasupra căruia se înalţă un turn crenelat, care este înconjurat în jumătatea inferioară de un peristil circular, terminat cu o cornişă puternic profilată. Turnul este surmontat de o statuie din piatră, reprezentând o femeie care ţine în mâna stângă o cunună de lauri, simbolizând Victoria.
Pe frontispiciul turnului este dăltuită stema Moldovei, iar pe cornişă este amplasată emblema C.F.R., realizată din piatră. Numele a 44 de militari originari din Tecuci, care au făcut jertfa supremă pe câmpul de luptă, au fost inscripţionate pe o placă din marmură, fixată în zona peristilului, iar textul „1916/CEFERIŞTILOR/CĂZUŢI PENTRU PATRIE/1918“, înscris pe latura frontală a soclului, sugerează categoria profesională din care aceştia au făcut parte.
General de brigadă Sion Alecu Ioan
În dimineaţa zilei de 19 noiembrie 1942, a început contraofensiva sovietică de la Stalingrad (azi Volgograd, Federaţia Rusă). După patru zile de lupte grele, trupele sovietice au reuşit să rupă frontul şi să realizeze cleştele care a încercuit grupul de armate germane şi aliatele acestora. Pentru a salva o parte din trupe, comandamentul român a decis ieşirea din încercuire, în direcţia sud-vest, către dispozitivul Diviziei 22 Blindate germane.
Atacată continuu de trupele sovietice, o parte din coloana condusă de generalul Ioan Alecu Sion a ajuns în satul Bolshaya Donscinskaia. La 24 noiembrie muniţia era pe terminate, iar ajutorul promis de aliaţii germani nu a venit. În panica creată, militarii au început să părăsească poziţia în dezordine. Generalul Sion le-a împărţit ostaşilor ultimele grenade şi cartuşe şi a încerat să îi încurajeze, mergând în linia întâi. În timp ce se îndrepta, prin ploaia de gloanţe, către dispozitivul german a fost ucis de schijele unui proiectil de artilerie.
Jurnalul de operaţii al Diviziei 15 Infanterie consemna: „Astfel, cade la datorie generalul Sion, care numai cu trei ofiţeri din statul major şi păzit de şoferul credincios rămâne ultimul pe poziţie, ca cel mai brav dintre bravi, soldat al ţării”.
Pentru remarcabila sa dăruire, devotamentul şi spiritul de sacrificiu de care a dat dovadă, generalul Ioan Alecu Sion, a fost decorat, post mortem, cu ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III a şi înaintat la gradul de general de divizie.
*
Ioan Alecu Sion s-a născut la 28 septembrie 1890, în municipiul Piteşti, judeţul Argeş. A urmat studiile la Liceul Militar din Iaşi şi Şcoala de Ofiţeri de Artilerie şi Geniu din Bucureşti. În iulie 1911, sublocotenentul Sion a fost repartizat la Regimentul 12 Artilerie de la Bacău. În perioada 15 octombrie 1913-1 noiembrie 1914 a fost detaşat la Şcoala Superioară de Artilerie şi Geniu. A fost promovat la gradul de locotenent şi trimis la Regimentul 2 Artilerie din Bucureşti.
În Primul Război Mondial a luptat alături de acest regiment, comandând bateria a 2-a în luptele de la Porumbacu şi Perşani. Pentru faptele sale este decorat cu ordinul „Coroana României” cu spade şi panglică, în grad de cavaler.
La începutul anului 1917 este avansat la gradul de căpitan, iar în octombrie 1918 este mutat la Regimentul 12 Artilerie, primind comanda bateriei a 4-a. A fost repede remarcat pentru calităţile sale şi numit şef al Biroului organizare-mobilizare, al Diviziei 8 Infanterie. La 1 ianuarie 1921 este înaintat la gradul de maior.
În perioada noiembrie 1921- octombrie 1923 a absolvit Şcoala Superioară de Război. După efectuarea stagiilor la Regimentul 91 Infanterie Alba Iulia şi la Marele Stat Major, este numit, în 1925, şef al Biroului organizare-mobilizare la Corpul 2 Armată. În anul 1929 primeşte comanda Divizionului 1 Artilerie Călăreaţă şi este avansat locotenent-colonel. S-a întors în administraţie, în 1931, ca şef al Serviciului Secretariatului General al Ministerului de Război. În anul 1933 a fost mutat la Biroul Informaţii, iar în 1934 a devenit secretar al Consiliului Superior al Apărării Ţării. În 1935 este avansat colonel şi a primit comanda Regimentul 1 Artilerie Antiaeriană.
În perioada noiembrie 1937- octombrie 1939 a condus statul major al Inspectoratului General al Artileriei. După ce a comandat un an Brigada 2 Artilerie, a fost numit director al Direcţiei Materiale a Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării.
La 10 mai 1941, odată cu avansarea în gradul de general de brigadă, este numit comandant al Diviziei 1 Blindate, alături de care se remarcă în luptele pentru eliberarea Basarabiei, dar şi în cele date în jurul Odessei.
Apreciind modul cum a condus divizia în operaţiunile dintre Prut şi Nistru, comandamentul german, i-a acordat generalului Sion „Crucea de Fier” clasa a II a.
În august 1942 primeşte comanda Diviziei 15 Infanterie, care avea să fie greu încercată în luptele de la Cotul Donului.
PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români înhumaţi în satul Palanca, raionul Ştefan-Vodă, Republica Moldova
În luna martie a anului 1944, în Moldova şi Basarabia, Grupul de armate româno-germane „Ucraina de Sud” a acţionat, pe un front de peste 600 de kilometri, pentru încetinirea ofensivei trupelor sovietice, care pătrunseseră în partea de est şi nord-est a teritoriului naţional.
Situaţia frontului s-a agravat treptat. Mai întâi, au fost evacuate toate formaţiunile militare şi autorităţile civile româneşti de pe teritoriul Transnistriei şi Moldovei. Apoi, în vara aceluiaşi an, capacitatea de rezistenţă a forţelor româno-germane a fost slăbită considerabil, în urma retragerii de pe front a 11 divizii germane. În cele din urmă, la 20 august 1944, frontul româno-german din estul României a fost străpuns în urma puternicei operaţii ofensive sovietice Iaşi - Chişinău, care a provocat mari pierderi trupelor române şi germane.
În acest context, în perioada 1 aprilie - 11 august 1944, în imediata apropiere a Nistrului, în zona şoselei Odessa-Reni, care trece prin sudul satului Palanca, regimentele 1/26 dorobanţi şi 10 vânători au suferit pierderi umane însemnate, morţii de război români fiind înhumaţi în cimitirul localităţii menţionate. Odată cu retragerea Armatei române din Basarabia, mormintele militarilor români din Palanca au fost distruse de unităţile Armatei Roşii, situaţii de acest gen generalizându-se la nivelul tuturor cimitirelor de campanie româneşti amenajate pe Frontul de Est.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi în satul Palanca, în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.
Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!”
CUNOAŞTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor anunţă lansarea, în data de 08.02.2021 a celei de-a XLI-a ediţii a concursului, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!”.
Concursul cuprinde o serie de 20 de întrebări şi se va finaliza în data de 04.06.2021.
Tematica concursului se adresează tuturor celor pasionaţi de istorie şi de cultul eroilor la români.
Accesaţi secţiunea Concursuri a site-ului nostru, unde sunt prezentate toate informaţiile necesare pentru a vă înscrie şi a participa.
Rezultatele, numele câştigătorilor, precum şi răspunsurile corecte la întrebări vor fi afişate pe site-ul Oficiului începând cu data de 14.06.2021.
Vă aşteptăm să participaţi la concurs!
Simboluri ale recunoștinței
MONUMENTUL EROILOR DIN RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE NAŢIONALĂ (comuna Poenarii Burchii, judeţul Prahova)
În semn de omagiu adus memoriei celor care şi-au jertfit viaţa în Primul Război Mondial, în perioada interbelică, în România au fost realizate opere comemorative, din iniţiativa urmaşilor eroilor sau a autorităţilor locale. Unul dintre acestea este amplasat în centrul comunei Poenarii Burchii, judeţul Prahova, în faţa sediului Consiliului Local.
Monumentul a fost construit în anul 1922, din iniţiativa şi prin contribuţia financiară a locuitorilor comunei, fiind creaţie a sculptorului Themistocle Vidali.
Opera comemorativă este alcătuită dintr-un postament paralelipipedic din beton şi un soclu în cinci trepte, care susţine un obelisc din marmură, decorat în partea superioară cu ancadramente tip cornişă.
Frontispiciul este bogat ornamentat cu un basorelief care înfăţişează un militar rănit, simbol al jertfei pentru Ţară şi o femeie reprezentând Caritatea, care-i acordă ajutor. În terminaţia obeliscului este fixat un vultur, cu aripile deschise, simbol al vitejiei ostăşeşti.
Pe latura frontală a obeliscului, în partea superioară, sunt dăltuite sugestive înscrisuri comemorative: „Vouă eroilor/care jertfindu-vă viaţa/aţi îndeplinit visul de aur/al românilor de pretutindeni“; „Celor ce şi-au dat viaţa/pentru mărirea Ţării şi/întregirea Neamului românesc/Locuitorii comunei Poenarii-Burchii, jud. Prahova/recunoscători“.
În partea inferioară au fost inscripţionate alte două înscrisuri, primul aparţinându-i Reginei Maria: „Nu vărsaţi lacrimi/pe mormintele eroilor/ci mai curând slăviţi-i prin cântece,/aşa ca faima numelor lor să rămână un ecou,/Prin legenda veacurilor“, iar cel de-al doilea: „Cei morţi vor trăi în amintirea Ţării/Cei vii vor fi cinstiţi şi răsplătiţi de Ţară“.
Căpitanul Mihail Metaxa, căzut eroic la apărarea Văii Oltului
La data de 19 octombrie 1916 inamicul a bombardat poziţiile româneşti de pe Dealul Vladului, Valea Oltului, fără ca artileria română să poată riposta. Atacul a culminat prin lansarea a aproximativ 15 bombe de calibru mare, care au produs panică în rândurile Companiei a VIII-a. Cu mari eforturi, căpitanul Mihail Metaxa, comandantul Companiei a VIII-a, reuşeşte să îşi readucă ostaşii pe câmpul de luptă, dar cade străpuns de un glonte duşman.
Eroul a fost înhumat, iniţial, în curtea bisericii Sfântul Nicolae, din comuna Câineni, judeţul Vâlcea.
La 4 ianuarie 1923, rămăşiţele pământeşti ale eroului au fost reînhumate în Cimitirul militar Ghencea, din municipiul Bucureşti, în parcela D, mormântul nr. 78.
*
Căpitanul Mihail Metaxa, fiul lui Mihail şi al Chiricăi Metaxa s-a născut în anul 1889, în municipiul Buzău, judeţul Buzău. Urmează cursurile şcolii primare la Şcoala de băieţi nr. 2 şi Liceul „Al. Haşdeu” în localitatea natală. După absolvirea liceului se înscrie la Şcoala militară din Bucureşti, pe care a absolvit-o la 1 iulie 1911, cu gradul de sublocotenent, fiind repartizat la Regimentul 9 Vânători. Cu acest regiment a luat parte la Campania din 1913.
În anul 1916 este avansat locotenent şi primeşte comanda Companiei a VIII a din Regimentul 47 Infanterie Prahova, cu care participă la Războiul de Întregire Naţională.