Noutati
  • Actualitate

    Ziua Eroilor
    citeste...
  • Stire noua

    Un documentar despre restaurarea celui mai mare cimitir din afara granițelor țării, din Lambinowice, Polonia, în care sunt înhumați militari care au luptat în Primul Război Mondial.
    citeste...
  • Stire actuala

    Achizitii lucrări de restaurare și lucrări de execuție
    citeste...

 

PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români înhumaţi în comuna Secureni, regiunea Cernăuți, Ucraina

 
În ziua de 18 iulie 1941, pe fondul contraofensivei declanșată de sovietici pentru lichidarea capului de pod realizat de trupele române pentru traversarea râului Nistru, vânătorii de munte români au săvârșit noi fapte de arme, care le-au întărit aura de legendă cu care au fost consemnați în paginile volumelor de istorie militară.
Tonul l-a dat locotenent-colonelul Ionescu C. Breaza, comandantul Companiei a 3-a din Batalionul 1 Vânători de Munte, care, într-un moment critic pentru unitate, cu trupele sovietice infiltrate până în apropierea postului de comandă al batalionului, a pornit cu „bastonul în mână la atac”, cum se precizează într-un document de epocă.
Bravura ofițerului român a stârnit elanul dezlănțuit al trupei, amplificat de gornistul care suna atacul, vitejia militarilor români, care au respins inamicul pas cu pas, fiind descrisă sugestiv de către un participant direct la acțiune, locotenentul în rezervă Tănăsescu: „Nimic nu a putut rezista acestor oameni, vulturi ai Carpaților. Nici apă, nici beton, nici fier; totul s-a prăbușit în fața voinței lor de a învinge sau de a muri. Atât timp cât acest neam pus la răscrucea tuturor furtunilor va da asemenea oameni, nu vom pieri niciodată”.
Lupta a fost crâncenă și a durat până seara, când a fost restabilită situația, fiind dusă cu mult eroism de subunitățile Batalionul 1 Vânători de Munte. Dintre acestea, compania căpitanului Dobre a pierdut mai mult de jumătate din efective, printre eroi numărându-se locotenentul în rezervă Stoica Mihai și sublocotenentul în rezervă Leonte Mircea. De asemenea, toți comandanții de grupe din plutonul sublocotenentului Leonte au murit pe poziție, odată cu ofițerul lor.
Rămășițele pământești ale celor care au murit pentru țară au fost adunate și transportate peste Nistru, o parte a acestora fiind înhumate în cimitirul Bisericii „Sfinţii Petru şi Pavel” din comuna Secureni (în prezent Sokiriani, raionul Sokirianski, regiunea Cernăuți, Ucraina). După retragerea trupelor române și germane de pe Frontul de Est, cimitirele de campanie au fost distruse de unitățile militare sovietice.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi pe teritoriul comunei Secureni (regiunea Cernăuți, Ucraina), în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată  la secţiunea Lista morţilor de război.


Portrete de eroi
Sergent Petre Mateescu-eroul de la Grivița

 

 
La 6/18 septembrie 1877, o coloană de atac, formată dintr-un batalion din Regimentul 15 Dorobanți și un batalion din Regimentul 9 Dorobanți a atacat reduta Grivița II.
Coloana de susținere a fost compusă de un batalion din Regimentul 1 Linie, susținut de un batalion din Regimentul 5 Dorobanți și două companii din Regimentul 7 Dorobanți.
Începând cu primele ore ale dimineții, artileria română a început să bombardeze pozițiile dușmane. După încheierea tirului de artilerie, dorobanții au ieșit din tranșee și au înaintat spre parapete, unde au luptat, corp la corp, cu otomanii. În fruntea lor era maiorul Nicolae Ion și sergentul Mateescu Petre. Au căzut împreună sub parapetul redutei Grivița.
La Grivița, trupele române au înregistrat pierderi foarte grele, fiind identificați nominal peste 800 de militari care au murit în timpul și din cauza conflictului. În memoria vitejilor soldați căzuți în Războiul de Independenţă, la Griviţa, la inițiativa regelui Carol I, în anul 1902 a fost amenajat Mausoleul eroilor români de la Griviţa, Republica Bulgaria. În osuarul acestuia au fost depuse osemintele a 1.300 de eroi români.

*

Petre Mateescu s-a născut în 1851 în localitatea Fălticenii Vechi, județul Suceava. La 15 decembrie 1870 se înrolează voluntar în armată. A făcut instrucție la Batalionul 9 Vânători. În 1873 a fost mutat la Regimentul 8 Dorobanți. După patru ani de serviciu militar este lăsat la vatră, cu gradul de sergent. În 1877 se reangajează în armată, fiind încadrat la Regimentul 15 Dorobanți, Batalionul 2, comandat de maiorul Nicolae Ion.

*

Grivița este un sat din Regiunea Plevna, Republica Bulgaria. În timpul Războiului ruso-turc din 1877-1878, Grivița a făcut parte din complexul de fortificații format din mai multe redute, al cetății Plevna. Bătălia de la Grivița a făcut parte din prelungitul asediu al Plevnei (30 august/11septembrie-28 noiembrie/10 decembrie 1877). În urma participării la Războiul din 1877-1878, România și-a obținut independența ca stat.


Morți de război români la Regensburg, Germania

 
Lagărul de prizonieri din orașul german Regensburg a fost folosit, începând cu anul 1914, pentru internarea prizonierilor de război francezi.
Ulterior, în octombrie 1918, cu o lună înainte de încheierea Primul Război Mondial, în lagărul din Regensburg figurau ca prizonieri 3.265 de francezi, 1.402 italieni, 49 de ruși, trei belgieni, un român și un internat civil.
Viața cotidiană a lagărului a constat în activități culturale și sportive, permise de conducerea germană în scop de propagandă. În acest sens, prizonierii au publicat 39 de ediții ale ziarului „Le Pour et le Contre”, arhivat în prezent la Biblioteca din Regensburg.
După documente din arhivele din România, în lagărul din Regensburg au murit 42 de prizonieri români, 40 dintre militarii români fiind identificați nominal. Locurile de înhumare a eroilor români au fost amenajate în cimitirul catolic și în cel protestant.
Raportat la numărul prizonierilor români identificați nominal, care au murit în lagărul din Regensburg, după documente germane, cifra este de 55 de morți, după eliminarea/comasarea numelor înregistrate de mai multe ori în evidența olografă. Astfel, se poate constata că nu toți militarii care au murit în lagărul din Regensburg au fost înregistrați nominal în registrele de deces ale cimitirelor menționate.
Analiza finală a morților de război români identificați nominal, care au murit în lagărul din Regensburg, arată că 35 de eroi români sunt menționați în ambele evidențe (Popescu Gheorghe a fost păstrat în listă de două ori, fiind vorba despre militari din regimente și cu locuri de naștere diferite), patru sunt menționați doar în lista română, iar 16 figurează doar în evidențele germane.
Evidenţa morţilor de război români identificaţi nominal, din Primul Război Mondial, înhumați la Regensburg, Germania, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.

 



Eroii români care își dorm somnul de veci la Baimaclia, raionul Căușeni, Republica Moldova au fost comemorați cu prilejul Zilei Veteranilor de Război




 

Joi 28 aprilie 2022, s-a desfășurat ceremonia de inaugurare a Parcelei eroilor români din comuna Baimaclia, raion Căușeni, Republica Moldova, în contextul celebrării, în țara noastră, a Zilei Veteranilor de Război.
Ceremonialul militar-religios de la necropola de război românească din localitatea Baimaclia a fost organizat de către Ambasada României în Republica Moldova și Biroul atașatului român al apărării la Chișinău.
Parcela eroilor români din satul Baimaclia, raion Căușeni, a fost amenajată, în luna iulie 1941, în Cimitirul civil ortodox din localitate. În această parcelă au fost înhumați patru militari din Regimentul 67 Infanterie. În anul 1943, Așezământul Național „Regina Maria“ pentru Cultul Eroilor a instalat și inscripționat, la căpătâiul morminteor acestora, patru cruci de beton.
Proiectul de restaurare a Parcelei eroilor români din satul Baimaclia, raion Căușeni a fost derulat, în anul 2021, de către Ministerul Apărării Naționale, prin Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale al Republicii Moldova, prin Agenția pentru Știință și Memorie Militară de la Chișinău, în baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război românești situate pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la Iași, la 3 martie 2012.
Reamenajarea necropolei de război românești a presupus lucrări de reconfigurare a amplasamentului prin delimitare fizică cu gard perimetral, precum și realizarea și montarea următoarelor elemente: patru însemne de căpătâi, două catarge, un monument central și o placă comemorativă. Monumentul central este reprezentat de o troiță din lemn de stejar, iar în centrul acesteia a fost montat însemnul comemorativ specific celui de-al Doilea Război Mondial. Placa comemorativă este amplasată în fața troiței de lemn, iar pe aceasta, alături de numele eroilor, este inscripționat următorul text comemorativ:
 

Glorie eternă eroilor români!
Aici odihnesc rămășițele pământești a 4 eroi români din Regimentul 67 Infanterie, căzuți în această zonă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.



 


PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români înhumaţi în localitățile Beleusovca și Kozlov, regiunea Cernăuți, Ucraina
 
În vara anului 1941, în contextul operațiunilor desfășurate de Armata 3 română pentru traversarea râului Nistru, diviziile 130 și 164 infanterie sovietice au acționat asupra flancului  stâng al Corpului de Munte român, pe direcția înălțimea 254 - Liceani – Kozlov, cu intenția de a lichida capul de pod realizat de trupele române.
Astfel, în după-amiaza zilei de 18 iulie 1941, inamicul a pătruns pe Valea Karujet, între brigăzile 1 și 4 mixte munte române, atacând pe Valea Ivan și în lungul Nistrului, spre Kozlov, în zona Brigăzii 4 mixtă munte. Favorizate de întuneric, forțele sovietice s-au infiltrat în spatele Batalionului 19 Vânători de Munte, care, copleșit fiind, s-a repliat spre Batalionul 17 Vânători de Munte.
În luptele care au urmat, Brigada 4 mixtă munte a pierdut 25% din efective, între cei uciși numărându-se însuși comandantul Grupului 9 Vânători de Munte, colonelul Richard Rottemburg. În cele din urmă, cu multă greutate, cele două batalioane au reușit să oprească forțele inamice, înainte de a ajunge la Kozlov.
Rezistența eroică a Grupului 9 Vânători de Munte a salvat situația critică în care s-au aflat trupele din capul de pod, tocmai în momentul în care aprovizionarea cu muniție devenise extrem de problematică.
O partea a rămășițelor pământești ale morților de război români, victime ale luptelor pentru trecerea Nistrului, au fost înhumate în cimitirul și în curtea bisericii din comuna Beleusovca (regiunea Cernăuți, Ucraina), precum și pe raza satului Kozlov (regiunea Cernăuți, Ucraina). După retragerea trupelor române și germane de pe Frontul de Est, mormintele acestora au fost distruse de unitățile militare sovietice.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi pe teritoriul comunei Beleusovca și a satului Kozlov (regiunea Cernăuți, Ucraina), în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată, la secţiunea Lista morţilor de război

 


Portrete de eroi
Sublocotenent Kiazim Abdulachim, căzut la datorie pe frontul de la Mărășești
 

                                                    
Ziua de 28 iulie/10 august 1917 a fost o zi sângeroasă în Bătălia de la Mărășești. Comandamentele român și rus au hotărât să execute o contraofensivă pentru recuperarea intrândului realizat de trupele dușmane între comunicația Focșani-Mărășești și Siret, cu participarea Diviziilor 5 și 9 infanterie române și a Diviziilor 13 și 17 infanterie ruse.
Regimentul 9 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 9 Infanterie.
La ora fixată, atacul infanteriștilor s-a dezlănțuit pe toată linia Focșani-Mărășești și până la Siret. Sub ploaia de gloanțe, militarii români ies din tranșee și pornesc la luptă pe terenul descoperit, fără posibilitatea de a se adăpostii. Sublocotenentul Abdulachim ajunge până la Putna Seacă, dar este grav rănit. Moare la 4 august 1917, în spitalul din Tecuci.
După zece ani, în decembrie 1927, osemintele eroului de la Mărășești au fost aduse în localitatea natală și reînhumate în Parcela de onoare a eroilor căzuți în Primul Război Mondial din Cimitirul Central din municipiul Constanța.
Pentru eroismul său, sublocotenentul Kiazim Abdulachim a fost decorat cu Ordinul „Coroana României“ în gradul de cavaler.
O stradă din municipiul Constanța poartă numele subofițerului Armatei române, Kiazim Abdulachim, în semn de cinstire a memoriei acestui patriot român.
Kiazim Abdulachim, fiul lui Bechri și al Naimeei Abdulachim, s-a născut în anul 1897, în municipiul Constanța. După absolvirea şcolii militare a plecat direct pe front, fiind repartizat Comandant de pluton în Compania 1 din Regimentul 9 Vânători.
Bătălia de la Mărășești – parte a Campaniei militare românești din Primul Război Mondial – s-a defășurat în trei etape, din 24 iulie/6 august pănă în 21 august/3 septembrie 1917, în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Putna și Siret și aliniamentul Muncelu-Mărășești.
Confruntarea a avut ca rezultat o victorie defensivă a Armatei române și stabilizarea frontului în zonă până la sfârșitul conflagrației.


Elevi și flori la căpătâiul eroilor din comuna Vânători Neamț
 






 

Miercuri, 13 aprilie 2022, începând cu ora 09,00, o delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor împreună cu elevi ai Liceului Arhimandrit „Chiriac Nicolau”, din comuna Vânători Neamț, județul Neamț au luat parte la activitatea Un erou, o floare de la Parcela de onoare a eroilor români din al Doilea Război Mondial, situat în cimitirul Bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, pe strada prof. Antonie Grigoriu din localitate.
În deschiderea activității, reprezentanții Oficiului au vorbit despre scopul proiectului Un erou, o floare și importanța implicării tinerei generații în proiecte și activități menite să perpetueze memoria celor care s-au jertfit pentru țară.
Elevii, îndrumați de cadrele didactice, au executat lucrări de îngrijire atât la mormintele în care sunt înhumați eroi români care au căzut în al Doilea Război Mondial, cât și pe spațiul din jurul acestora. Însemnele de căpătâi au fost curățate de vegetație, iar pe însemnele comemorative comune au fost refăcute inscripțiile, acțiuni menite să perpetueze, din generație în generație, amintirea sacrificiului suprem săvârșit de eroii Neamului.
Caracterul simbolic al întregului demers a fost conferit de momentul depunerii de flori roșii pe mormintele eroilor, gestul simbolizând o înțelegere profundă în rândul tinerei generații a ceea ce reprezintă dimensiunea eroică pentru țara noastră.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor folosește acest prilej pentru a adresa mulțumiri Primăriei comunei Vânători Neamț și Liceului Arhimandrit „Chiriac Nicolau”din localitate pentru colaborarea și sprijinul acordate la buna desfășurare a activității comemorative

***

Parcela de onoare a eroilor români din al Doilea Război Mondial  este situată în cimitirul Bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, pe strada prof. Antonie Grigoriu.
Cei 184 de militari români în această necropolă (157 identificați și 27 neidentificați) au decedat în perioada 1944-1945 și au făcut parte, în marea lor majoritate, din Regimentul 17 Infanterie Timișoara.
Însemnele de căpătâi, dispuse pe opt rânduri, sunt confecționate din lemn și au inscripționate numele eroilor, gradul și data morții.
În partea dreaptă a monumentului există o troiță din lemn, restaurată în anul 1988 de către enoriași și o cruce din piatră, montată pe un soclul în trei trepte, realizat din beton. Pe fațada operei comemorative sunt fixate două plăci din marmură pe care sunt unscripționate numele eroilor locali participanți la cea de-a doua conflagrație mondială.


Un gest de recunoștință pentru eroii Patriei la Parcela de onoare a eroilor români din al Doilea Război Mondial situat în Cimitirul  „Eternitatea” din municipiul Roman

Marți, 12.04.2020, începând cu ora 15.00, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a desfășurat activitatea de îngrijire, din cadrul proiectului „Un erou o floare” la Parcela de onoare a eroilor români din al Doilea Război Mondial situată în Cimitirul „Eternitatea” din municipiul Roman, județul Neamț.
Elevii Școlii gimnaziale „Calistrat Hogaș” din localitate, sub îndrumarea cadrelor didactice și a reprezentanțiilor Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, au îngrijit mormintele eroilor, desfășurând lucrări de igienizare a spațiului necropolei de război și de îndepărtare a vegetației parazitare de pe crucile militarilor români.
După desfășurarea lucrărilor de întreținere, elevii au plantat și au depus flori la mormintele eroilor români și, în semn de apreciere pentru eforturile depuse și pentru interesul manifestat față de cultul eroilor, au primit diplome care reprezintă o mărturie peste timp a participării la o activitate dedicate militarilor români care au săvârșit sacrificiul suprem pentru apărarea Patriei.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor folosește acest prilej pentru a adresa mulțumiri Primăriei municipiului Roman și Școlii gimnaziale „Calistrat Hogaș” din localitate pentru colaborarea și sprijinul acordate la buna desfășurare a activității comemorative.

***

Parcela de onoare a eroilor români din al Doilea Război Mondial este situată în Cimitirul „Eternitatea” din municipiul Roman, județul Neamț, în spatele Parcelei militarilor români și străini din Primul Război Mondial.
În această necropolă sunt înhumați 100 de ostași români căzuți în al Doilea Război Mondial, dintre care 50 sunt identificați. Cele 100 de însemne de căpătâi sunt dispuse, câte 20, pe patru rânduri, iar pe rândul cinci, sunt dispuse patru morminte.
Crucile sunt realizate din beton și au o plăcuță de inox pe care este inscripționat numele eroului, pentru cei identificați și inscripția NECUNOSCUT/ MORT PENTRU PATRIE 1941-1945, pentru cei necunoscuți.

 


Elevii din municipiul Bârlad și-au cinstit astăzi eroii care își dorm somnul veșnic în Parcela de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial din localitate
 





 
Luni, 11 aprilie a.c., începând cu ora 13.00, la Parcela de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial, situată în Cimitirul civil din municipiul Bârlad, județul Vaslui, a avut loc o activitate din cadrul proiectului Un erou, o floare, aflat anul acesta la cea de-a IX-a ediție.       La activitate au participat elevi ai Liceului teoretic „Mihai Eminescu“ din localitate care au executat lucrări de îngrijire constând în strângerea vegetației de pe suprafața mormintelor și aleilor, îndepărtarea microvegetației de pe cruci, precum și refacerea înscrisurilor estompate de pe acestea. Tinerii au adresat întrebări referitoare la istoricul necropolei de onoare și la numărul morților de război înhumați în aceasta iar, în ciuda vremii nefavorabile, s-au implicat cu devotament în realizarea lucrărilor.
Cu recunoștință și emoție în suflete, în semn de respect pentru memoria militarilor înhumați în necropola de onoare, elevii participanți la activitate au depus flori pe mormintele eroilor și la monumentul comemorativ central.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor adresează mulțumiri Primăriei municipiului Bârlad și colectivului Liceului teoretic „Mihai Eminescu“ pentru colaborarea și sprijinul acordate la buna desfășurare a activității comemorative!

***

Parcela de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial este situată în incinta Cimitirului Civil din municipiul Bârlad, pe strada Cerbului.
Necropola a fost amenajată  începând cu anul 1917 și a cunocut mai multe organizări, prima dintre acestea având loc în anul 1931, la inițiativa și cu finanțarea Societății „Cultul Eroilor“.
La 9 august 1943, Așezămîntul Național „Regina Maria“ pentru Cultul Eroilor aproba executarea unor lucrări de construire și reorganizare a acestui cimitir, iar în anul 1945 s-au efectuat noi centralizări de eroi. 
Inițial, necropola cuprindea două parcele și un osuar. În anul 1946, au fost construite încă două cripte din beton armat, în care s-au grupat osemintele a aproximativ 500 de morți de război.
În fața criptelor s-au amenajat 60 de morminte individuale, cu eroi cunoscuți, (ofițeri, subofițeri și trupă), dispuse în două parcele, ale căror însemne de căpătâi sunt confecționate din piatră, având inscripționate numele eroului, unitatea militară din care acesta a făcut parte și data morții.
Monumentul central al necropolei este reprezentat de un obelisc din beton, care are la bază un osuar. Pe latura frontală este amplasată o cruce, iar la bază, o placă din marmură cu inscripția:
„Glorie eternă eroilor români/Căzuți în luptă pentru eliberarea/și independența patriei noastre/1916-1918“.

 


Elevii Colegiului Național „Cuza Vodă“ din municipiul Huși și-au cinstit eroii îngrijindu-le mormintele







 

Marți, 12 aprilie a.c., începând cu ora 09.00, la Parcela de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial, din municipiul Huși, județul Vaslui, a avut loc o activitate de îngrijire a mormintelor eroilor din cadrul proiectului „Un erou, o floare“.
Ministerul Apărării Naționale, prin Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, alături de elevi și cadre didactice din cadrul Colegiului Național „Cuza Vodă“ din municipiul Huși au dorit ca la început de primăvară să aducă un omagiu militarilor români căzuți la datorie în Primul Război Mondial, care își dorm somnul veșnic în această localitate.
Participanții la activitate au executat lucrări constând în îngrijirea spațiului verde din necropola de război, îndepărtarea microvegetației de pe însemnele de căpătâi, precum și refacerea inscripțiilor de pe acestea.
După terminarea lucrărilor, în semn de prețuire a faptelor de arme ale eroilor români înhumați în cimitirul de onoare, elevii au decorat crucile eroilor cu panglică tricoloră și au depus flori pe mormintele de război și la monumentul comemorativ central.
 La nivel local, s-a constatat o preocupare constantă a cadrelor didactice în perpetuarea valorilor naționale, completată de implicarea autorităților publice ale municipiului Huși în conservarea și îngrijirea mormintelor și monumentelor eroilor Patriei.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor adresează mulțumiri Primăriei municipiului Huși și colectivului Colegiului Național „Cuza Vodă“ pentru colaborarea și sprijinul acordate la buna desfășurare a activității comemorative!

***

Parcela de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial este situată pe Calea Basarabiei, în incinta Cimitirului „Sfântu Toma“ din municipiul Huși. Afost amenajată departe de oraș, la 2 km de Huși (pe atunci comună a fostului județ Fălciu), ca un cimitir de campanie.
Necropola a cunoscut mai multe centralizări, prima având loc în 1931, iar ultima, în anul 1942. Necropola eroilor români decedați în Primul Război Mondial cuprinde patru parcele, în care sunt înhumați, în morminte individuale, 96 de militari români, identificați și neidentificați și un monument central, reprezentat de o cruce stilizată, așezată pe un postament din beton.


Portrete de eroi
Maior Alexandru Mărgineanu,
căzut eroic pentru apărarea Bucureștiului

 
                                           
La sfârşitul lunii noiembrie 1916, în zona dintre râurile Neajlov şi Argeş s-a desfăşurat cea mai mare bătălie din 1916 de pe frontul românesc, „Bătălia pentru Bucureşti“.
Trupele române conduse de generalul Constantin Presan s-au confruntat cu armatele comandate de generalii Kühne, Krafft şi Kosch, din care făceau parte trupe germane, austro-ungare, bulgare şi turce. Luptele s-au desfăşurat în perioada 16/29 noiembrie-20 noiembrie/3 decembrie. După un succes iniţial, armata română a fost copleşită numeric şi tehnic de armatele inamice, iar la 20 noiembrie/3 decembrie a început retragerea generală spre est.
În acest context, la data de 20 noiembrie/3 decembrie a murit maiorul Alexandru Mărgineanu. Eroul a fost înhumat în Cimitirul Bellu Militar, din Calea Șerban Vodă nr. 249, sector 4, Bucureşti.
*
Maiorul Alexandru Mărgineanu s-a născut în 1877, în municipiul Brașov. A frecventat cursurile Școlii militare de la Craiova, pe care a absolvit-o în anul 1900, cu gradul de sublocotenent.
A participat la cel de-al Doilea Război Balcanic (1913). Pentru faptele sale de arme a fost decorat cu „Medalia jubiliară 1906“, „Avântul Țării“, „Meritul Sanitar“ şi Ordinul „Coroana României“ în gradul de cavaler.
În Primul Război Mondial a fost inclus în Regimentul 23 Infanteie Ialomița cu care a luat parte la luptele din Dobrogea, apoi la luptele pentru apărarea Capitalei.

 
 

 
PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români înhumaţi în satul Honicăuți, regiunea Vinnița, Ucraina

 
În a doua jumătate a lunii iulie 1941, în zona fortificată de pe râul Nistru, trupele române s-au confruntau cu rezistența extrem de puternică opusă de forțele sovietice.
Pentru anihilarea acesteia și asigurarea trecerii Nistrului a tuturor mijloacelor de luptă, comandantul Corpului de Munte român, generalul Gheorghe Avramescu, a ordonat  lărgirea capului de pod realizat, în ziua anterioară, spre satul Honicăuți, și terminarea construirii podului peste Nistru.
Operațiunile militare au început, în dimineața zilei de 18 iulie 1941, cu trei contraatacuri executate de trupele sovietice în sectorul Brigăzii 1 mixte munte, care se afla în linia întâi a frontului cu patru batalioane, două companii antitanc și o baterie de tunuri de munte. Contraatacurile sovietice au fost stopate doar prin intervenția artileriei grele și prin rezistența batalioanelor 1, 4 și 23 Vânători de Munte, însă s-au intensificat la est de Nistru, unde acționa Brigada 4 mixtă munte.
Orice încercare de străpungere a liniei de apărare sovietice, în acest sector al frontului, era respinsă printr-un puternic foc de mitralieră executat din patru cazemate inamice, dispuse strategic în zona înălțimii cu cota 254, precum și prin intensificarea contraatacurilor diviziilor 130 și 164 Infanterie sovietice asupra flancului stâng al Corpului de Munte.
Pentru restabilirea situației, batalioanele 2, 4 și 23 Vânători de Munte, sprijinite de trei divizioane de artilerie de munte și de două divizioane de obuze grele, au contraatac eroic spre satul Honicăuți și, în pofida ploii grele, au cucerit localitatea, lichidând astfel orice tentativă viitoare a inamicului de a declanșa contraatacuri.
Rămășițele pământești ale morților de război români, victime ale luptelor pentru cucerirea satului Honicăuți, au fost înhumate în cimitirul acestei localități. După retragerea trupelor române de pe Frontul de Est, mormintele acestora au fost distruse de unitățile militare sovietice.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi în satul Honicăuți  (regiunea Vinnița, Ucraina), în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.

PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români înhumaţi  pe raza satului Leca, comuna Antonești, raionul Cantemir, Republica Moldova

 
În cadrul ofensivei pentru eliberarea centrului Basarabiei, trupele române au desfășurat, în perioada 8 - 16 iulie 1941, o serie de acțiuni pentru cucerirea masivului Cornești, considerate esențiale de Marele Stat Major al Armatei Române în vederea depășirii aliniamentului Cania – Epureni – Stoenești – Țiganca.
În acest context, la 9 iulie 1941, la numai o zi după sângeroasele lupte din zona Dealul Cania, unde Divizia 1 Gardă a înregistrat pierderi de peste 100 de morți și aproximativ 800 de răniți, Regimentul 1 Vânători de Gardă nr. 2  „Regina Elisabeta” se afla în dispozitiv pe aliniamentul înălțimea cu cota 120 – Dealul Tocenilor – vest Cania.
După ce a fost întărit cu efectivele Companiei 7 Care de Luptă, unitatea a atacat pe direcția înălțimii cu cota 120, pe care a ocupat-o după lupte înverșunate date la baionetă. Au urmat apoi eliberarea satului Leca și înaintarea forțelor regimentului spre Dealul Toceni. Spre seară, pentru a prezerva terenul cucerit, divizia a primit ordon să își grupeze forțele spre flancuri, pe direcțiile localităților Antonești și Cania.
Militarii români căzuţi la datorie în acest sector al frontului au fost înhumaţi în Cimitirul satului Leca și în împrejurimile localității. Odată cu retragerea trupelor române la vest de Prut, în anul 1944, mormintele eroilor români din satul Leca au fost distruse de unităţile militare sovietice, asemenea tuturor cimitirelor de campanie româneşti de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi pe raza satului Leca (comuna Antonești, raionul Cantemir, Republica Moldova), în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.

Pași prin istorie
Morți de război români la Rastatt, Germania

 
 
„Începuse ploaia. Stăm afară fiind obiectul de vedere al populației și armatei. Unii ne compătimesc, ba chiar plâng, alții râd și ne amenință. În acest timp, ploaia începuse și mai tare. (...) În acest timp, mai vine un convoi, de vreo 3-4000 de soldați prizonieri. Noi, ofițerii însă, nu suntem deosebiți de soldați și suntem tratați la fel. Pe la 5, garda nemțească ne dă în primire unei gărzi austriece și ea pleacă, iar noua gardă ne pornește și ne bagă într-un manej mare, care era amenajat ca o baracă. Aici mai găsim ca la 500 soldați prizonieri și 8 (opt) ofițeri (...). În această zi, iarăși nu avem nimic de mâncare și nici nu putem cumpăra, prizonierii ne-având acest drept. Noaptea dormim toți 11 ofițeri într-o odăiță a manejului”.
Miile de prizonieri ai Armatei române, menționați în jurnalul de front al unui căpitan român, au ajuns în lagărele din Germania, Polonia și Ungaria.
Unul din locurile în care au fost internați prizonierii români a fost orașul german Rastatt, land Baden-Württenberg, folosit inițial pentru internații civili francezi, iar ulterior cu rol de tranzit militar.
Cimitirul eroilor este amplasat pe raza orașului, Parcela eroilor români învecinându-se cu cea a morților de război ruși din Primul Război Mondial și cu cea a eroilor germani din al Doilea Război Mondial. De formă dreptunghiulară, parcela este mărginită pe laturile lungi cu un gard viu. Însemnele de căpătâi sunt din beton, fiind amplasate față în față, pe două rânduri.
Monumentul eroilor români, situat în latura dreaptă a parcelei, se distinge prin crucea creștină, fixată în terminație. Pe latura frontală a operei comemorative, pe o placă din bronz, este inscripționat textul comemorativ RECUNOŞTINŢĂ PRIBEGILOR / ROMÂNI. / CAMARAZILOR / MORŢI PENTRU / PATRIE și sunt menționate numele morților de război români.
Evidenţa morţilor de război români identificaţi nominal, din Primul Război Mondial, înhumați la Rastatt, Germania, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.
 
Portrete de eroi
Locotenent (PM) Ioan BADEA, eroul de la Carei
 
                            
La începutul lunii octombrie 1944, Armata a IV-a română a rupt apărarea germană de pe Mureș, ajungând în zona Satu Mare. Ofensiva pentru eliberarea nord-vestului României a fost inclusă în operațiunea Debrețin, planificată și condusă de comandantul Armatei a IV-a române, generalul Gheorghe Avramescu.
Pentru eliberarea orașului Carei a fost concepută o manevră dublu învăluitoare. Atacul a început în noaptea de 24/25 octombrie 1944, când militarii Diviziei 9 Infanterie au pătruns în orașul Carei și au angajat lupte de stradă cu trupele germane și ungare.
În zorii zilei de 25 octombrie 1944, militarii români au reușit să pună capăt rezistenței inamicului, iar prin arborarea tricolorului românesc pe turnul Primăriei s-a consemnat, conform comunicatului oficial, „Eliberarea ultimei brazde de pământ românesc de sub ocupația maghiară”.
Printre militarii români care au căzut eroic la datorie în luptele pentru eliberarea orașului Carei a fost și subofițerul Badea Ioan.
Eroul a fost înhumat în Parcela de onoare a eroilor români amplasată în Cimitirul romano-catolic din municipiul Carei, județul Satu Mare. Parcela eroilor fost amenajată în anul 1945 şi are o suprafaţă de 625 mp, în cadrul ei fiind amplasate 12 morminte comune în care au fost înhumați 46 de militari români identificaţi. Mormintele sunt marcate cu însemne comemorative de forma unor plăci din beton rotunjite la patrea superioară, pe care este înscris numele și prenumele, gradul și regimentul, din care au făcut parte militarii.
Mormântul eroului Badea Ioan este marcat cu un însemn individual sub formă de cruce.
Evidența morților de război idențificați nominal și înhumați la Carei, poate fi accesată la secțiunea Lista morților de război din al Doilea Război Mondial.
*
Subofițerul Badea Ioan s-a născut la 7 septembrie 1923, în comuna Zorleasca, judeţul Olt. Acesta a participat la luptele pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, din toamna anului 1944, în cadrul Regimentului 1 Care de Luptă.
 
Pași prin istorie
Morți de război români la Prunaru, județul Teleorman

 
 
Trupele turce şi bulgare au înconjurat Divizia 18 infanterie, la 28 noiembrie 1916, ocupând satul Prunaru.
Generalul Alexandru Referendaru, comandantul Diviziei 18 Infanterie, a ordonat o şarjă de cavalerie, cu scopul ieșirii din încercuire.
Cel puţin 250 de roşiori au murit în timpul şarjei, alţi 60 de călăreţi luptând pe jos, împreună cu militari din Regimentul 20 Teleorman.
O parte din osemintele unor militari români care au murit în sarja de sacrificiu au fost centralizate în Cimitirul de onoare din satul Prunaru, județul Teleorman. Necropola de război este alcătuită dintr-un monument central, un osuar şi morminte individuale, fiind împrejmuită cu gard din beton.
Osuarul este situat la baza monumentului central, iar în jurul operei comemorative de război sunt amplasate 20 de morminte (7 comune şi 13 individuale), în care au fost centralizate osemintele a 34 de eroi români.
Pe monumentul amplasat în cadrul cimitirului sunt inscripţionate cuvintele Regelui Ferdinand I al României, referitoare la Şarja de la Prunaru: „Pilde frumoase au fost înscrise în cartea de aur a Cavaleriei noastre în ultimul război. La Prunaru, atacul, pe care eu l-aş numi nebun, al Regimentului 2 Roşiori, a adăugat noi lauri cavaleriei. Acel regiment care se găsea în faţa tranşeelor inamice, a atacat cu adevărat spirit de călăreţ, înscriind astfel un nou fapt de arme, de care cavaleria noastră se va putea, cu adevărat, întotdeuna făli”.   
Evidenţa morţilor de război români identificaţi, din Primul Război Mondial, înhumați la Prunaru, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.

 


Pași prin istorie
Morți de război români la Popăuți, Republica Moldova

 

 
Militarii români din cadrul Regimentului 5 Roșiori au murit în luna martie 1918, fiind înmormântați într-o groapă comună, în cimitirul satului Popăuți, amplasat la câțiva metri de biserică.
Slujba de înhumare a fost oficiată de un preot militar.
Evidenţa morţilor de război români identificaţi, din Primul Război Mondial, înhumați la Popăuți, raion Reghina, Republica Moldova, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.


PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA

Morţii de război români înhumaţi pe raza orașului  Hotin, regiunea Cernăuți, Ucraina

La 3 iulie 1941, Armata 3 română a primit misiunea să forțeze Prutul, între Cernăuți și Noua Sulița, după care să înainteze spre Hotin, pe Nistru, având la dispoziție pentru această operațiune unitățile Corpului de munte (cu brigăzile 1, 2 și 4 munte), Divizia 7 Infanterie, Brigada 8 Cavalerie și diferite unități și subunități de artilerie și mitraliere.
În acest context, brigăzile Corpului de munte au reușit să realizeze capete de pod peste Siret, la Storojineț, să elibereze Cernăuțiul, la 5 iulie, și să atingă linia Nistrului, la 7 iulie. Concomitent, Brigada 2 mixtă munte, care trecuse Prutul la Noua Suliță, a dus lupte grele împotriva Diviziei 164 sovietice, ajungând în cele din urmă la Hotin, unde a întâmpinat o rezistență dârză la sud de localitate. În urma unui atac în forță, orașul a fost eliberat la 8 iulie, la această acțiune contribuind și artileria grea a Corpului de Munte.
Performanța realizată de trupele române, care și-au îndeplinit misiunea încredințată în numai șase zile de lupte grele, l-au determinat pe generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei 4 române, să concluzioneze  că această operațiune putea fi realizată „numai de o trupă oțelită și instruită, obișnuită cu oboselile și lipsurile, condusă de ofițeri entuziaști și devotați”.
Rămășițele pământești a celor peste 40 de morți de război români, victime ale luptelor de eliberare a Hotinului, au fost înhumate în două cimitire de onoare, situate pe raza orașului. După ce trupele române s-au retras de pe Frontul de Est, mormintele acestora au fost distruse de unitățile militare sovietice.
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi pe teritoriul orașului  Hotin (regiunea Cernăuți, Ucraina), în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.


Portrete de eroi
General de brigadă (p.m.) Dănescu Ioan
: Eroul de pe Frontul de Est

În perioada 24 septembrie-2 octombrie 1941, Brigada 8 Cavalerie condusă de colonelul Dănescu Ioan a participat la Bătălia de la nord de Marea de Azov.
În dimineața zilei de 1 octombrie 1941, artileria sovietică a bombardat postul de comandă al Brigăzii 8 Cavalerie, aflat în apropierea localității Veseloe (Ucraina). Comandantul brigăzii, rănit grav, a fost transportat la Spitalul de Campanie din localitatea Alexandrovka, unde a murit a doua zi.
Pentru destoinicia, bravura şi spiritul de sacrificiu cu care a condus operațiunea brigăzii sale, pe Frontul de Est, colonel Ioan Dănescu a fost distins post-mortem cu ordinul „Mihai Viteazul“ clasa a III-a şi a fost avansat la gradul de general de brigadă, prin Decretul Regal
nr. 2886 din 17 octombrie 1941.
Generalul Dănescu Ioan s-a născut la 16 februarie 1892, în localitatea Socetu, judeţul Teleorman. A absolvit Şcoala militară de ofiţeri de Cavalerie din Târgoviște în anul 1913, cu gradul de sublocotenent, fiind încadrat în funcția de comandant de pluton la Regimentul 2 Roșiori. Cu acest regiment a participat la cel de-al Doilea Război Balcanic (1913) și la campaniile militare din Primul Război Mondial. Pentru faptele sale de vitejie a fost decorat cu ordinele „Steaua României“ şi „Coroana României“ în gradul de cavaler.
A frecventat cursurile Școlii Superioare de Război din București, pe care a absolvit-o în anul 1923, cu gradul de maior.
În cadrul activităților de cavalerie a îndeplinit diferite funcții de stat major și de comandament, fiind avansat la gradul de locotenent-colonel (1933) și la cel de colonel (1938).
Începând cu data de 14 iunie 1941 a primit comanda Brigăzii 8 Cavalerie, pe care a condus-o exemplar în luptă.
sursa foto: Culorile războiului: pictori români pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial,  Editura  Militară, București, 2007.
 
Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!”
CUNOAŞTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

Regulament concurs

 

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor anunţă lansarea, în data de 21.02.2022 a celei de-a XLIII-a ediţii a concursului, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!”.
Concursul cuprinde o serie de 20 de întrebări şi se va finaliza în data de 03.06.2022.
Tematica concursului se adresează tuturor celor pasionaţi de istorie şi de cultul eroilor la români.
Accesaţi secţiunea Concursuri a site-ului nostru, unde sunt prezentate toate informaţiile necesare pentru a vă înscrie şi a participa.
Rezultatele, numele câştigătorilor, precum şi răspunsurile corecte la întrebări vor fi afişate pe site-ul Oficiului începând cu data de 13.06.2022.
Vă aşteptăm să participaţi la concurs!

 

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor lansează cea de-a XIII-a ediţie a concursului Eroul meu de ieri şi de azi! în perioada 21.02-20.05.2022



Aşteptăm participarea dumneavoastră!

Având în vedere că participanții la ediția anterioară au apreciat noul format, s-a optat pentru menținerea acestei structuri, în sensul păstrării celor două secțiuni:
Secţiunea pictură/desen, cu tema „Eroul familiei mele şi trecutul ţării mele”;
Secţiunea eseu, cu tema „Eroul familiei mele şi prezentul ţării mele”.

Vor fi declarate câştigătoare 6 lucrări (câte 3 pentru fiecare secţiune), care vor obţine cele mai bune punctaje, conform criteriilor prezentate în Regulamentul Concursului. Numele câştigătorilor vor fi afişate pe site-ul instituţiei, începând cu data de 30.05.2022.
Premiile constau în cărţi cu tematică istorică, iar lucrările participanţilor vor fi expuse într-un stand, cu prilejul Zilei Porţilor Deschise, eveniment pe care Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor îl va organiza în anul 2022, la Castelul Ţepeş din Parcul Carol I din Capitală.
Pentru mai multe detalii privind condiţiile de participare, vă rugăm să consultaţi Regulamentul Concursului.

 
Top