Noutati
  • Actualitate

    Ziua Eroilor
    citeste...
  • Stire noua

    Un documentar despre restaurarea celui mai mare cimitir din afara granițelor țării, din Lambinowice, Polonia, în care sunt înhumați militari care au luptat în Primul Război Mondial.
    citeste...
  • Stire actuala

    Achizitii lucrări de restaurare și lucrări de execuție
    citeste...

 
Ministrul apărării naționale, la ceremonia de inaugurare a Monumentului eroilor români de la Bolzano
 




foto Laurențiu Turoi
 
Ceremonia de inaugurare a Monumentului dedicat militarilor români care au murit în timpul Primului Război Mondial și au fost înhumați pe teritoriul Republicii Italiene a avut loc luni, 20 iunie, în Cimitirul militar din localitatea Bolzano, în prezența miniștrilor român și italian ai Apărării, Vasile Dîncu și Lorenzo Guerini.
La ceremonie a fost prezent ambasadorul României în Republica Italiană, Gabriela Dancău, șefi ai unor structuri centrale din cele două ministere ale Apărării și reprezentanți ai autorităților locale din Bolzano.
În cadrul ceremoniei, au prezentat onorul la monument Muzica Militară și un detașament de militari din cadrul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Vitezul”, iar un sobor de preoți militari români a săvârșit slujba de sfințire a operei comemorative și de pomenire a celor căzuți.
Cei doi miniștri au depus coroane de flori în memoria eroilor români și italieni înmormântați în acest cimitir.
În discursul său, ministrul Vasile Dîncu a subliniat faptul că „avem datoria să menținem vie amintirea sacrificiilor și să avem grijă ca astfel de evenimente tragice să nu se mai repete. Trecutul și jertfele evocate cu ocazia ceremoniei de azi reprezintă nu doar un simplu ceremonial, ci o mărturie a faptului că moștenirea lăsată nouă de eroii acelor vremuri trebuie respectată și transmisă intactă generațiilor viitoare”.
Opera comemorativă de război românească de pe teritoriul Italiei a fost realizată în cadrul unui proiect de construcție derulat în cursul anului 2021 de Ministerul Apărării Naționale, prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cu sprijinul Ministerului Apărării din Republica Italiană, prin Comisariatul General pentru Omagierea Morților de Război.
Proiectul comemorativ, inițiat de partea română, s-a derulat în baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de război, semnat la București, la 9 iulie 2015. Finalizarea acestuia a creat cadrul atât pentru organizarea unor manifestări comemorative, cât şi pentru gesturi individuale de cinstire a sacrificiului pe care l-au săvârșit militarii români în timpul Primului Război Mondial.
Opera comemorativă de război a fost realizată din marmură monobloc și reprezintă, într-o manieră artistică, crucea latină. În partea centrală a monumentului este aplicat un basorelief cu Însemnul „Aducerii Aminte”, precum și inscripțiile „1916-1919”, „În memoria eroilor români morți la Bolzano” (în limbile română și italiană) și „Oficiul Național pentru Cultul Eroilor – 2021” (în limba română).
Proiectul comemorativ se înscrie în seria proiectelor și activităților inițiate de partea română în contextul marcării Centenarului Primului Război Mondial, care au avut ca obiectiv menținerea vie în conștiința publică, atât la nivel național, cât și în plan extern, a memoriei sacrificiului pe care l-au săvârșit militarii români în Războiul pentru Întregirea Neamului. Din documentele aflate în arhive, au fost identificați, până în prezent, 1189 de militari români căzuți înhumați pe teritoriul Italiei în acest război, dintre care 55 sunt înhumați la Bolzano

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor
anunță, începând cu data de 10.06.2022, lansarea cele de-a doua sesiuni de selecție de proiecte în scopul atriburii contractelor de finanțare nerambursabilă pentru domeniul restaurarea cimitirelor de onoare și monumentelor dedicate militarilor români sau de alte naționalități, decedați în cele două războaie mondiale, amplasate pe teritoriul național.
Toate informațiile necesare persoanelor fizice sau juridice fără scop patrimonial care îndeplinesc, conform Legii 350/2005, condițiile de participare la această sesiune de selecție, pot fi consultate în cele în anunțul de participare și documentația pentru elaborarea și prezentarea propunerii de proiect.

Ministrul apărării naționale, la ceremonia de inaugurare a Monumentului eroilor români de la Bolzano

Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, va participa luni, 20 iunie, în orașul Bolzano din nordul Italiei, la ceremonia de inaugurare a Monumentului dedicat militarilor români care au murit în timpul Primului Război Mondial și au fost înhumați pe teritoriul Republicii Italiene.
Evenimentul va fi transmis live pe pagina de Facebook a MApN, la link-ul https://www.facebook.com/mapn.ro, începând cu ora 13.45, ora României.
De asemenea, ministrul Dîncu va avea, în cursul zilei de luni, și un dejun de lucru cu omologul italian, Lorenzo Guerini.
Opera comemorativă de război românească de pe teritoriul Italiei a fost realizată în cadrul unui proiect de construcție derulat în cursul anului 2021 de Ministerul Apărării Naționale, prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cu sprijinul Ministerului Apărării din Republica Italiană, prin Comisariatul General pentru Omagierea Morților de Război.
Monumentul este realizat din marmură monobloc și reprezintă, într-o manieră artistică, crucea latină. În partea centrală este aplicat un basorelief cu Însemnul „Aducerii Aminte”, precum și inscripțiile „1916-1919”, „În memoria eroilor români morți la Bolzano” (în limbile română și italiană) și „Oficiul Național pentru Cultul Eroilor – 2021” (în limba română).
Proiectul comemorativ se înscrie în seria proiectelor și activităților inițiate de partea română în contextul marcării Centenarului Primului Război Mondial, care au avut ca obiectiv menținerea vie în conștiința publică, atât la nivel național, cât și în plan extern, a memoriei sacrificiului pe care l-au săvârșit militarii români în Războiul pentru Întregirea Neamului.

ANUNŢ DE PARTICIPARE

Informaţii generale privind autoritatea contractantă: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cod fiscal 16583598, Str. General Candiano Popescu nr. 6, sector 4, Bucureşti, telefon: 021.335.11.76, fax: 021.335.11.85, e-mail: once@mapn.ro.
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor invită persoanele fizice sau juridice fără scop patrimonial – asociaţii ori fundaţii constituite conform legii – sau culte religioase recunoscute conform legii, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare, să depună proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniul: restaurarea mormintelor de război care adăpostesc oseminte ale militarilor români sau de alte naţionalităţi, decedaţi în cele două războaie mondiale şi restaurarea operelor comemorative de război româneşti sau străine, ridicate în memoria acestora, amplasate pe teritoriul naţional.
1.    Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor, pe anul 2022, este prevăzută de art. 6 din Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare.
2.    Sursa de finanţare a contractelor şi valoarea:  bugetul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, suma de 181.000 lei.
3.    Durata proiectelor: până la 17.12.2022.
4.    Data-limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 18.07.2022, ora 16.00.
5.     Adresa la care trebuie depuse propunerile de proiect: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Str. General Candiano Popescu nr. 6, sector 4, Bucureşti.
6.    Criterii de atribuire:
– modul de organizare şi tipologia aşezămintelor social-culturale;
– numărul militarilor înhumaţi;
– structura aşezămintelor social-culturale pe naţionalităţi;
– starea de conservare;
– valoarea istorică;
– perioada de timp care a trecut de la efectuarea ultimelor lucrări de restaurare;
– importanţa şi amploarea lucrărilor pentru care se solicită finanţare;
– procentul cu care solicitantul contribuie la cofinanţarea proiectului.
7.    Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se vor face de către comisia de evaluare în perioada 19.07.2022-26.07.2022.
8.     Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea propunerii de proiect poate fi accesată pe aici.

Comunicarea rezultatelor celei de-a XLIII-a ediții concursului "Să nu ne uităm eroii!"


 
S-a încheiat a XLII-a ediție a concursului online Să nu ne uităm eroii!
În urma evaluării rezultatelor, conform Regulamentului concurs, au fost desemnați următorii câștigători:
LOCUL I: SALGAU Mihai, municipiul Vaslui.
LOCUL II: PANDURU Nicolae, municipiul Alba-Iulia
LOCUL III: MARTIN Constantin, comuna Loamneș, județul Sibiu

Românii și-au sărbătorit eroii

 
Cu prilejul Zilei Eroilor – sărbătoare națională a poporului român – în București, Ministerul Apărării Naționale a organizat ceremonii militare și religioase la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, la Monumentul Eroilor căzuți în misiune în teatrele de operații și pe teritoriul României, la Cimitirul Israelit Filantropia, la Monumentul Eroilor Patriei (Universitatea Națională de Apărare Carol I), la Cimitirul Militar Ghencea și la Cimitirul Eroilor Revoluției.
La ceremonia de la Mormântul Ostașului Necunoscut au participat și au depus coroane de flori Președintele României, Excelența Sa domnul Klaus IOHANNIS, președintele Senatului, domnul Florin CÎȚU, președintele Camerei Deputaților, domnul Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministrul României, domnul Nicolae-Ionel CIUCĂ, o delegație a Ministerului Apărării Naționale și Asociația Națională a Veteranilor de Război.
După intonarea imnului de stat al României și oficierea serviciului religios, domnul Klaus IOHANNIS, președintele României, a rostit o alocuțiune în cuprinsul căreia a invocat cele două dimensiuni – istorică și religioasă a Zilei  Eroilor – sărbătoarea națională pe care o celebrăm astăzi, de Ziua Înălțării Domnului Isus Hristos și a omagiat eroismul militarilor români căzuți la datorie în războaiele de apărare a Țării.  
În cadrul evenimentului, după momentul religios „Ecleziastul”, caporalul Pătru BĂNULESCU a recitat poemul emoționant „Nu-l uitați” de Nichita Stănescu, un îndemn sensibil, pentru noi toți, să veghem la nemurirea, din generație în generație, a eroilor neamului românesc. Au fost apoi rostite solemn nume ale militarilor români căzuți pentru patrie de către înalte oficialități din statul român, alături de veteranul de război, general (rtr.) LERU Octavian, un veteran din teatrele de operații, căpitan Vlad GEANDRĂ și doi studenți de la Academia Tehnică Militară Ferdinand I. În timpul activității de rostire solemnă a numelor eroilor români, la fiecare 60 de minute, s-au executat exerciții de tip Drill-Team de către un detașament al Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul.
Manifestări similare s-au desfășurat și în garnizoanele din țară, cu participarea reprezentanților autorităților locale, unităților școlare, cultelor religioase, asociațiilor de veterani și ai organizațiilor neguvernamentale.
Peste hotare, Ziua Eroilor a fost marcată prin organizarea de ceremonii oficiale la monumente și cimitire de onoare dedicate memoriei militarilor români căzuți în războaie pentru apărarea țării și care își dorm somnul veșnic pe teritoriul altor state.


Nu-l uitați
Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,
lăsaţi-i din când în când un loc liber la masă,
ca şi cum ar fi viu între noi,
ca şi cum s-ar fi întors acasă.
De fapt el s-a întors dintre noi întâiul,
numai că s-a întors puţin mai ostenit
şi pe un pat nevăzut şi-a aşezat căpătâiul
lângă veniţii acasă din mit.
El şi-a făcut lucrul lui acum
poate că îi e sete, o sete arzând
ora până la noi ca un fum.
Deci lăsaţi pentru el să cadă vin pe pământ.
Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,
strigaţi-l din când în când pe nume,
ca şi cum ar fi viu printre noi
…şi atunci el va surâde în lume.
(Nichita Stănescu)
  







 




.
 

Manifestări dedicate Zilei Eroilor

 

Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, vor participa joi, 2 iunie, la ceremonia militară și religioasă organizată, cu prilejul Zilei Eroilor, la Mormântul Ostașului Necunoscut situat în Parcul Carol I din București.

Manifestări comemorative similare vor avea loc și în garnizoanele din țară, la mausolee, cimitire și monumente dedicate eroilor români, cu participarea reprezentanților autorităților locale, unităților școlare, cultelor religioase, asociațiilor de veterani și ai organizațiilor neguvernamentale. În cadrul acestor manifestări vor fi rostite simbolic nume ale eroilor poporului român căzuți la datorie în războaiele purtate de Armata României sau în misiuni executate în teatrele de operații.

Cercurile și bibliotecile militare organizează manifestări evocatoare dedicate „Zilei Eroilor”, simpozioane, întâlniri cu istorici sau cu veterani de război, vizite la muzee și monumente comemorative și expoziții de carte.

În București, manifestările vor avea loc după următorul program:

- Ora 10.00, la Cimitirul Israelit „Filantropia” va fi organizată o ceremonie de depuneri de coroane de flori.

- Ora 12.00, vor avea loc ceremonii de depuneri de coroane de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut (din Parcul Carol I), la Monumentul eroilor militari căzuți în misiune în teatre de operații și pe teritoriul României (Parcul Tineretului), la Monumentul Eroilor Patriei (Universitatea Națională de Apărare „Carol I”), la Cimitirul Militar Ghencea și la Cimitirul Eroilor Revoluției.

În cadrul ceremoniei de la Mormântul Ostașului Necunoscut, pe lângă momentul religios „Ecleziastul” și recitarea poemului „Nu-l uitați”, de Nichita Stănescu, de către elevul caporal Pătru Bănulescu (clasa XI-a D a Colegiului Național Militar „Dimitrie Cantemir”, Breaza), veterani de război, reprezentanți ai autorităților centrale și locale, precum și reprezentanții conducerii MApN, vor rosti nume ale eroilor români, iar în semn de respect și prețuire, militari ai Brigăzii 30 Gardă vor executa exerciții de drill-team.

- Între orele 13.00 și 15.00, la același monument, persoanele care își vor exprima dorința de a-i omagia pe eroi o vor putea face în cadrul „Rostirii solemne a numelor eroilor români căzuți la datorie”.

- De la ora 21.00, concert de muzică patriotică susținut de Muzica militară a Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” pe esplanada Palatului Cercului Militar Național.

- Începând cu ora 21.30, militarii Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” vor executa retragerea cu torțe pe traseul Palatul Cercului Militar Național – Calea Victoriei - Bulevardul Eroilor– Palatul Cotroceni – sediul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

În mod simbolic, torțele detașamentului de militari ai Brigăzii 30 Gardă vor fi aprinse de veteranii răniți în teatrele de operații, din echipa Invictus România, însoțiți de studenți militari. În prealabil, aceștia vor aprinde o torță de la flacăra veșnică ce arde la Mormântul Ostașului Necunoscut (ora 18.00) și se vor deplasa în alergare, aproximativ 20 de kilometri, pe traseul - Monumentul Eroilor căzuți la datorie în teatrele de operații și pe teritoriul României din Parcul Tineretului - Monumentul Eroilor Patriei din fața Universității Naționale de Apărare „Carol I” - Monumentul Eroilor Geniști din fața Palatului Cotroceni - Monumentul Eroilor Sanitari din Parcul Eroilor - Monumentul Eroilor Ceferiști din fața Gării de Nord - Arcul de Triumf de pe Șoseaua Pavel Kiseleff - Monumentul Eroilor Aerului de pe Bulevardul Aviatorilor – Palatul Cercului Militar Național (cu sosire la ora aproximativă 21.20).

- Ora 22.30, la mormintele eroilor din Cimitirul de Onoare românesc Ghencea Militar vor fi depuse, de studenți ai Academiei Tehnice Militare „Ferdinand I”, candele aprinse și flori.

*  *  *

În toate lăcașele de cult se vor trage clopotele la ora 12.00, iar în instituțiile publice și unitățile de învățământ se va păstra un moment de reculegere în semn de omagiu pentru eroii patriei.

*  *  *

Mai multe informații despre veteranii de război ai Armatei României pot fi găsite pe pagina oficială dedicată lor: https://veteraniiromaniei.mapn.ro/.

Lista eroilor căzuți la datorie în războaiele purtate de Armata României poate fi consultată pe pagina de internet a MApN: https://bit.ly/2T6VsgG.

*  *  *

În atenția jurnaliștilor!

Menționăm că pentru activitățile desfășurate la Mormântul Ostașului Necunoscut (din Parcul Carol I) Televiziunea Română va asigura, în calitate de „official broadcaster”, semnal de televiziune tuturor posturilor interesate, în mod gratuit, cu condiția menționării, pe parcursul întregii transmisiuni, într-un loc vizibil, a textului „Preluare TVR”. Persoană de contact pentru detalii tehnice: Laura Neagu, telefon 0723200878 și 0747069955, adresă de e-mail: laura.neagu@tvr.ro.

*  *  *

În semn de recunoștință pentru eroii patriei care au căzut în Primul Război Mondial, autoritățile statului român au hotărât, prin Decretul-lege nr. 1693 din 4 mai 1920 ca Ziua Eroilor să fie decretată sărbătoare națională și să fie celebrată „cu mare fast religios, școlar, militar și naționalׅ“, în Ziua Înălțării Domnului.

Prin Legea nr. 48 din 30 mai 1995 privind proclamarea Zilei Eroilor, s-a reînnodat tradiția interbelică a sărbătoririi Zilei Eroilor, iar ulterior prin Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, Ziua Eroilor a fost proclamată sărbătoare națională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, Ziua Înălțării Domnului Isus Hristos, potrivit tradiției românești.

România a participat, începând cu anul 1877, la confruntări militare majore, desfășurate pe teritoriul național și în afara acestuia - Războiul de Independență, Al Doilea Război Balcanic, Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial și, după 1990, la misiunile din teatrele de operații din Balcanii de Vest, Afganistan și Irak.


Morți de război români la Soroca, Republica Moldova
 
În Primul Război Mondial, Armata română a înregistrat la Soroca un număr de 77 de morți de război, ofițerul cel mai mare în grad care a murit pentru țară fiind generalul Stan Poetaș (1870-1919), comandantul Brigăzii 21 Infanterie. Acesta a fost împușcat de un grup bolșevic, la 21 ianuarie 1919, când se îndrepta cu doi soldaţi spre localitatea Unguri, pentru inspectarea trupei.
În memoria generalului Stan Poetaş, românii din Soroca, cu sprijinul sculptorului George Dimitriu, au dezvelit un monument din broz, în Piaţa Unirii, la 30 octombrie 1921       Eroii români, căzuți în luptele cu grupările bolșevice, au fost înhumați într-o parcelă, situată în cimitirul civil din localitate, precum și în curtea bisericii ortodoxe.
Începând cu anul 1923, statul român a centralizat în Cimitirul civil din Soroca osemintele unor eroi români, exhumate de pe raza a peste 10 localități din județul Soroca.
Deşi sovieticii au distrus statuia generalului Poetaş şi au profanat mormântul acestuia, la 13 martie 2018 s-a resfinţit piatra de mormânt a generalului Poetaş, relocată în incinta Muzeului de Istorie din Soroca.
Epitaful de pe blocul din marmură resfinţit la Soroca este un îndemn pentru generaţia prezentă, dar şi pentru cele viitoare:
CUVÂNT URMAŞILOR NOŞTRI. Prinos de recunoştinţă de-a pururi sfântă aducem viteazului general Stan Poetaş, fiul născut din părinţi săteni, care în lupte straşnice la Topraisar, în Dobrogea şi Mărăşeşti a făcut stâncă din pieptul său, luptând de-a valma şi în acelaşi rând cu soldaţii, iar la Calaraşovca, în ţinutul Sorocii, străjuind meleagurile bătrânului Nistru, a căzut mort, apărându-ne pe noi şi pământul nostru strămoşesc de hoardele ce veneau din răsărit şi miazănoapte ca să ne strice rânduiala şi buna înţelegere. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Urmaşilor noştri lăsăm cuvânt să-i împodobească cu flori şi să-i cinstească în veci memoria acestui erou SANTINELĂ A ROMÂNIEI LA NISA. [SUBSCRIITORII]”.
Evidenţa morţilor de război români identificaţi nominal, din Primul Război Mondial, înhumați la Soroca, Republica Moldova, poate fi consultată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război.

Eroii români din Războiul de Independență
 
 

În acest an s-au împlinit 145 de ani de la constatarea decesului primilor doi soldați români (Vălscan Gheorghe și Trușcă Constantin) în acțiunile premergătoare traversării Dunării, inițial de către Armata rusă, iar apoi și de către Armata română, pentru implicarea în ceea ce istoriografia a consemnat ca Războiul ruso-româno-turc sau Războiul de Independență (1877-1878).
Ceea ce a urmat a dovedit atât avântul și puterea de luptă ale dorobanților români, care prin sacrificiile făcute la Grivița, Plevna, Smârdan, Vidin etc. au scris pagini de glorie în analele unităților militare, consfințind independența României pe câmpul de luptă.
După încheierea conflictului, un grup de ofițeri români a realizat statistici cu numele eroilor care au murit sau care au dispărut în misiuni de luptă, majoritatea fiind înhumați/centralizați pe tritoriul Bulgariei. O evidență digitală care a avut la bază datele menționate, conținând numele a 2111 eroi români, a fost mediatizată de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor după anul 2005.
Dar, ce s-a întâmplat cu miile de militari români care au fost răniți în timpul conflictului, evacuați la nordul Dunării (după încheierea războiului) și internați în spitale civile ? S-au recuperat toți după rănile dobândite în luptă ? A fost o necunoscută care a fost rezolvată la mulți ani după încheierea conflictului, pentru fiecare din județele României, de grupuri inimoase de revizori școlari, sprijiniți de învățători, preoți și primari care au efectuat, vreme de un an de zile, o recenzare a celor care au participat la Războiul de Independență. Așa s-a constatat că cei care au fost declarați dispăruți în misiuni de luptă nu s-au întors la domiciliu, fiind declarați oficial decedați, s-au confirmat numele celor decedați în luptă (efectuându-se mici corectări privind domiciliul, numele sau porecla) și au fost luați în evidență majoritatea militarilor care au murit din cauza rănilor dobândite în luptă în spitalele din România sau chiar la domiciliu.
Din păcate, recenzarea nu s-a realizat în contextul densității populației în localitățile București, Botoșani, Buzău, Câmpulung, Craiova, Dorohoi, Focșani, Galați, Huși, Iași, Pitești, Roman, Teuci, Turnu Măgurele și Vaslui, fapt pentru care mulți dintre cei care au murit pentru independența României vor continua să rămână anonimi.
După încheierea recenzării, la finele secolului al XIX-lea, numele eroilor români au fost organizate alfabetic după comuna de domiciliu, fiind tipărite în mai multe exemplare, pe hârtie lipită pe carton, tablourile rezultate fiind așezate în toate școlile și bisericile din localitatea în care aceștia au avut domiciliul. Numele eroilor au fost înconjurate de două ghirlande (una din laur și una din stejar), coroana rezultată fiind legată în partea inferioară cu o panglică tricoloră, iar în partea superioară a fost unită prin îmbinarea a două drapele naționale, ținute în gheare de simbolul avântului în luptă (vulturul).
În prezent, evidența morților de război români din Războiul de Independență conține date despre peste 5.400 de eroi, aceasta putând fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.

 

 

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță încheierea celei de-a XIII-a ediții a Concursului cu premii, Eroul meu de ieri și de azi!

Pentru secțiunea pictură/desen, în urma evaluării lucrărilor, au fost desemnați următorii căștigători:
Locul I: Alesia Ioana BABA-COSTESCU, București;
Locul al II-lea: Livia GHIȚU, Băicoi, județul Prahova;
Locul al III-lea: Daria POPESCU, București.
 
Pentru secțiunea eseuri, în urma evaluării lucrărilor, au fost desemnați următorii câștigători:
Locul I: Ana-Ruxandra GEORGESCU, Calafat, județul Dolj;
Locul al II-lea: Camelia TOMA, Sfântu Gheorghe, județul Covasna;
Locul al III-lea: Miruna CIUDIN, Târgu Neamț, județul Neamț.
Premiile, constând în cărți cu tematică istorică și diplomele acordate de Oficiu, vor fi expediate câștigătorilor prin poștă, sau pot fi ridicate de la sediul Oficiului, începând cu data de 10.06.2022.
Vă mulțumim pentru participarea la concurs!

 


PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români înhumaţi în comuna Secureni, regiunea Cernăuți, Ucraina

 
În ziua de 18 iulie 1941, pe fondul contraofensivei declanșată de sovietici pentru lichidarea capului de pod realizat de trupele române pentru traversarea râului Nistru, vânătorii de munte români au săvârșit noi fapte de arme, care le-au întărit aura de legendă cu care au fost consemnați în paginile volumelor de istorie militară.
Tonul l-a dat locotenent-colonelul Ionescu C. Breaza, comandantul Companiei a 3-a din Batalionul 1 Vânători de Munte, care, într-un moment critic pentru unitate, cu trupele sovietice infiltrate până în apropierea postului de comandă al batalionului, a pornit cu „bastonul în mână la atac”, cum se precizează într-un document de epocă.
Bravura ofițerului român a stârnit elanul dezlănțuit al trupei, amplificat de gornistul care suna atacul, vitejia militarilor români, care au respins inamicul pas cu pas, fiind descrisă sugestiv de către un participant direct la acțiune, locotenentul în rezervă Tănăsescu: „Nimic nu a putut rezista acestor oameni, vulturi ai Carpaților. Nici apă, nici beton, nici fier; totul s-a prăbușit în fața voinței lor de a învinge sau de a muri. Atât timp cât acest neam pus la răscrucea tuturor furtunilor va da asemenea oameni, nu vom pieri niciodată”.
Lupta a fost crâncenă și a durat până seara, când a fost restabilită situația, fiind dusă cu mult eroism de subunitățile Batalionul 1 Vânători de Munte. Dintre acestea, compania căpitanului Dobre a pierdut mai mult de jumătate din efective, printre eroi numărându-se locotenentul în rezervă Stoica Mihai și sublocotenentul în rezervă Leonte Mircea. De asemenea, toți comandanții de grupe din plutonul sublocotenentului Leonte au murit pe poziție, odată cu ofițerul lor.
Rămășițele pământești ale celor care au murit pentru țară au fost adunate și transportate peste Nistru, o parte a acestora fiind înhumate în cimitirul Bisericii „Sfinţii Petru şi Pavel” din comuna Secureni (în prezent Sokiriani, raionul Sokirianski, regiunea Cernăuți, Ucraina). După retragerea trupelor române și germane de pe Frontul de Est, cimitirele de campanie au fost distruse de unitățile militare sovietice.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi pe teritoriul comunei Secureni (regiunea Cernăuți, Ucraina), în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată  la secţiunea Lista morţilor de război.


Portrete de eroi
Sergent Petre Mateescu-eroul de la Grivița

 

 
La 6/18 septembrie 1877, o coloană de atac, formată dintr-un batalion din Regimentul 15 Dorobanți și un batalion din Regimentul 9 Dorobanți a atacat reduta Grivița II.
Coloana de susținere a fost compusă de un batalion din Regimentul 1 Linie, susținut de un batalion din Regimentul 5 Dorobanți și două companii din Regimentul 7 Dorobanți.
Începând cu primele ore ale dimineții, artileria română a început să bombardeze pozițiile dușmane. După încheierea tirului de artilerie, dorobanții au ieșit din tranșee și au înaintat spre parapete, unde au luptat, corp la corp, cu otomanii. În fruntea lor era maiorul Nicolae Ion și sergentul Mateescu Petre. Au căzut împreună sub parapetul redutei Grivița.
La Grivița, trupele române au înregistrat pierderi foarte grele, fiind identificați nominal peste 800 de militari care au murit în timpul și din cauza conflictului. În memoria vitejilor soldați căzuți în Războiul de Independenţă, la Griviţa, la inițiativa regelui Carol I, în anul 1902 a fost amenajat Mausoleul eroilor români de la Griviţa, Republica Bulgaria. În osuarul acestuia au fost depuse osemintele a 1.300 de eroi români.

*

Petre Mateescu s-a născut în 1851 în localitatea Fălticenii Vechi, județul Suceava. La 15 decembrie 1870 se înrolează voluntar în armată. A făcut instrucție la Batalionul 9 Vânători. În 1873 a fost mutat la Regimentul 8 Dorobanți. După patru ani de serviciu militar este lăsat la vatră, cu gradul de sergent. În 1877 se reangajează în armată, fiind încadrat la Regimentul 15 Dorobanți, Batalionul 2, comandat de maiorul Nicolae Ion.

*

Grivița este un sat din Regiunea Plevna, Republica Bulgaria. În timpul Războiului ruso-turc din 1877-1878, Grivița a făcut parte din complexul de fortificații format din mai multe redute, al cetății Plevna. Bătălia de la Grivița a făcut parte din prelungitul asediu al Plevnei (30 august/11septembrie-28 noiembrie/10 decembrie 1877). În urma participării la Războiul din 1877-1878, România și-a obținut independența ca stat.


Morți de război români la Regensburg, Germania

 
Lagărul de prizonieri din orașul german Regensburg a fost folosit, începând cu anul 1914, pentru internarea prizonierilor de război francezi.
Ulterior, în octombrie 1918, cu o lună înainte de încheierea Primul Război Mondial, în lagărul din Regensburg figurau ca prizonieri 3.265 de francezi, 1.402 italieni, 49 de ruși, trei belgieni, un român și un internat civil.
Viața cotidiană a lagărului a constat în activități culturale și sportive, permise de conducerea germană în scop de propagandă. În acest sens, prizonierii au publicat 39 de ediții ale ziarului „Le Pour et le Contre”, arhivat în prezent la Biblioteca din Regensburg.
După documente din arhivele din România, în lagărul din Regensburg au murit 42 de prizonieri români, 40 dintre militarii români fiind identificați nominal. Locurile de înhumare a eroilor români au fost amenajate în cimitirul catolic și în cel protestant.
Raportat la numărul prizonierilor români identificați nominal, care au murit în lagărul din Regensburg, după documente germane, cifra este de 55 de morți, după eliminarea/comasarea numelor înregistrate de mai multe ori în evidența olografă. Astfel, se poate constata că nu toți militarii care au murit în lagărul din Regensburg au fost înregistrați nominal în registrele de deces ale cimitirelor menționate.
Analiza finală a morților de război români identificați nominal, care au murit în lagărul din Regensburg, arată că 35 de eroi români sunt menționați în ambele evidențe (Popescu Gheorghe a fost păstrat în listă de două ori, fiind vorba despre militari din regimente și cu locuri de naștere diferite), patru sunt menționați doar în lista română, iar 16 figurează doar în evidențele germane.
Evidenţa morţilor de război români identificaţi nominal, din Primul Război Mondial, înhumați la Regensburg, Germania, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.

 



Eroii români care își dorm somnul de veci la Baimaclia, raionul Căușeni, Republica Moldova au fost comemorați cu prilejul Zilei Veteranilor de Război




 

Joi 28 aprilie 2022, s-a desfășurat ceremonia de inaugurare a Parcelei eroilor români din comuna Baimaclia, raion Căușeni, Republica Moldova, în contextul celebrării, în țara noastră, a Zilei Veteranilor de Război.
Ceremonialul militar-religios de la necropola de război românească din localitatea Baimaclia a fost organizat de către Ambasada României în Republica Moldova și Biroul atașatului român al apărării la Chișinău.
Parcela eroilor români din satul Baimaclia, raion Căușeni, a fost amenajată, în luna iulie 1941, în Cimitirul civil ortodox din localitate. În această parcelă au fost înhumați patru militari din Regimentul 67 Infanterie. În anul 1943, Așezământul Național „Regina Maria“ pentru Cultul Eroilor a instalat și inscripționat, la căpătâiul morminteor acestora, patru cruci de beton.
Proiectul de restaurare a Parcelei eroilor români din satul Baimaclia, raion Căușeni a fost derulat, în anul 2021, de către Ministerul Apărării Naționale, prin Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale al Republicii Moldova, prin Agenția pentru Știință și Memorie Militară de la Chișinău, în baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război românești situate pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la Iași, la 3 martie 2012.
Reamenajarea necropolei de război românești a presupus lucrări de reconfigurare a amplasamentului prin delimitare fizică cu gard perimetral, precum și realizarea și montarea următoarelor elemente: patru însemne de căpătâi, două catarge, un monument central și o placă comemorativă. Monumentul central este reprezentat de o troiță din lemn de stejar, iar în centrul acesteia a fost montat însemnul comemorativ specific celui de-al Doilea Război Mondial. Placa comemorativă este amplasată în fața troiței de lemn, iar pe aceasta, alături de numele eroilor, este inscripționat următorul text comemorativ:
 

Glorie eternă eroilor români!
Aici odihnesc rămășițele pământești a 4 eroi români din Regimentul 67 Infanterie, căzuți în această zonă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.



 


PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români înhumaţi în localitățile Beleusovca și Kozlov, regiunea Cernăuți, Ucraina
 
În vara anului 1941, în contextul operațiunilor desfășurate de Armata 3 română pentru traversarea râului Nistru, diviziile 130 și 164 infanterie sovietice au acționat asupra flancului  stâng al Corpului de Munte român, pe direcția înălțimea 254 - Liceani – Kozlov, cu intenția de a lichida capul de pod realizat de trupele române.
Astfel, în după-amiaza zilei de 18 iulie 1941, inamicul a pătruns pe Valea Karujet, între brigăzile 1 și 4 mixte munte române, atacând pe Valea Ivan și în lungul Nistrului, spre Kozlov, în zona Brigăzii 4 mixtă munte. Favorizate de întuneric, forțele sovietice s-au infiltrat în spatele Batalionului 19 Vânători de Munte, care, copleșit fiind, s-a repliat spre Batalionul 17 Vânători de Munte.
În luptele care au urmat, Brigada 4 mixtă munte a pierdut 25% din efective, între cei uciși numărându-se însuși comandantul Grupului 9 Vânători de Munte, colonelul Richard Rottemburg. În cele din urmă, cu multă greutate, cele două batalioane au reușit să oprească forțele inamice, înainte de a ajunge la Kozlov.
Rezistența eroică a Grupului 9 Vânători de Munte a salvat situația critică în care s-au aflat trupele din capul de pod, tocmai în momentul în care aprovizionarea cu muniție devenise extrem de problematică.
O partea a rămășițelor pământești ale morților de război români, victime ale luptelor pentru trecerea Nistrului, au fost înhumate în cimitirul și în curtea bisericii din comuna Beleusovca (regiunea Cernăuți, Ucraina), precum și pe raza satului Kozlov (regiunea Cernăuți, Ucraina). După retragerea trupelor române și germane de pe Frontul de Est, mormintele acestora au fost distruse de unitățile militare sovietice.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi pe teritoriul comunei Beleusovca și a satului Kozlov (regiunea Cernăuți, Ucraina), în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată, la secţiunea Lista morţilor de război

 


Portrete de eroi
Sublocotenent Kiazim Abdulachim, căzut la datorie pe frontul de la Mărășești
 

                                                    
Ziua de 28 iulie/10 august 1917 a fost o zi sângeroasă în Bătălia de la Mărășești. Comandamentele român și rus au hotărât să execute o contraofensivă pentru recuperarea intrândului realizat de trupele dușmane între comunicația Focșani-Mărășești și Siret, cu participarea Diviziilor 5 și 9 infanterie române și a Diviziilor 13 și 17 infanterie ruse.
Regimentul 9 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 9 Infanterie.
La ora fixată, atacul infanteriștilor s-a dezlănțuit pe toată linia Focșani-Mărășești și până la Siret. Sub ploaia de gloanțe, militarii români ies din tranșee și pornesc la luptă pe terenul descoperit, fără posibilitatea de a se adăpostii. Sublocotenentul Abdulachim ajunge până la Putna Seacă, dar este grav rănit. Moare la 4 august 1917, în spitalul din Tecuci.
După zece ani, în decembrie 1927, osemintele eroului de la Mărășești au fost aduse în localitatea natală și reînhumate în Parcela de onoare a eroilor căzuți în Primul Război Mondial din Cimitirul Central din municipiul Constanța.
Pentru eroismul său, sublocotenentul Kiazim Abdulachim a fost decorat cu Ordinul „Coroana României“ în gradul de cavaler.
O stradă din municipiul Constanța poartă numele subofițerului Armatei române, Kiazim Abdulachim, în semn de cinstire a memoriei acestui patriot român.
Kiazim Abdulachim, fiul lui Bechri și al Naimeei Abdulachim, s-a născut în anul 1897, în municipiul Constanța. După absolvirea şcolii militare a plecat direct pe front, fiind repartizat Comandant de pluton în Compania 1 din Regimentul 9 Vânători.
Bătălia de la Mărășești – parte a Campaniei militare românești din Primul Război Mondial – s-a defășurat în trei etape, din 24 iulie/6 august pănă în 21 august/3 septembrie 1917, în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Putna și Siret și aliniamentul Muncelu-Mărășești.
Confruntarea a avut ca rezultat o victorie defensivă a Armatei române și stabilizarea frontului în zonă până la sfârșitul conflagrației.


Elevi și flori la căpătâiul eroilor din comuna Vânători Neamț
 






 

Miercuri, 13 aprilie 2022, începând cu ora 09,00, o delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor împreună cu elevi ai Liceului Arhimandrit „Chiriac Nicolau”, din comuna Vânători Neamț, județul Neamț au luat parte la activitatea Un erou, o floare de la Parcela de onoare a eroilor români din al Doilea Război Mondial, situat în cimitirul Bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, pe strada prof. Antonie Grigoriu din localitate.
În deschiderea activității, reprezentanții Oficiului au vorbit despre scopul proiectului Un erou, o floare și importanța implicării tinerei generații în proiecte și activități menite să perpetueze memoria celor care s-au jertfit pentru țară.
Elevii, îndrumați de cadrele didactice, au executat lucrări de îngrijire atât la mormintele în care sunt înhumați eroi români care au căzut în al Doilea Război Mondial, cât și pe spațiul din jurul acestora. Însemnele de căpătâi au fost curățate de vegetație, iar pe însemnele comemorative comune au fost refăcute inscripțiile, acțiuni menite să perpetueze, din generație în generație, amintirea sacrificiului suprem săvârșit de eroii Neamului.
Caracterul simbolic al întregului demers a fost conferit de momentul depunerii de flori roșii pe mormintele eroilor, gestul simbolizând o înțelegere profundă în rândul tinerei generații a ceea ce reprezintă dimensiunea eroică pentru țara noastră.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor folosește acest prilej pentru a adresa mulțumiri Primăriei comunei Vânători Neamț și Liceului Arhimandrit „Chiriac Nicolau”din localitate pentru colaborarea și sprijinul acordate la buna desfășurare a activității comemorative

***

Parcela de onoare a eroilor români din al Doilea Război Mondial  este situată în cimitirul Bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, pe strada prof. Antonie Grigoriu.
Cei 184 de militari români în această necropolă (157 identificați și 27 neidentificați) au decedat în perioada 1944-1945 și au făcut parte, în marea lor majoritate, din Regimentul 17 Infanterie Timișoara.
Însemnele de căpătâi, dispuse pe opt rânduri, sunt confecționate din lemn și au inscripționate numele eroilor, gradul și data morții.
În partea dreaptă a monumentului există o troiță din lemn, restaurată în anul 1988 de către enoriași și o cruce din piatră, montată pe un soclul în trei trepte, realizat din beton. Pe fațada operei comemorative sunt fixate două plăci din marmură pe care sunt unscripționate numele eroilor locali participanți la cea de-a doua conflagrație mondială.


Un gest de recunoștință pentru eroii Patriei la Parcela de onoare a eroilor români din al Doilea Război Mondial situat în Cimitirul  „Eternitatea” din municipiul Roman

Marți, 12.04.2020, începând cu ora 15.00, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a desfășurat activitatea de îngrijire, din cadrul proiectului „Un erou o floare” la Parcela de onoare a eroilor români din al Doilea Război Mondial situată în Cimitirul „Eternitatea” din municipiul Roman, județul Neamț.
Elevii Școlii gimnaziale „Calistrat Hogaș” din localitate, sub îndrumarea cadrelor didactice și a reprezentanțiilor Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, au îngrijit mormintele eroilor, desfășurând lucrări de igienizare a spațiului necropolei de război și de îndepărtare a vegetației parazitare de pe crucile militarilor români.
După desfășurarea lucrărilor de întreținere, elevii au plantat și au depus flori la mormintele eroilor români și, în semn de apreciere pentru eforturile depuse și pentru interesul manifestat față de cultul eroilor, au primit diplome care reprezintă o mărturie peste timp a participării la o activitate dedicate militarilor români care au săvârșit sacrificiul suprem pentru apărarea Patriei.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor folosește acest prilej pentru a adresa mulțumiri Primăriei municipiului Roman și Școlii gimnaziale „Calistrat Hogaș” din localitate pentru colaborarea și sprijinul acordate la buna desfășurare a activității comemorative.

***

Parcela de onoare a eroilor români din al Doilea Război Mondial este situată în Cimitirul „Eternitatea” din municipiul Roman, județul Neamț, în spatele Parcelei militarilor români și străini din Primul Război Mondial.
În această necropolă sunt înhumați 100 de ostași români căzuți în al Doilea Război Mondial, dintre care 50 sunt identificați. Cele 100 de însemne de căpătâi sunt dispuse, câte 20, pe patru rânduri, iar pe rândul cinci, sunt dispuse patru morminte.
Crucile sunt realizate din beton și au o plăcuță de inox pe care este inscripționat numele eroului, pentru cei identificați și inscripția NECUNOSCUT/ MORT PENTRU PATRIE 1941-1945, pentru cei necunoscuți.

 


Elevii din municipiul Bârlad și-au cinstit astăzi eroii care își dorm somnul veșnic în Parcela de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial din localitate
 





 
Luni, 11 aprilie a.c., începând cu ora 13.00, la Parcela de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial, situată în Cimitirul civil din municipiul Bârlad, județul Vaslui, a avut loc o activitate din cadrul proiectului Un erou, o floare, aflat anul acesta la cea de-a IX-a ediție.       La activitate au participat elevi ai Liceului teoretic „Mihai Eminescu“ din localitate care au executat lucrări de îngrijire constând în strângerea vegetației de pe suprafața mormintelor și aleilor, îndepărtarea microvegetației de pe cruci, precum și refacerea înscrisurilor estompate de pe acestea. Tinerii au adresat întrebări referitoare la istoricul necropolei de onoare și la numărul morților de război înhumați în aceasta iar, în ciuda vremii nefavorabile, s-au implicat cu devotament în realizarea lucrărilor.
Cu recunoștință și emoție în suflete, în semn de respect pentru memoria militarilor înhumați în necropola de onoare, elevii participanți la activitate au depus flori pe mormintele eroilor și la monumentul comemorativ central.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor adresează mulțumiri Primăriei municipiului Bârlad și colectivului Liceului teoretic „Mihai Eminescu“ pentru colaborarea și sprijinul acordate la buna desfășurare a activității comemorative!

***

Parcela de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial este situată în incinta Cimitirului Civil din municipiul Bârlad, pe strada Cerbului.
Necropola a fost amenajată  începând cu anul 1917 și a cunocut mai multe organizări, prima dintre acestea având loc în anul 1931, la inițiativa și cu finanțarea Societății „Cultul Eroilor“.
La 9 august 1943, Așezămîntul Național „Regina Maria“ pentru Cultul Eroilor aproba executarea unor lucrări de construire și reorganizare a acestui cimitir, iar în anul 1945 s-au efectuat noi centralizări de eroi. 
Inițial, necropola cuprindea două parcele și un osuar. În anul 1946, au fost construite încă două cripte din beton armat, în care s-au grupat osemintele a aproximativ 500 de morți de război.
În fața criptelor s-au amenajat 60 de morminte individuale, cu eroi cunoscuți, (ofițeri, subofițeri și trupă), dispuse în două parcele, ale căror însemne de căpătâi sunt confecționate din piatră, având inscripționate numele eroului, unitatea militară din care acesta a făcut parte și data morții.
Monumentul central al necropolei este reprezentat de un obelisc din beton, care are la bază un osuar. Pe latura frontală este amplasată o cruce, iar la bază, o placă din marmură cu inscripția:
„Glorie eternă eroilor români/Căzuți în luptă pentru eliberarea/și independența patriei noastre/1916-1918“.

 


Elevii Colegiului Național „Cuza Vodă“ din municipiul Huși și-au cinstit eroii îngrijindu-le mormintele







 

Marți, 12 aprilie a.c., începând cu ora 09.00, la Parcela de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial, din municipiul Huși, județul Vaslui, a avut loc o activitate de îngrijire a mormintelor eroilor din cadrul proiectului „Un erou, o floare“.
Ministerul Apărării Naționale, prin Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, alături de elevi și cadre didactice din cadrul Colegiului Național „Cuza Vodă“ din municipiul Huși au dorit ca la început de primăvară să aducă un omagiu militarilor români căzuți la datorie în Primul Război Mondial, care își dorm somnul veșnic în această localitate.
Participanții la activitate au executat lucrări constând în îngrijirea spațiului verde din necropola de război, îndepărtarea microvegetației de pe însemnele de căpătâi, precum și refacerea inscripțiilor de pe acestea.
După terminarea lucrărilor, în semn de prețuire a faptelor de arme ale eroilor români înhumați în cimitirul de onoare, elevii au decorat crucile eroilor cu panglică tricoloră și au depus flori pe mormintele de război și la monumentul comemorativ central.
 La nivel local, s-a constatat o preocupare constantă a cadrelor didactice în perpetuarea valorilor naționale, completată de implicarea autorităților publice ale municipiului Huși în conservarea și îngrijirea mormintelor și monumentelor eroilor Patriei.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor adresează mulțumiri Primăriei municipiului Huși și colectivului Colegiului Național „Cuza Vodă“ pentru colaborarea și sprijinul acordate la buna desfășurare a activității comemorative!

***

Parcela de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial este situată pe Calea Basarabiei, în incinta Cimitirului „Sfântu Toma“ din municipiul Huși. Afost amenajată departe de oraș, la 2 km de Huși (pe atunci comună a fostului județ Fălciu), ca un cimitir de campanie.
Necropola a cunoscut mai multe centralizări, prima având loc în 1931, iar ultima, în anul 1942. Necropola eroilor români decedați în Primul Război Mondial cuprinde patru parcele, în care sunt înhumați, în morminte individuale, 96 de militari români, identificați și neidentificați și un monument central, reprezentat de o cruce stilizată, așezată pe un postament din beton.


Portrete de eroi
Maior Alexandru Mărgineanu,
căzut eroic pentru apărarea Bucureștiului

 
                                           
La sfârşitul lunii noiembrie 1916, în zona dintre râurile Neajlov şi Argeş s-a desfăşurat cea mai mare bătălie din 1916 de pe frontul românesc, „Bătălia pentru Bucureşti“.
Trupele române conduse de generalul Constantin Presan s-au confruntat cu armatele comandate de generalii Kühne, Krafft şi Kosch, din care făceau parte trupe germane, austro-ungare, bulgare şi turce. Luptele s-au desfăşurat în perioada 16/29 noiembrie-20 noiembrie/3 decembrie. După un succes iniţial, armata română a fost copleşită numeric şi tehnic de armatele inamice, iar la 20 noiembrie/3 decembrie a început retragerea generală spre est.
În acest context, la data de 20 noiembrie/3 decembrie a murit maiorul Alexandru Mărgineanu. Eroul a fost înhumat în Cimitirul Bellu Militar, din Calea Șerban Vodă nr. 249, sector 4, Bucureşti.
*
Maiorul Alexandru Mărgineanu s-a născut în 1877, în municipiul Brașov. A frecventat cursurile Școlii militare de la Craiova, pe care a absolvit-o în anul 1900, cu gradul de sublocotenent.
A participat la cel de-al Doilea Război Balcanic (1913). Pentru faptele sale de arme a fost decorat cu „Medalia jubiliară 1906“, „Avântul Țării“, „Meritul Sanitar“ şi Ordinul „Coroana României“ în gradul de cavaler.
În Primul Război Mondial a fost inclus în Regimentul 23 Infanteie Ialomița cu care a luat parte la luptele din Dobrogea, apoi la luptele pentru apărarea Capitalei.

 
 

 
PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români înhumaţi în satul Honicăuți, regiunea Vinnița, Ucraina

 
În a doua jumătate a lunii iulie 1941, în zona fortificată de pe râul Nistru, trupele române s-au confruntau cu rezistența extrem de puternică opusă de forțele sovietice.
Pentru anihilarea acesteia și asigurarea trecerii Nistrului a tuturor mijloacelor de luptă, comandantul Corpului de Munte român, generalul Gheorghe Avramescu, a ordonat  lărgirea capului de pod realizat, în ziua anterioară, spre satul Honicăuți, și terminarea construirii podului peste Nistru.
Operațiunile militare au început, în dimineața zilei de 18 iulie 1941, cu trei contraatacuri executate de trupele sovietice în sectorul Brigăzii 1 mixte munte, care se afla în linia întâi a frontului cu patru batalioane, două companii antitanc și o baterie de tunuri de munte. Contraatacurile sovietice au fost stopate doar prin intervenția artileriei grele și prin rezistența batalioanelor 1, 4 și 23 Vânători de Munte, însă s-au intensificat la est de Nistru, unde acționa Brigada 4 mixtă munte.
Orice încercare de străpungere a liniei de apărare sovietice, în acest sector al frontului, era respinsă printr-un puternic foc de mitralieră executat din patru cazemate inamice, dispuse strategic în zona înălțimii cu cota 254, precum și prin intensificarea contraatacurilor diviziilor 130 și 164 Infanterie sovietice asupra flancului stâng al Corpului de Munte.
Pentru restabilirea situației, batalioanele 2, 4 și 23 Vânători de Munte, sprijinite de trei divizioane de artilerie de munte și de două divizioane de obuze grele, au contraatac eroic spre satul Honicăuți și, în pofida ploii grele, au cucerit localitatea, lichidând astfel orice tentativă viitoare a inamicului de a declanșa contraatacuri.
Rămășițele pământești ale morților de război români, victime ale luptelor pentru cucerirea satului Honicăuți, au fost înhumate în cimitirul acestei localități. După retragerea trupelor române de pe Frontul de Est, mormintele acestora au fost distruse de unitățile militare sovietice.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi în satul Honicăuți  (regiunea Vinnița, Ucraina), în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.

PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români înhumaţi  pe raza satului Leca, comuna Antonești, raionul Cantemir, Republica Moldova

 
În cadrul ofensivei pentru eliberarea centrului Basarabiei, trupele române au desfășurat, în perioada 8 - 16 iulie 1941, o serie de acțiuni pentru cucerirea masivului Cornești, considerate esențiale de Marele Stat Major al Armatei Române în vederea depășirii aliniamentului Cania – Epureni – Stoenești – Țiganca.
În acest context, la 9 iulie 1941, la numai o zi după sângeroasele lupte din zona Dealul Cania, unde Divizia 1 Gardă a înregistrat pierderi de peste 100 de morți și aproximativ 800 de răniți, Regimentul 1 Vânători de Gardă nr. 2  „Regina Elisabeta” se afla în dispozitiv pe aliniamentul înălțimea cu cota 120 – Dealul Tocenilor – vest Cania.
După ce a fost întărit cu efectivele Companiei 7 Care de Luptă, unitatea a atacat pe direcția înălțimii cu cota 120, pe care a ocupat-o după lupte înverșunate date la baionetă. Au urmat apoi eliberarea satului Leca și înaintarea forțelor regimentului spre Dealul Toceni. Spre seară, pentru a prezerva terenul cucerit, divizia a primit ordon să își grupeze forțele spre flancuri, pe direcțiile localităților Antonești și Cania.
Militarii români căzuţi la datorie în acest sector al frontului au fost înhumaţi în Cimitirul satului Leca și în împrejurimile localității. Odată cu retragerea trupelor române la vest de Prut, în anul 1944, mormintele eroilor români din satul Leca au fost distruse de unităţile militare sovietice, asemenea tuturor cimitirelor de campanie româneşti de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi pe raza satului Leca (comuna Antonești, raionul Cantemir, Republica Moldova), în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.

Pași prin istorie
Morți de război români la Rastatt, Germania

 
 
„Începuse ploaia. Stăm afară fiind obiectul de vedere al populației și armatei. Unii ne compătimesc, ba chiar plâng, alții râd și ne amenință. În acest timp, ploaia începuse și mai tare. (...) În acest timp, mai vine un convoi, de vreo 3-4000 de soldați prizonieri. Noi, ofițerii însă, nu suntem deosebiți de soldați și suntem tratați la fel. Pe la 5, garda nemțească ne dă în primire unei gărzi austriece și ea pleacă, iar noua gardă ne pornește și ne bagă într-un manej mare, care era amenajat ca o baracă. Aici mai găsim ca la 500 soldați prizonieri și 8 (opt) ofițeri (...). În această zi, iarăși nu avem nimic de mâncare și nici nu putem cumpăra, prizonierii ne-având acest drept. Noaptea dormim toți 11 ofițeri într-o odăiță a manejului”.
Miile de prizonieri ai Armatei române, menționați în jurnalul de front al unui căpitan român, au ajuns în lagărele din Germania, Polonia și Ungaria.
Unul din locurile în care au fost internați prizonierii români a fost orașul german Rastatt, land Baden-Württenberg, folosit inițial pentru internații civili francezi, iar ulterior cu rol de tranzit militar.
Cimitirul eroilor este amplasat pe raza orașului, Parcela eroilor români învecinându-se cu cea a morților de război ruși din Primul Război Mondial și cu cea a eroilor germani din al Doilea Război Mondial. De formă dreptunghiulară, parcela este mărginită pe laturile lungi cu un gard viu. Însemnele de căpătâi sunt din beton, fiind amplasate față în față, pe două rânduri.
Monumentul eroilor români, situat în latura dreaptă a parcelei, se distinge prin crucea creștină, fixată în terminație. Pe latura frontală a operei comemorative, pe o placă din bronz, este inscripționat textul comemorativ RECUNOŞTINŢĂ PRIBEGILOR / ROMÂNI. / CAMARAZILOR / MORŢI PENTRU / PATRIE și sunt menționate numele morților de război români.
Evidenţa morţilor de război români identificaţi nominal, din Primul Război Mondial, înhumați la Rastatt, Germania, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.
 
Portrete de eroi
Locotenent (PM) Ioan BADEA, eroul de la Carei
 
                            
La începutul lunii octombrie 1944, Armata a IV-a română a rupt apărarea germană de pe Mureș, ajungând în zona Satu Mare. Ofensiva pentru eliberarea nord-vestului României a fost inclusă în operațiunea Debrețin, planificată și condusă de comandantul Armatei a IV-a române, generalul Gheorghe Avramescu.
Pentru eliberarea orașului Carei a fost concepută o manevră dublu învăluitoare. Atacul a început în noaptea de 24/25 octombrie 1944, când militarii Diviziei 9 Infanterie au pătruns în orașul Carei și au angajat lupte de stradă cu trupele germane și ungare.
În zorii zilei de 25 octombrie 1944, militarii români au reușit să pună capăt rezistenței inamicului, iar prin arborarea tricolorului românesc pe turnul Primăriei s-a consemnat, conform comunicatului oficial, „Eliberarea ultimei brazde de pământ românesc de sub ocupația maghiară”.
Printre militarii români care au căzut eroic la datorie în luptele pentru eliberarea orașului Carei a fost și subofițerul Badea Ioan.
Eroul a fost înhumat în Parcela de onoare a eroilor români amplasată în Cimitirul romano-catolic din municipiul Carei, județul Satu Mare. Parcela eroilor fost amenajată în anul 1945 şi are o suprafaţă de 625 mp, în cadrul ei fiind amplasate 12 morminte comune în care au fost înhumați 46 de militari români identificaţi. Mormintele sunt marcate cu însemne comemorative de forma unor plăci din beton rotunjite la patrea superioară, pe care este înscris numele și prenumele, gradul și regimentul, din care au făcut parte militarii.
Mormântul eroului Badea Ioan este marcat cu un însemn individual sub formă de cruce.
Evidența morților de război idențificați nominal și înhumați la Carei, poate fi accesată la secțiunea Lista morților de război din al Doilea Război Mondial.
*
Subofițerul Badea Ioan s-a născut la 7 septembrie 1923, în comuna Zorleasca, judeţul Olt. Acesta a participat la luptele pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, din toamna anului 1944, în cadrul Regimentului 1 Care de Luptă.
 
Pași prin istorie
Morți de război români la Prunaru, județul Teleorman

 
 
Trupele turce şi bulgare au înconjurat Divizia 18 infanterie, la 28 noiembrie 1916, ocupând satul Prunaru.
Generalul Alexandru Referendaru, comandantul Diviziei 18 Infanterie, a ordonat o şarjă de cavalerie, cu scopul ieșirii din încercuire.
Cel puţin 250 de roşiori au murit în timpul şarjei, alţi 60 de călăreţi luptând pe jos, împreună cu militari din Regimentul 20 Teleorman.
O parte din osemintele unor militari români care au murit în sarja de sacrificiu au fost centralizate în Cimitirul de onoare din satul Prunaru, județul Teleorman. Necropola de război este alcătuită dintr-un monument central, un osuar şi morminte individuale, fiind împrejmuită cu gard din beton.
Osuarul este situat la baza monumentului central, iar în jurul operei comemorative de război sunt amplasate 20 de morminte (7 comune şi 13 individuale), în care au fost centralizate osemintele a 34 de eroi români.
Pe monumentul amplasat în cadrul cimitirului sunt inscripţionate cuvintele Regelui Ferdinand I al României, referitoare la Şarja de la Prunaru: „Pilde frumoase au fost înscrise în cartea de aur a Cavaleriei noastre în ultimul război. La Prunaru, atacul, pe care eu l-aş numi nebun, al Regimentului 2 Roşiori, a adăugat noi lauri cavaleriei. Acel regiment care se găsea în faţa tranşeelor inamice, a atacat cu adevărat spirit de călăreţ, înscriind astfel un nou fapt de arme, de care cavaleria noastră se va putea, cu adevărat, întotdeuna făli”.   
Evidenţa morţilor de război români identificaţi, din Primul Război Mondial, înhumați la Prunaru, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.

 


Pași prin istorie
Morți de război români la Popăuți, Republica Moldova

 

 
Militarii români din cadrul Regimentului 5 Roșiori au murit în luna martie 1918, fiind înmormântați într-o groapă comună, în cimitirul satului Popăuți, amplasat la câțiva metri de biserică.
Slujba de înhumare a fost oficiată de un preot militar.
Evidenţa morţilor de război români identificaţi, din Primul Război Mondial, înhumați la Popăuți, raion Reghina, Republica Moldova, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.


PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA

Morţii de război români înhumaţi pe raza orașului  Hotin, regiunea Cernăuți, Ucraina

La 3 iulie 1941, Armata 3 română a primit misiunea să forțeze Prutul, între Cernăuți și Noua Sulița, după care să înainteze spre Hotin, pe Nistru, având la dispoziție pentru această operațiune unitățile Corpului de munte (cu brigăzile 1, 2 și 4 munte), Divizia 7 Infanterie, Brigada 8 Cavalerie și diferite unități și subunități de artilerie și mitraliere.
În acest context, brigăzile Corpului de munte au reușit să realizeze capete de pod peste Siret, la Storojineț, să elibereze Cernăuțiul, la 5 iulie, și să atingă linia Nistrului, la 7 iulie. Concomitent, Brigada 2 mixtă munte, care trecuse Prutul la Noua Suliță, a dus lupte grele împotriva Diviziei 164 sovietice, ajungând în cele din urmă la Hotin, unde a întâmpinat o rezistență dârză la sud de localitate. În urma unui atac în forță, orașul a fost eliberat la 8 iulie, la această acțiune contribuind și artileria grea a Corpului de Munte.
Performanța realizată de trupele române, care și-au îndeplinit misiunea încredințată în numai șase zile de lupte grele, l-au determinat pe generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei 4 române, să concluzioneze  că această operațiune putea fi realizată „numai de o trupă oțelită și instruită, obișnuită cu oboselile și lipsurile, condusă de ofițeri entuziaști și devotați”.
Rămășițele pământești a celor peste 40 de morți de război români, victime ale luptelor de eliberare a Hotinului, au fost înhumate în două cimitire de onoare, situate pe raza orașului. După ce trupele române s-au retras de pe Frontul de Est, mormintele acestora au fost distruse de unitățile militare sovietice.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi pe teritoriul orașului  Hotin (regiunea Cernăuți, Ucraina), în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.


Portrete de eroi
General de brigadă (p.m.) Dănescu Ioan
: Eroul de pe Frontul de Est

În perioada 24 septembrie-2 octombrie 1941, Brigada 8 Cavalerie condusă de colonelul Dănescu Ioan a participat la Bătălia de la nord de Marea de Azov.
În dimineața zilei de 1 octombrie 1941, artileria sovietică a bombardat postul de comandă al Brigăzii 8 Cavalerie, aflat în apropierea localității Veseloe (Ucraina). Comandantul brigăzii, rănit grav, a fost transportat la Spitalul de Campanie din localitatea Alexandrovka, unde a murit a doua zi.
Pentru destoinicia, bravura şi spiritul de sacrificiu cu care a condus operațiunea brigăzii sale, pe Frontul de Est, colonel Ioan Dănescu a fost distins post-mortem cu ordinul „Mihai Viteazul“ clasa a III-a şi a fost avansat la gradul de general de brigadă, prin Decretul Regal
nr. 2886 din 17 octombrie 1941.
Generalul Dănescu Ioan s-a născut la 16 februarie 1892, în localitatea Socetu, judeţul Teleorman. A absolvit Şcoala militară de ofiţeri de Cavalerie din Târgoviște în anul 1913, cu gradul de sublocotenent, fiind încadrat în funcția de comandant de pluton la Regimentul 2 Roșiori. Cu acest regiment a participat la cel de-al Doilea Război Balcanic (1913) și la campaniile militare din Primul Război Mondial. Pentru faptele sale de vitejie a fost decorat cu ordinele „Steaua României“ şi „Coroana României“ în gradul de cavaler.
A frecventat cursurile Școlii Superioare de Război din București, pe care a absolvit-o în anul 1923, cu gradul de maior.
În cadrul activităților de cavalerie a îndeplinit diferite funcții de stat major și de comandament, fiind avansat la gradul de locotenent-colonel (1933) și la cel de colonel (1938).
Începând cu data de 14 iunie 1941 a primit comanda Brigăzii 8 Cavalerie, pe care a condus-o exemplar în luptă.
sursa foto: Culorile războiului: pictori români pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial,  Editura  Militară, București, 2007.
 
Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!”
CUNOAŞTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

Regulament concurs

 

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor anunţă lansarea, în data de 21.02.2022 a celei de-a XLIII-a ediţii a concursului, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!”.
Concursul cuprinde o serie de 20 de întrebări şi se va finaliza în data de 03.06.2022.
Tematica concursului se adresează tuturor celor pasionaţi de istorie şi de cultul eroilor la români.
Accesaţi secţiunea Concursuri a site-ului nostru, unde sunt prezentate toate informaţiile necesare pentru a vă înscrie şi a participa.
Rezultatele, numele câştigătorilor, precum şi răspunsurile corecte la întrebări vor fi afişate pe site-ul Oficiului începând cu data de 13.06.2022.
Vă aşteptăm să participaţi la concurs!

 

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor lansează cea de-a XIII-a ediţie a concursului Eroul meu de ieri şi de azi! în perioada 21.02-20.05.2022



Aşteptăm participarea dumneavoastră!

Având în vedere că participanții la ediția anterioară au apreciat noul format, s-a optat pentru menținerea acestei structuri, în sensul păstrării celor două secțiuni:
Secţiunea pictură/desen, cu tema „Eroul familiei mele şi trecutul ţării mele”;
Secţiunea eseu, cu tema „Eroul familiei mele şi prezentul ţării mele”.

Vor fi declarate câştigătoare 6 lucrări (câte 3 pentru fiecare secţiune), care vor obţine cele mai bune punctaje, conform criteriilor prezentate în Regulamentul Concursului. Numele câştigătorilor vor fi afişate pe site-ul instituţiei, începând cu data de 30.05.2022.
Premiile constau în cărţi cu tematică istorică, iar lucrările participanţilor vor fi expuse într-un stand, cu prilejul Zilei Porţilor Deschise, eveniment pe care Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor îl va organiza în anul 2022, la Castelul Ţepeş din Parcul Carol I din Capitală.
Pentru mai multe detalii privind condiţiile de participare, vă rugăm să consultaţi Regulamentul Concursului.

 
Top