Noutati
  • Actualitate

    Ziua Eroilor
    citeste...
  • Stire noua

    Un documentar despre restaurarea celui mai mare cimitir din afara granițelor țării, din Lambinowice, Polonia, în care sunt înhumați militari care au luptat în Primul Război Mondial.
    citeste...
  • Stire actuala

    Achizitii lucrări de restaurare și lucrări de execuție
    citeste...

 
1 ianuarie − Se naşte General de brigadă Alexandru Candiano-Popescu (1841-1901). Mobilizat la cerere în Războiul de Independenţă (1877-1878), a condus eroicul atac al Batalionului 2 Vânători din Divizia 4 Infanterie, soldat cu ocuparea redutei Griviţa I (11 septembrie 1877)
6 ianuarie − Moare generalul Geratimusz Morar (1917-2014), combatant pe Frontul de Est (22 iunie 1891 – 15 mai 1944) la Ojevo, Mariopol, Kerci, Sevastopol, Ceaplinka, Simferopol şi Eupatoria
7 ianuarie − Se înfiinţează Ordinul militar de război Mihai Viteazul, cu trei clase (1917)
Trupele germano-austro-ungare ocupă oraşul Focşani (1917)
8 ianuarie − Se naşte Iuliu Maniu (1873-1959), politician român, autorul moral al constituirii unei armate naţionale în Transilvania din ofiţeri şi soldaţi români din armata imperială
9 ianuarie − Se încheie atacul germano-austro-ungar asupra liniei Milcovului, ocupând-se Brăila şi atingându-se linia Siretului (1917)
Vânătorii de munte români eliberează localitatea Zelsonec (1945)
10 ianuarie − Se naşte Horia Chiriac (1892), aviator român mort în misiune în Primul Război Mondial (1916)
Are loc solemnitatea sfinţirii locului pe care se va organiza Cimitirul de onoare de la Mircea Vodă, jud. Constanţa (1926)
12 ianuarie − Trupele române ocupă Smârdanul (1878)
13 ianuarie − Moare generalul de armată Petre Dumitrescu (1882-1950), al doilea general român care a comandat o armată germană pe Frontul de Est
14 ianuarie − Se naşte Ecaterina Teodoroiu (1984-1917), voluntară în cadrul armatei române în Primul Război Mondial, moartă în luptele de la Dealul Secului (1917) și reînhumată în municipiul Târgu Jiu.
15 ianuarie − Moare Mihai Eminescu (1850-1889), cel „mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”.
Se încheie participarea armatei române la Operaţia Budapesta, pentru eliberarea capitalei Ungariei (1945)
16 ianuarie − Bătălia de la Caşin - Armata română opreşte ofensivă lansată de trupele germano-austro-ungare pe linia Valea Caşinului−Valea Şuşiţei−Valea Putnei (1917)
18 ianuarie − Armata română câştigă bătălia de la Pralea, modificând linia frontului pentru a ţine sub control Valea Şuşiţei (1917). Drapelul de luptă al Regimentului Bacău nr. 27 a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul pentru că soldaţii regimentului au respins inamicul prin lupta corp la corp la Cota 773, Bordeiul lui Mihai Viteazul şi la Cota 779, capturând prizonieri şi mitraliere.
24 ianuarie − Se naşte Eugeniu Iorgulescu (1881), aviator român mort în misine în Primul Război Mondial (1916)
Moare General de brigadă Mihail Pastia (1839-1899), participant la Războiul de Independenţă, când a contribuit substanţial la ocuparea Vidinului (1878).
Ziua Unirii
26 ianuarie − Se naşte generalul Gheorghe Avramescu (1884-1945), combatant în Primul şi al Doilea Război Mondial
27 ianuarie − Se naşte mareşalul Constantin Prezan (1861-1943) la Butimanu (jud. Dâmboviţa)
29 ianuarie − Armata română începe operaţiunile militare pentru cucerirea masivului Javorina din munţii Tatra (1945)
31 ianuarie − Armata 6 germană capitulează la Stalingrad (1943)
Armata 4 română eliberează oraşul Brezno (1945)
1 februarie − Se inaugurează monumentul militarilor români morţi în lagărul de prizonieri de la Suzdal, regiunea Vladimir, Federaţia Rusă (2014), prin contribuţia financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor
Ziua Intentenţei Militare
2 februarie − Se încheie Bătălia de la Stalingrad (1943), soldată cu încercuirea armatelor române şi germane
15.000 de militari români sunt internaţi într-un lagăr improvizat, în apropiere de Stalingrad, 10.000 dintre aceştia murind până la începutul lunii martie
5 februarie − Se înfiinţează Regimentul 3 Artilerie, prin Decretul nr. 550/1877
8 februarie − Franţa, Germania şi Marea Britanie recunosc Independenţa de stat a României (1880)
10 februarie − Armata 1 română trece la ofensivă în Munţii Javorina (10 februarie – 18 martie 1944)
12 februarie − Garnizoanele otomane de la Vidin şi Belogradcik se predau trupelor române (1878)
Consiliul militar interaliat de la Paris aprobă înaintarea armatei române pe aliniamentul Satu Mare – Carei – Oradea – Salonta – Arad (1919)
13 februarie − Căpitanul aviator Alexandru Şerbănescu trece la comanda Grupului 9 Vânătoare (1944)
Armata română eliberează oraşul Budapesta de sub ocupaţia germană (1945)
15 februarie − Apare primul număr al revistei „România Militară” (1864)
16 februarie − Se naşte, la Dorohoi (1914), plt. adj. aviator Gheorghe Hăpăianu, căzut în luptă contra aviatorilor americani (15 iulie 1944), la bordul unui avion Me-109 G 2
21 februarie − Începe Bătălia de la Verdun (1916), soldată cu 700.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi
23 februarie − Moare în misiune, în Afganistan, slt. (p.m.) Florin Bădiceanu (2010)
Ziua Hidrografului Militar
24 februarie − Se instituie Medalia „Virtutea Aeronautică“ (1931)
28 februarie − Efectivele Misiunii Militare Franceze în România ajung la 278 ofiţeri de infanterie, artilerie, cavalerie şi stat-major, 37 piloţi şi observatori aerieni, 88 medici, 4 ofiţeri de marină, 8 ofiţeri de intendenţă şi administraţie, 1.150 grade inferioare şi soldaţi (1917);
Aproximativ 100.000 de oameni mor în Moldova, în cursul iernii 1916-1917, de boli (tifos exantematic, febra recurentă şi tuberculoză), de frig şi de foame.
1 martie − Se naşte Constantin Ţurcanu, veteran al Războiului de Independenţă, al celui de al Doilea Război Balcanic şi al Primului Război Mondial (1854)
Ziua Automobiliştilor Militari
Ziua Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieţii personalului din Ministerul Apărării Naţionale
Ziua Forţelor pentru Operaţii Speciale
2 martie − Generalul David Praporgescu este distins post-mortem cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a, „Pentru vitejia şi destoinicia cu care a condus personal operaţiunile trupelor de pe Valea Oltului şi Munţii Coţi în 1916, căzând grav rănit de o schijă de obuz când se afla în linia I de tranşee îmbărbătând pe soldaţi la luptă crâncenă contra inamicului care era mult superior ca număr, murind ca un erou din cauza rănilor căpătate” (1927)
Căpitanul de marină Costachescu C. Constantin, comandantul submarinului Delfinul, este decorat cu cu Ordinul Mihai Viteazul cl. III (1943)
3 martie − Generalul Gheorghe Avramescu moare la Jászberény, Ungaria (1945)
5 martie − Foştii militari români din armata austro-ungară, căzuţi prizonieri la ruşi şi aflaţi în lagărul de la Darniţa, îşi asumă un angajament ce reprezintă de fapt prima declaraţie de Unire a Transilvaniei cu România: Noi, ofiţerii, gradaţii şi soldaţii români de neam, jurăm pe onoare şi conştiinţă că voim să luptăm în armata română pentru dezrobirea ţinuturilor noastre româneşti de sub dominaţia Austro-Ungariei şi pentru alipirea lor la România (1917)
România semnează, la Focşani, protocolul de prelungire a armistiţiului cu Puterile Centrale (1918)
6 martie − Se semnează, la Bucureşti, „Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor române de război din Republica Ungară şi al mormintelor ungare de război din România“ (2008)
9 martie − Se naşte mareşalul Alexandru Averescu în oraşul Ismail, Basarabia (1859)
Locotenentul aviator Andrei T. Tudor este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cl. III (1944)
Colonelul Anghelescu A. Gheorghe, comandantul Regimentului 1 Dorobanţi Dolj, este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cl. III (1944)
11 martie − Se naşte, la Bârlad (1896), colonelul Gheorghe Carp, mort pe Frontul de Est, în zona Kuban, la 2 septembrie 1942. Pentru destoinicia şi bravura de care a dat dovadă, pe cîmpul de luptă, a fost avansat post-mortem la gradul de general de brigadă şi decorat cu ordinul „Mihai Viteazul“, clasa a III-a
Moare la Iaşi (1917), de tifos exantematic, la vârsta de 39 ani, sergentul George P. Ciurea (alias Gogu P. Ciurea). Osemintele eroului au fost centralizate în Parcela Eroilor din municipiul Calafat, acolo unde familia eroului a ridicat un monument în memoria acestuia (1923)
12 martie − Maiorul Corobceanu Petre din Regimentul 82 Infanterie este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cl. III (1943)
13-17 martie − Armata sovietică atacă poziţiile româno-germane din istmul Parpaci, Crimeea (1942)
14 martie − România se proclamă Regat (1881)
17 martie − Armata sovietică forţează Nistrul şi intră pe teritoriul României (1944)
Ziua Arhivelor Militare Naţionale Române
15 martie − Brigăzile mixte de munte şi cele de cavalerie şi-au schimbat denumirea în divizii de munte (1942)
18 martie − Se semnează, la Buftea,Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale (1918)
Osemintele a 14 morţi de război români sunt exhumate din Cimitirul comunal Boiţa şi reînhumate în Cimitirul eroilor de la castelul Turnu Roşu (1928)
Armata 1 română încheie operaţiunea ofensivă în Munţii Javorina, Cehoslovacia (1945)
20 martie − Armata 4 română încheie atacul poziţiilor apărate în Munţii Metalici de corpurile 17 german şi 5 ungar (1945)
Slt. post-mortem Ionuţ Cosmin Sandu moare în misiune în Afganistan (2008)
23 martie − Căpitanul Barbu I. Gheorghe din Regimentul 30 Dorobanţi Muscel este decorat post-mortem cu Ordinul Mihai Viteazul cl. III cu spade (1945)
24 martie − Moare Maria Drăgescu, pilot în escadrila sanitară din al Doilea Război Mondial, supranumită Escadrila Albă (2013)
25 martie − Se sfinţeşte Cimitirului de onoare din municipiul Calafat, jud. Dolj (1922)
Armata 1 română începe operaţiunea ofensivă pe direcţia generală Brno, forţând râul Hron (1945)
Armata 4 română începe operaţiunile în Munţii Tatra Mică (1945)
Trupele române contribuie la eliberarea zonei Banská Bystrica (1945)
26 martie − Bethmann-Hollweg, cancelarul Germaniei şi contele Ottokar Czernin, ministrul de externe al Austro-Ungariei, semenază Documentul de la Viena, prin care, în caz de victorie, se atribuie Austro-Ungariei teritoriul României (1917)
Regimentul 2 Care de Luptă începe acţiunile militare din Slovacia şi Austria (1945)
27 martie − Basarabia se uneşte cu România prin decizia Sfatului Ţării (1918)
29 martie − Trupele sovietice ocupă oraşul Cernăuţi (1944)
1 aprilie − Sunt dezvelite două plăci comemorative, în incinta UM 01189 Botoşani, pentru eroii Regimentului 33 Dorobanţi (1998)
Ziua Armei Cercetare-Dezvoltare
Ziua Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare
3 aprilie −Maiorul post-mortem Iuliu Vasile Unguraş moare la datorie în Afganistan (2009)
4 aprilie − Se dezveleşte Monumentul „Vulturul“ din municipiul Oradea, jud. Bihor (1920)
Aviaţia americană bombardează Bucureştiul. Au murit 2.942 de oameni, iar 2.126 de cetăţeni au fost răniţi (1944).
Se dezveleşte Monumentul eroilor din al Doilea Război Mondial din comuna Orţişoara, jud. Timiş (2010)
9 aprilie − Are loc ceremonia de reinaugurare a Parcelei eroilor români din Cimitirul Militar din Haguenau, Franţa, prin dezvelirea a două troiţe tradiţionale în stil maramureşean, realizate de meşterul popular Ilie Benţa. Proiectul a fost realizat prin contribuţia financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, sprijinit de Parohia Ortodoxă Română de la Strasbourg şi de Consulatul general al României la Strasbourg (2011)
11 aprilie − Drapelul de luptă al Regimentului Călugăreni no. 40 este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a cu spade pentru vitejia şi avântul cu care au luptat ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii acestui eroic regiment, în luptele îndârjite la care a luat parte în anul 1916, atât în Dobrogea cât şi în Muntenia. Luptele pentru apărarea Bazargicului, acelea de la Kara-Kir, Kara-Omer, Mustafa-Aci, şi Amzacea, au fost pe cât de grele pe atât de glorioase pentru toţi acei care au înfruntat moartea sub cutele drapelului lor. În timpul omorâtorului bombardament inamic din 6-8 octombrie 1916, ofiţerii şi trupa regimentului au cerut să fie adus drapelul în tranşeele de la Topraisar, jurând pe el, că nu vor părăsi poziţia ce le era încredinţată, decât din ordin. În noaptea de 18-19 noiembrie, atacând pe inamic la Bălăria, îi capturează 3 tunuri grele, 2 baterii de câmp şi peste 300 prizonieri, iar în ziua de 19 noiembrie împreună cu un batalion de vânători, atacă cu furie pe inamic la Stâlpul şi Bălăria, îl izgoneşte de pe ambele maluri ale Neajlovului, capturează tunuri, chervane cu muniţii şi peste 1800 prizonieri (1918)
12 aprilie − Sublocotenentul Boian I. Constantin, locotenentul (r) Sbanghe Constantin, căpitanul Beu G. Emil şi maiorul Stănescu N. Hristache – toţi din din Regimentul 96 Infanterie - primesc post-mortem Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a cu spade (1945)
16 aprilie − Se naşte (1888) sculptorul Dumitru Măţăoanu, autorul a numeroase monumente dedicate eroilor din Războiul Întregirii: Bălileşti, Budişteni, Cîmpulung-Muscel şi Mioarele – ex-Măţău (jud. Argeş), Pătârlagele (jud. Buzău), Techirghiol (jud. Constanţa), Găieşti (jud. Dâmboviţa), Poiana Mare (jud. Dolj), Pietroşani (jud. Giurgiu), Grădiştea ex- Grecii de Sus şi Tâncăbeşti (judeţul Ilfov), Drajna şi Proviţa de Sus (jud.Prahova), Alexandria, Galăţeni, Roşiorii de Vede şi Zimnicea (jud. Teleorman)
Drapelul de luptă al Regimentului Prahova no. 7 este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a cu spade pentru vitejia şi curajul remarcabil cu care ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii acestui eroic regiment au luptat în bătălia de la Mărăşeşti din anul 1917. În dimineaţa zilei de 25 iulie pe când batalionul 1 ataca cu furie în direcţia Moara Albă, spre a opri înaintarea inamicului, batalionul 2 izbi cu aceeaşi furie trupele germane ce urmăreau pe ruşi şi ameninţau aripa dreaptă a primului batalion. În zilele de 26 şi 27 iulie, regimentul a rămas neclintit sub un îngrozitor bombardament pe poziţia din Pădurea Călineşti şi a sfărâmat repetatele atacuri inamice. În fine. În dimineaţa zilei de 27 iulie, Regimentul 7 Infanterie, s-a aruncat în mod strălucit la atac, împingând trupele inamice până la Valea Jugastrului, iar la 29 iulie, printr-un atac tot atât de strălucit a câştigat teren, rectificând frontul de la Viroaga din Pădurea Călinei. Un mare număr de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi şi-au sacrificat viaţa, însă eroicul regiment a pus stavilă înaintării forţelor covârşitoare ale inamicului (1918)
Drapelul de luptă al Regimentului 10 Vânători este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a cu spade pentru vitejia şi avântul cu care au luptat ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii acestui eroic regiment, în aprigele lupte de la Babovo, de la Muntele Susai, unde au respins toate crâncenele atacuri ce inamicul a dat între 29 septembrie şi 10 octombrie, precum şi în luptele din regiunea Panciului ce s-au dezlănţuit în august 1917. În ziua de 1 august 1917 o divizie rusă a fost nevoită a se retrage spre Valea Zăbrăuţului, din cauza unui puternic atac german. Regimentul 10 Vânători, a plecat din proprie iniţiativă la contraatac şi trecând printr-un extraordinar bombardament de artilerie şi printr-un teren cu totul nefavorabil, reuşeşte să respingă cu baionetele pe inamic şi să ocupe poziţia de la P.T. 334 Chicera. A doua zi, pornind din Valea Stâlpului, restabileşte din nou, în mod glorios, o situaţie cu totul critică; ilustrându-se după aceasta, prin înverşunarea cu care şi-a apărat poziţia ce luase în stăpânire de la inamic (1918)
Drapelul de luptă al Regimentului Petru Rareş no. 39 este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a cu spade pentru vitejia şi avântul cu care au luptat ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii acestui eroic regiment, în crâncenele lupte din regiunea Panciului, ce s-au dezlănţuit în luna august 1917. Atacat cu începere de la 1 august aproape în fiecare zi, de puternice forţe germane, Regimentul Petru Rareş No. 39 şi-a menţinut cu tărie sectorul din faţa satului Dumbrava, respingând toate atacurile inamicului, în ziua hotărâtoare a bătăliei de la Mărăşeşti (6 august 1917) după ce a micşorat prin focurile sale avântul valurilor inamice, regimentul s-a aruncat la baionetă cauzând inamicului pierderi neobişnuit de mari, capturându-i la 10 ofiţeri 350 grade inferioare, un mare număr de arme, muniţiuni şi a câştigat şi teren pe un front de 4 kilometri cu 500 metri adâncime (1918)
Armata Română declanşează contraofensiva din Transilvania împotriva trupelor lui Bela Kuhn, militarii inamici fiind respinşi peste Tisa (1919).
17 aprilie − Bolşevicii lui Bela Khun îl împuşcă mortal pe colonelul Constantin Paulian, în timp ce ofiţerul se deplasa pe şoseaua Buteni-Bârsa, jud. Arad (1919)
Ziua Internaţională pentru Conservarea Monumentelor
18 aprilie − Drapelul de luptă al Regimentului 9 Vânători este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a cu spade Pentru vitejia şi avântul fără seamăn, cu care a luptat ofiţerii cât şi trupa la Mustafa-Aci, unde au respins o brigadă inamică cu artilerie la Amzacea unde a cucerit 7 tunuri, la Magarcea, şi mai ales la Stâlpul, unde la 19 noiembrie 1916 si-au deschis drumul spre Bucureşti, rupând puternicul front bavarez şi aducând peste 1.200 prizonieri cu 16 mitraliere (1917)
19 aprilie − Drapelul de luptă al Regimentului Buzău no. 8 este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a cu spade pentru vitejia şi avântul cu care au luptat ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii aprigele lupte din 1916 şi 1917. S-a distins în mod strălucit la atacurile poziţiunilor de pe Dealul Beldiei şi al satului Bozda Vam (Transilvania), în care a capturat 4 ofiţeri, 550 trupă şi un bogat material de război, precum şi în luptele din Dobrogea, din octombrie 1916. În 1917, în noaptea de 24-25 august batalioanele acestui eroic regiment, au atacat cu furie pădurea de pe malul drept al Siretului, satele Doaga şi Străjescu cucerindu-le şi producând inamicului pierderi extraordinar de mari. De la 26 iulie la 1 august 1917 regimentul a rezistat cu tărie pe poziţia de la sud de pădurea Prisaca, respingând toate atacurile date de numeroase forţe inamice şi rămânând neclintit la datorie, în grozăvia bombardamentului artileriei vrăjmaşe (1918)
Drapelul de luptă al Regimentului 70 Infanterie este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a cu spade pentru vitejia şi avântul cu care au luptat ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii Regimentului 70 Infanterie în luptele din Dobrogea şi în acelea de la nord de Câmpulung, 1916. Recunoaşterile ofensive executate la 21 şi 23 septembrie de acest eroic regiment, în direcţia satului Enigea, precum şi rezistenta înverşunată ce a opus de la 4 octombrie la 15 noiembrie 1916 trupelor de elită germane, ce voiau, cu orice preţ a pătrunde prin Valea Pravăţului, spre Oraşul Câmpulung, sunt atât de glorioase ca şi luptele pline de avânt ce regimentul a dat in sectoarele Nămăeşti, Muntele Clăbucet, Loloioasa şi Odobeasca. Vitejii Regimentului 70 Infanterie au luptat cu aceiaşi remarcabilă energie şi în vara anului 1917, atacând cu vrednicie poziţiunile de la cotele 891 895 de pe Răchitaşul Mic şi au dat dovadă de cel mai frumos spirit de sacrificiu şi de un puternic patriotism (1918)
21 aprilie − Caporalul Petre Crăciun moare în luptă, fiind înmormântat în localitatea Nová Bošáca, Slovacia (1945). Ulterior, osemintele eroului au fost exhumate şi centralizate în Cimitirul eroilor români de la Zvolen
23 aprilie − Staţia de cale ferată Preajba din oraşul Târgu Jiu, jud. Gorj, primeşte numele sublocotenent Ecaterina Teodoroiu (1999)
Este inaugurat Monumentul Eroilor din satul Săruleşti, comuna Lăpuşata, jud. Vâlcea (1921)
Ziua Forţelor Terestre
24 aprilie − Sublocotenentul post-mortem Narcis Victor Şonei moare la datorie în Afganistan (2005)
Ziua Justiţiei Militare
29 aprilie − Regele Carol I a instituit, prin Înalt Decret, calitatea de veteran de război pentru toţi militarii care au luptat în Războiul din 1877-1878, pentru cucerirea Independenţei de Stat a României (1902)
Regele Ferdinand I aprobă, prin Decretul Regal nr. 1692 din 29 aprilie 1919, un Regulament pentru funcţionarea cimitirelor militare, cu scopul administrării unitare a cimitirelor militare.
Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2004)
Ziua Veteranilor de Război
30 aprilie − Se inaugurează Monumentul infanteriei în Parcul Kiseleff, municipiul Bucureşti, realizat de sculptorul Ioan Bolborea (2000)
Ziua Infanteriei Române
Ziua Logisticii Militare
2 mai − Se inaugurează monumentul eroilor din oraşul Panciu, jud. Vrancea (1929)
4 mai − Sublocotenent (r) Arhip Liviu - din Batalionul 2 Vânători de Munte -, sublocotenentul Păunescu I. David - din Regimentul 30 Dorobanţi „Muscel"-, sublocotenentul Munteanu Alexandru - din Regimentul 30 Dorobanţi „Muscel" -,sublocotenentul (r) Broască Ioan - din Regimentul 34 Infanterie Constanţa -, sublocotenentul (r) Câmpianu V. Nicolae - din Batalionul 21 Vânători de Munte - locotenent aviator Boian Emil - din Grupul 5 Bombardament -, locotenentul (r) Cârneci I. Ioan - din Regimentul 5 Călăraşi -, locotenentul Delea R. Victor - din Batalionul 10 Vânători de Munte-, locotenentul (r) Israil V. Ioan - din Regimentul 7 Vânători -, locotenentul Mărcuş Victor - din Regimentul 34 infanterie Constanţa -, căpitanul Cazacu T. Dumitru - din Regimentul 11 dorobanţi Siret-, căpitanul aviator Cârâc Dem. Benedict - din Grupul 5 Bombardament -, căpitanul Chiriac Dumitru - din Regimentul 30 Artilerie -, căpitanul Davideanu P. Victor - din Regimentul 7 Vânători de Munte -, căpitanul Munteanu I. Dumitru - din Regimentul 5 Călăraşi-, căpitanul Mardari N. Mihail - din Batalionul 11 Vânători de Munte -, căpitanul Miulescu I. Dumitru - din Regimentul 2 Dorobanţi „Vâlcea"-, maiorul Avram Zenovie - şeful statului-major al Diviziei 11 infanterie –, maiorul Moldoveanu V. Teofil - din Regimentul 10 Dorobanţi Putna – şi colonelul Mărculescu Dionisie - comandantul Grupului 3 Vânători de Munte – sunt decoraţi post-mortem cu Ordinul Mihai Viteazul cu spade clasa a III-a (1945)
6 mai − Se inaugurează monumentul eroilor din comuna Creţeşti, sat Creţeştii de Sus, jud. Vaslui (1928)
8 mai − Ziua Mondială a Crucii Roşii
9 mai − Proclamarea Independenţei de Stat a României
Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite
Ziua Europei
10 mai − Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen este încoronat rege al României (1881)
12 mai − Al Doilea Război Mondial: Armata română îşi încheie participarea la Campania pe Frontul de Vest, în timpul căreia a pierdut 169.822 de militari, din care 21.035 de morţi, 90.344 de răniţi şi 58.433 de dispăruţi.
13 mai − Se inaugureză monumentul eroilor din comuna Gogoşari, jud. Giurgiu (1934)
15 mai − Ziua Trupelor de Apărare
Ziua Poliţiei Militare
16 mai − Se sfinţeşte Monumentul eroilor români din comuna Grădiştea, sat Grădiştea (ex-Grecii de Sus) jud. Ilfov (1926)
17 mai − Instituirea Medaliei „Virtutea Militară“ (1872)
Are loc ceremonialul de înhumare a Ostaşului Necunoscut la Bucureşti, în Parcul Carol (1923)
18 mai − Drapelul de luptă al Regimentului 9 Vânători este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a cu spade pentru vitejia şi avântul fără seamăn, cu care au luptat ofiţerii cât şi trupa la Mustafa-Aci, unde au respins o brigadă inamică cu artilerie la Amzacea unde a cucerit 7 tunuri, la Magarcea, şi mai ales la Stâlpul, unde la 19 noiembrie 1916 si-au deschis drumul spre Bucureşti, rupând puternicul front bavarez şi aducând peste 1.200 prizonieri cu 16 mitraliere (1917)
20 mai − Se inaugurează Monumentul eroilor militari români căzuţi în Primul Război Mondial, ampalsat în cartierul Subcetate în municipiul Arad (1920)
Se inaugurează Monumentul eroilor din comuna Ileanda, sat Ileanda, jud. Sălaj (2007)
Ziua Financiarului Militar
21 mai − Se sfinţeşte Cimitirul şi monumentul eroilor de la Rediu-Şipote, jud. Iaşi (1931)
23 mai − Italia declară război Austro-Ungariei (1915)
24 mai − Se inaugurează monumentul eroilor din comuna Bucureşci, sat Şesuri, jud. Hunedoara (1931)
27 mai − Mihai Viteazul realizează prima unire politică a celor trei Ţări Române
28 mai − Se dezveleşte monumentul eroilor comunei Sacu, jud. Caraş Severin (2000)
29 mai − Se dezveleşte monumentul eroilor comunei Bârca, jud. Dolj (1930), realizat în anul 1925 de sculptorul Anghel Chiciu
31 mai − Ziua Geniştilor Militari
Ziua Rezervistului Militar
1 iunie − Are loc primul parastas închinat eroilor de la Mărăşeşti, organizat pe Câmpia de la Mărăşeşti de Cercul studenţesc putnean (1919).
Se inaugurează, prin contribuţia Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Cimitirul de onoare de la Ţiganca (R. Moldova), unde sunt înhumaţi în prezent 1.101 eroi români (1.020 fiind morţi la Ţiganca, iar 81 fiind centralizaţi în anul 2013), căzuţi în luptele din vara anului 1941 (2006).
Se inaugurează Monumentul eroilor din al Doilea Război Mondial, în incinta Spitalului clinic universitar de psihiatrie din municipiul Iaşi (1995)
2 iunie − Societatea Mormintele Eroilor Căzuţi în Război îşi schimbă numele în Societatea Cultul Eroilor (1927)
3 iunie − Se dezveleşte Monumentul eroilor din comuna Vaţa, jud. Olt (1923)
4 iunie − Se inaugurareză Monumentul eroilor din Cimitirul Sf. Gheorghe-Capră, municipiul Bucureşti (1922)
Se inaugurareză, în faţa Parcului Trandafirilor din municipiul Drobeta Turnu-Severin monumentul-osuar al eroilor români din Primul Război Mondial, realizat de sculptorul Theodor Burcă după planurile arhitectului State Baloşin (1933)
Se acordă calitatea de veteran din Războiul din 1913, precum şi din cele două războaie mondiale prin Decretul-Lege nr. 440 (1945)
5 iunie − Se instituie medalia „Apărătorilor Independenţei României”. Medalia a fost conferită tuturor celor care au participat direct la Războiul de Independenţă (1878)
9 iunie − Primul Război Mondial: sosesc la Iaşi primele două batalioane ale Corpului de Voluntari ardeleni şi bucovineni, pentru a se alătura armatei române (1917).
10 iunie − Se pune piatra de temelie a mausoleului eroilor de la Mărăşti, la cota 536, unde au avut loc cele mai sângeroase lupte din vara anului 1917 (1928).
Înălţarea Domnului – Ziua Eroilor.
Ziua Paraşutiştilor Militari.    
13 iunie − Sublocotenentul post-mortem Claudiu Marius Covrig moare la datorie în Afganistan (2008)
Se dezveleşte Monumentul eroilor din comuna Brebu, sat Pietriceaua, jud. Prahova, operă a sculptorului Ion Iancuţ (2011).
15 iunie − Se înfiinţează Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în baza Legii nr. 379/2003 şi a HG nr. 635/2004, continuatorul Societăţii Mormintele Eroilor căzuţi în Război
Sublocotenent (r) Bărbat Gheorghe - din Batalionul 8 Vânători de Munte, sublocotenentul Creţu I. Victor - din Batalionul 15 Vânători de Munte, sublocotenent (r) Daianu Petre - din Batalionul 1 Pionieri Munte, sublocotenentul Nicola N. Andrei - din Batalionul I Pionieri Munte, sublocotenentul Oiţei Ioan - din Compania 38 Transmisiuni, Divizia 2 Munte, sublocotenentul (r) Purcaru Stelian - din Batalionul 15 Vânători de Munte, sublocotenentul (r) Tuser Teodor - din Batalionul 7 Vânători de Munte, căpitanul Dumbravă P. Cantemir - din Batalionul 410 Independent, căpitanul Maxim D. Constantin - din Batalionul 7 Vânători de Munte, căpitanul Negru C. Constantin - din Batalionul 19 Infanterie Uşoară din Divizia 19 Infanterie, căpitanul medic Simeon Teofil - din Batalionul 8 Vânători de Munte, căpitanul Vergatti E. Lelius - din Regimentul 19 Artilerie, maiorul Corbeanu Ath. Alexandru - din Regimentul 3 Călăraşi Purtat, locotenent-colonelul Gugleş Gheorghe - comandantul Batalionului 10 Vânători de Munte, Locotenent-colonelul Lovinescu V. Constantin - comandantul Grupului 54 Cercetare, sunt decorţi post-mortem cu Ordinul Mihai Viteazul - cl. III (1943)
17 iunie − Se sfinţeşte Troiţa eroilor din municipiul Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita (1934)
Se dezveleşte Monumentul eroilor români din satul Valea Româneştilor, jud. Argeş (1923)
Ziua Aviaţiei Militare
18 iunie − Se inaugurează Monumentul eroilor români din comuna Ţăndărei, jud. Ialomiţa (1922)
Ziua Constructorilor Militari
20 iunie − Sublocotenentul post-mortem Gherghiţă Drăguşanu moare la datorie în Afganistan (2006)
21 iunie − Se dezveleşte Troiţa eroilor din comuna Zam, satul Pogăneşti, jud. Hunedoara (1970)
22 iunie − Între România şi URSS se instituie starea de război, iar Armatele 3 şi 4 române şi a 11 – germană încep ofensiva pentru eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord (1941)
Corpul 6 armată român participă la forţarea Doneţkului (1942)
23 iunie − Se inaugurează Monumentul eroilor din comuna Ştorobăneasa, jud. Teleorman (1929)
Sublocotenenţii post-mortem Paul Caracudă şi Dan Ciobotaru mor la datorie în Afganistan (2010)
24 iunie − Se dezveleşte troiţa eroilor români din al Doilea Război Mondial, în comuna Asuaju de Sus, jud. Maramureş (1992)
26 iunie −Se dezveleşte Monumentul eroilor din al Doilea Război Mondial, în municipiul Alexandria (1996)
Ziua Drapelului Naţional
28 iunie − Se inaugurează Monumentul generalului Ion Dragalina din municipiul Lugoj, jud. Timiş (1931)
29 iunie − Se inaugurează Monumentul Geniului din Capitală (1929)
Se inaugurează Monumentul eroilor din al Doilea Război Mondial din comuna Băiţa, sat Orminea, jud. Hunedoara (1946)
0 iunie − Se inaugurează Monumentul eroilor din comuna Zagra, jud. Bistriţa-Năsăud (1930)
Colonel Şutzu St. Mihail - comandantul artileriei Diviziei 1 Munte este decorat post-mortem cu Ordinul Mihai Viteazul - cl. III (1942)
1 iulie − S-a încheiat Congresul de pace de la Berlin, prin care s-a recunoscut independenţa României (1878).
Se inaugurează în comuna Voineşti, cătunul Valea Foii, jud. Argeş, Monumentul eroilor români din Primul Război Mondial (1926), care marchează locul în care au fost centralizate osemintele a peste 100 morţi de război români necunoscuţi, căzuţi la datorie în luptele din zona Lereşti – Valea Mare Pravăţ.
Ziua Muzicilor Militare
2 iulie − Se dezveleşte în oraşul Caracal, jud. Olt, Monumentul eroilor din Primul Război Mondial, operă a sculptorului Ion Schmidt-Faur (1927).
Se inaugurează Monumentul eroilor comunei Scoarţa, jud. Gorj (2017)
4 iulie − Corpul 5 Armată începe luptele de la Ţiganca (4-15 iulie 1941).
Se sfinţeşte, în Bucureşti, Troiţa eroilor Regimentului Corpul I Geniu (1943).
Se inaugurează în oraşul Strehaia, jud. Mehedinţi, Monumentul eroilor din al Doilea Război Mondial (1992).
5 iulie − Brigăzile 1 şi 4 mixte din cadrul Armatei Române eliberează oraşul Cernăuţi (1941)
7 iulie − Brigăzile 2 Munte şi 8 Cavalerie eliberează oraşul Hotin (1941)
8 iulie − Se instituie Medalia „Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918“ (1918).
Se adoptă Protocoalele adiţionale I şi II la Convenţia de la Geneva, din 12 august 1949, cu privire la protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale (1977)  
9 iulie − Armata Română încheie operaţiunile militare în Nordul Bucovinei (1941), atingând graniţa existentă între România şi URSS în vara anului 1940
11 iulie − Începe Bătălia de la Mărăşti, soldată cu victoria Armatei a 2-a române, comandată de generalul Alexandru Averescu, contra trupelor germane (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917)
12 iulie − Moare Mihail Cristodulo Cerchez, general român, participant la Războiul de Independenţă (n. 1839 – d. 1885)
13 iulie − Ziua Specialităţii Militare Război Electronic
14 iulie − Ziua Transmisioniştilor Militari
15 iulie − Se instituie Medalia „Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945“ (1994)
Ziua Submarinistului Militar
16 iulie − Divizia 1 Blindată română eliberează Chişinăul (1941)
20 iulie −Se inaugurează Monumentul eroilor din satul Coteşti, com. Godeşti, jud. Argeş, operă a sculptorului Jean Mezaroba (1921).
Ziua Forţelor Aeriene
21 iulie − Consiliul de Coroană, întrunit la Sinaia, proclamă poziţia de neutralitate a României în Primul Război Mondial (1914).
Moare, la Bucureşti, generalul Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I române în Bătălia de la Mărăşeşti (1919).
Se dezveleşte Monumentul „Eroilor Aerului” din Capitală, creaţie a artistei Lidia Kotzebue (1935).
23 iulie − Se tipăreşte la Bucureşti (1859) prima publicaţie a Armatei Române, „Observatorul militar, diariu, politicu şi scientificu“ (până la 3 decembrie 1859; din 22 iulie 1994 apare seria nouă).
Slt. (r.) Gheorghe Sotir şi sergentul-major Nicolae Nedev din R 2 CL mor în luptă la Plavteievca, Basarabia (1941).
Ziua Presei Militare
24 iulie − Începe Bătălia de la Mărăşeşti, soldată cu victoria armatei române, comandată de generalul Eremia Grigorescu, asupra trupelor germane conduse de generalul von Mackensen (24 iulie/6 august – 6/19 august 1917)
Se comemorează Bătălia de la Mărăşeşti, de către Societatea Mărăşeşti; la activitate au participat Regele Ferdinand, Regina Maria, principesa Elena, membri ai Guvernului, ataşaţi militari şi locuitori (1921).
Ziua grănicerilor (marchează constituirea, în 1864, a primului corp unificat al grănicerilor din România)
25 iulie − Ziua Radiolocaţiei (marchează debutul existenţei radiolocaţiei ca armă distinctă în cadrul Armatei române, la 25 iulie 1955)
26 iulie − Se încheie campania de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei de Nord (22 iunie - 26 iulie 1941); trupele române au înregistrat 4.271 de militari morţi, 12.326 de răniţi şi 6.168 de dispăruţi.
Ziua Arhivelor Militare
27 iulie − Divizia 4 Infanterie, comandată de colonelul Alexandru Anghelescu, începe deplasarea spre frontul din faţa Plevnei (1877)
29 iulie − Ziua Imnului Naţional „Deşteaptă-te, române!“, sărbătorită, anual, începând din 1998
1 august – Ziua Tanchiştilor (1919)
2 august – Se încheie Conferinţa aliaţilor de la Potsdam (17 iulie - 2 august 1945)
O delegaţie franceză, condusă de generalul Victor Pétin şi compusă din veteranii Misiunii militare franceze în România, a depus coroane de flori la Cimitirul eroilor români din B-dul Ghencea, la Parcela eroilor francezi din Cimitirul Belu-militar şi o jerbă de flori la Monumentul ostaşului francez din Grădina Cişmigiu (1957)
3 august – Armata română intră în Timişoara, contribuind la întregirea teritoriilor româneşti (1919)
6 august – Schimbarea la Faţă (sărbătoare ortodoxă)
Sunt comemoraţi eroii români care au murit în luptele de la Mărăşeşti (24 iulie/6 august – 21 august/3 septembrie 1917)
O delegaţie franceză, condusă de generalul Victor Pétin a participat la o slujbă religioasă, desfăşurată la Monumentul eroilor francezi din municipiul Galaţi (1957)
8 august –  România a fost invitată oficial, de către Guvernul francez, să participe la Conferinţa de Pace de la Paris (1946)
9 august – Sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial: explozia atomică de la Nagasaki (1945)
10 august – Se semnează Pacea de la Bucureşti, care consfinţeşte sfârşitul celui de al Doilea Război Balcanic şi înfrângerea Bulgariei. Grecia şi Serbia îşi împart Macedonia, iar România anexează Cadrilaterul (1913)
În cadrul adunării de la Timişoara a şvabilor din Banat (1919), aceştia îşi dau acordul pentru Unirea proclamată la Alba Iulia
15 august – Se dezveleşte Monumentului eroilor români din oraşul Strehaia (1922)
Se dezveleşte monumentul eroilor din comuna Orţişoara, sat Corneşti, jud. Timiş (1995)
Adormirea Maicii Domnului (sărbătoare ortodoxă)
Ziua Marinei Romane
18 august – Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor dezveleşte (2007) plăca comemorativă de la Prugy (Republica Ungară) dedicată celor 110 militari români căzuţi în luptele din apropierea Tisei, în anul 1945.
19 august – În cadrul Bătăliei de la Mărăşeşti are loc atacul „cămăşilor albe” din Regimentul 32 Infanterie „Mircea“ (1917)
Osemintele a 4 eroi români sunt repatriate din Franţa, fiind predate familiilor (1929)
20 august – Începe asediul german asupra oraşului Leningrad ( 1941)
23 august – Se dezveleşte Statuia Ostaşului Român din municipiul Baia Mare (1960)
România trece în tabăra Naţiunilor Unite (1944)
25 august – căpitanul Dudea N. Gheorghe, din Regimentul  22 Infanterie, moare în luptă pentru apărarea poziţiilor din satul Gildendorf, Ucraina (1941). Conform colonelul Duţescu, comandantul acestuia, „lupta a fost dârză, inamicul voind cu orice preţ să cucerească satul. În mijlocul soldaţilor luptă cu îndârjire şi cade eroic în fruntea companiei”.
26 august – Slt. Gh. Mocănescu şi fruntaşii Vasile Drăghici, Dumitru Mihai şi Oroşan Stan mor în luptele de la Aeroportul Otopeni (1944), autotunul acestora fiind lovit de două proiectile perforante, trase de un tun A.A. cal. 88 mm.
27/28  România declară război Austro-Ungariei (1916)
28 august – Inaugurarea Crucii monumentale de la mormântul col. Gheorghe Poenaru-Bordea din comuna Rucăr, jud. Muscel (1922)
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor dezveleşte, pe pilonul drept al Podului de cale ferată Băneasa (2007), plăca comemorativă dedicată militarilor români căzuţi în luptele pentru apărarea Bucureştiului în perioada 23-27 august 1944.
Se inaugurarează Parcela Eroilor Români de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”(2007), în care sunt înhumate rămăşiţele pământeşti ale militarilor români căzuţi, la sfârşitul lunii august 1944 , în luptele pentru apărarea Bucureştiului , prin coordonarea şi implicarea financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor
Se încheie al doilea protocol al Dictatului de la Viena. România este obligată să cedeze Ungariei nord-vestul Transilvaniei (1940)
31 august – Bulgaria atacă România în zona Cadrilater. Declaraţia de război a fost făcută abia a doua zi (1916)
Se inaugurează monumentul eroilor români din comuna Veţel, sat Mintia, jud. Hunedoara (1947)
1 septembrie –  Germania atacă Polonia (1939)
Bulgaria atacă elementele înaintate ale armatei române în Cadrilater (1916)
Bulgaria şi Turcia declară război României (1916)
Ziua informaticienilor militari români
2 septembrie – Marea Britanie şi Franţa declară război Germaniei (1939)
Locotenentul Alexandru Stârcea şi adjutantul Ion Tomag, la bordul unui IAR 38, mor după o luptă aerienă cu aviaţia sovietică în zona localităţii Slavianskaia, în sudul Kubanului (1942)
4 septembrie – Se încheie Bătălia de la Bazargic. Trupele române se retrag, la 8 septembrie, oraşul fiind ocupat de armatele germane, bulgare şi turce (1916)
Începe lupta de la Stalingrad, actual Volgograd (1942)
Ziua Tipografilor Militari
5 septembrie – Locotenentul (r) Victor Ioachimovici (1887-1916) se sinucide la Turtucaia, refuzând să devină prizonierul bulgarilor (în memoria acestuia, avocatul Victor Ioachimovici a dezvelit un monument comemorativ, la 13 octombrie 1929, în cimitirul bucureştean Bellu)
Începe contraofensiva trupelor germane şi ungare în podişul transilvan (1944)
6 septembrie – Militarii români rămân fără muniţie la Turtucaia, după cinci zile de luptă. Cel puţin 28.000 de soldaţi şi 480 de ofiţeri români sunt luaţi prizonieri de armata bulgară; 160 de ofiţeri şi 6.000 de soldaţi români mor sau sunt răniţi în luptă; alţi 5.500 de militari români ies din încercuire şi se retrag la nordul Dunării (1916)
Aspirantul Cornel Zlatian şi doi caporali împing cu barca o mină, travers de portul Reni la malul drept. Explozia minei îi omoară pe toţi trei (1941)
Armata română opreşte ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei (1944)
Este dezvelit Monumentul eroilor marinari din oraşul Sulina, jud. Tulcea (1997)
7 septembrie – Se naşte Maria Drăgescu (1912-2013) pilot în escadrila sanitară din al Doilea Război Mondial, supranumită Escadrila Albă, în care s-a înrolat în iunie 1940, alături de Nadia Russo, Virginia Duţescu şi Virginia Thomas. A participat la salvarea a peste 1.500 de militari răniţi. A fost distinsă cu Medalia şi Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Crucea de Aur; Ordinul Crucea Regina Maria cu spade, clasa a III-a, Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, cu prima baretă, clasa Crucea de Aur; Ordinul Steaua României în grad de Cavaler. La împlinirea vârstei de 100 de ani a fost decorată cu Emblema Onoarea Armatei României, cu însemne de pace, pentru întreaga activitate şi pentru merite deosebite care au contribuit la ridicarea prestigiului armatei.
România se proclamă neutră faţă de al Doilea Război Mondial (1939)
Se dezveleşte Monumentul eroilor români din oraşul Liteni, jud. Suceava (1923)
Bulgaria anexează Cadrilaterul (1940)
8 septembrie – Armata ungară masacrează 11 români (două femei şi nouă bărbaţi) în comuna Nuşfalău, jud. Sălaj (1940)
Începe Bătălia Leningradului, în prezent Sankt Petersburg (1941)
Armata a 4-a română opreşte trupele germane şi ungare pe aliniamentul Sighişoara – Ormeniş – Târnăveni – Veseuşi – Alecuş – Gacova (1944)
Este dezvelit Monumentul eroilor din satul Măgurele, com. Topolog, jud. Tulcea (1929)
Este dezvelit Monumentul eroilor din satul Neatârnarea, com. Beidaud, jud. Tulcea (1935)
Este dezvelită Crucea eroilor români în faţa Bisericii ortodoxe române din cartierul arădean Gai (1994)
Naşterea Maicii Domnului
9 septembrie – 2.858 de militari români din Regimentul 48 Infanterie mor eroic în lupta de noapte de la Dealul Dăii, jud. Sibiu (1916)
Asasinatele horthyste din comuna Treznea, jud. Salaj: sunt masacraţi 87 de români şi 6 evrei, cu focuri de mitralieră, străpunşi cu săbiile sau cu baionetele (1940)
Este dezvelit Monumentul Eroilor din comuna Murfatlar, jud. Constanţa (1993)
10 septembrie – Avram Iancu (n. 1824), Craiul Munţilor şi conducătorul Revoluţiei române din 1847-1848 din Transilvania, moare în localitatea Baia de Criş, jud. Hunedoara (1872)
Austria semnează tratatul de la Saint Germain cu Puterile aliate, recunoscând independenţa Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei şi Ungariei, apartenenţa Bucovinei la România şi a Tirolului de Sud la Italia (1919)
Eeste dezvelit Monumentul eroilor din satul Răzoarele, com. Oltina, jud. Constanţa (1996)
11 septembrie – Se încheie Bătălia de la Cireşoaia. Au murit în luptă scriitorul şi istoricul voluntar bucovinean Ion Gramadă, locotenentul Gheorghe Ioan Prioteasa din Regimentul 43 Infanterie şi 512 soldati din cadrul Regimentului 15 Infanterie Războieni (1917)
Unităţile germane şi ungare declanşează acţiuni ofensive repetate pentru ocuparea municipiul Timişoara, apărată de Divizia 9 Cavalerie română (1944)
12 septembrie – Se înfiinţează, prin Înaltul Decret nr. 4106, Societatea Mormintele Eroilor Căzuţi în Război (1919), Regina Maria a României fiind preşedinte de onoare, funcţia de preşedinte executiv revenindu-i lui Miron Cristea, Episcop de Caransebeş, Mitropolit primat şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române din anul 1925
În Cimitirul Sf. Vineri din Bucureşti este dezvelit Monumentul ostaşilor şi ofiţerilor armatei române, luptători în al Doilea Război Mondial dezrobind Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa (2009)
Este dezvelit Monumentul eroilor din oraşul Babadag, jud. Tulcea (1937)
13 septembrie – România semnează armistiţiul cu Naţiunile Unite (1944)
Moare generalul Grigore Bălan (1896 - 1944), primul general român căzut la datorie pentru eliberarea Ardealului de Nord, anexat de Ungaria prin Dictatul de la Viena (1940)
Ziua Pompierilor Militari
13/14 septembrie – Armata ungară masacrează 157 de români în comuna Ip, jud. Sălaj (1940)
14 septembrie – Armata română din Dobrogea se retrage pe linia Rasova – Cobadin – Tuzla (1916)
Se încheie Bătălia de la Merişor – Petroşani. Trupele române se retrag de pe linia frontului (1916)
Se inaugurează „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman, Munţii Bucegi (1928). Construit în perioada 1926-1928, din iniţiativa Reginei Maria, monumentul istoric este dedicat eroilor români căzuţi în Războiul pentru Întregirea Neamului Românesc
Înălţarea Sfintei Cruci
16 septembrie – Se încheie Bătălia de pe linia Rasova – Cobadin – Topraisar – Tuzla, trupele române respingând ofensiva germano-bulgaro-turcă (1916)
Este dezvelit Monumentul eroului necunoscut din Caracal, jud. Olt (1928)
17 septembrie – Armata a 4-a română începe lupte foarte grele pentru forţarea Mureşului în zona Oarba de Mureş – Dealul Sângiorgiu – Iernut
18 septembrie – Se sfinţeşte Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti (1938)
Armata Română respinge atacul unităţilor germane şi ungare asupra municipiului Timişoara, cu preţul vieţii a 352 de militari (1944)
Se inaugurează Monumentul Ostaşului Român din oraşul Sf. Gheorghe, jud. Covasna (1974).
19 septembrie – se doboară primul avion inamic, pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata a 3-a română cu o baterie de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene propriu-zise (calibru 75 mm Deport)
Se inaugurează Monumentul eroilor Diviziei I Cavalerie de la Oituz, ex-Grozeşti, jud. Bacău, în prezenţa regelui Carol al II-lea (1931)
Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene
20 septembrie – Se încheie Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune a armatei române pe frontul din Transilvania (1916)
21 septembrie – Se inaugurează Monumentul eroilor din municipiul Roşiorii de Vede, jud. Teleorman, operă a sculptorului Dumitru Măţăoanu (1927)
Se inaugurează Cimitirului de Onoare Românesc din comuna Vărzăreşti, raion Nisporeni, Republica Moldova. Proiectul de reconstrucţie a necropolei de război, în care sunt înhumaţi 178 de militari români căzuţi în luptele pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, în vara anului 1941, s-a desfăşurat în perioada noiembrie 2009-septembrie 2010, prin implicarea financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Consiliul Raional Nisporeni, Primăria Comunei Vărzăreşti şi Societatea Ginta Latina, filialele Sângeorz-Băi şi Nisporeni (2010)
Moare, în Irak, sublocotenentul post-mortem Ioan Dumitru Grosaru (1972 - 2007). În timpul unei misiuni de patrulare, TAB-ul în care se afla a fost distrus de un dispozitiv explozibil improvizat. Sublocotenentul a fost decorat cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler pentru militari, cu însemn de război
Ziua Internaţională a Păcii
22 septembrie – Începe Bătălia de la Sibiu (1916)
Armata română eliberează municipiul Arad (1944)
23 septembrie – Este dezvelit Monumentul eroilor din comuna Văcăreni, jud. Tulcea (1934)
22/23 septembrie – Mormântul Ostaşului Necunoscut al României este strămutat, noaptea, la Mausoleul eroilor de la Mărăşeşti (1958)
24 septembrie – Se dezveleşte Statuia eroilor Regimentului 2 Grăniceri din municipiul Fălticeni, jud. Suceava (1922)
25 septembrie – Capitala este bombardată de aviaţia inamică (1916)
Armata română reocupă oraşul Petroşani după o puternică contraofensivă (1916)
Sergentul Petre Năzmanu şi echipajul tancului uşor T. 38 mor în luptă pe litoralul Mării Negre, la Blagoveecenscaia, în capul de pod Kuban (1943)
26 septembrie – Se inaugurează monumentului ridicat de Regimentul 4 Argeş la Piteşti, în memoria a 20 de ofiţeri şi 2.300 de soldaţi argeşeni morţi în războiul de Întregire a României (1926)
Se sfinţeşte troiţa eroilor din comuna Prigor, jud. Caraş Severin (1931)
27 septembrie – Se dezveleşte, în municipiul Baia Mare, troiţa eroilor jandarmi, căzuţi la datorie (2005)
28 septembrie – Se încheie Bătălia de la Sibiu. Armata Română este forţată să se retragă (1916)
Se dezveleşte Monumentul eroilor vlăşceni (autor I. Pantazi) din comuna Drăgăneşti-Vlaşca, jud. Teleorman (1930)
Societatea Tricolorul a veteranilor de război români din regiunea Cernăuţi dezveleşte la Herţa (1942) o troiţă comemorativă în memoria căpitanului Ion Boroş, căzut la datorie în ziua de 29 iunie 1940, împuşcat de militarii sovietici
Vânătorii de munte români eliberează municipiul Târgu Mureş (1944)
Armata a 4-a română a înregistrat, după 7 zile de luptă (1944), în zona Dealului Sângeorgiu pierderi de 6.753 militari (897 morţi, 4.118 răniţi şi 1.738 dispăruţi)
Osemintele a 345 de eroi români, morţi în luptele de la Stalingrad şi în reginea Rostov, exhumate de la Balşaia Osinovka, Gromki, Kapkinski, Orehovo, Vihaia, Vesenskaia şi Milerovo sunt centralizate în Cimitirul eroilor români de la Roşosska, prin implicarea şi contribuţia financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2017)
30 septembrie – Începe Bătălia de la Predeal, soldată cu eşecul armatelor germane şi austro-ungare de a rupe linia română a frontului (1916)
Parlamentul României adoptă Legea nr. 379/2003, privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război
1 octombrie – Armata a 3-a română, condusă de generalul Averescu, începe Manevra de la Flămânda (1916)
Divizia 5 Infanterie română atacă poziţiile bulgare şi ocupă localităţile Muratanu Mare şi Muratanu Mic (1916)
Regimentul 1 Cavalerie bulgar şarjează, lângă satul Perveli, Brigada 37 Infanterie română, fiind zdrobit de infanteriştii români (1916)
Osemintele sublocotenentului Emil Rebreanu sunt reînhumate în cimitirul comunei Palanca, jud.Bacău (1921)
Mor la datorie, în Afganistan, sublocotenenţii Marius Florin Sfecheş şi Petru Cristian Filip (2010)
Ziua Scafandrilor Militari
2 octombrie – Se sfinţeşte, în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a premierului Nicolae Iorga, Cimitirul eroilor din municipiul Buzău (1931)
3 octombrie – Armata română atacă la baionetă tranşeele Diviziei a 25-a turce de la Amzacea, militarii turci retrăgându-se în debandadă. Căpitanul Gheorghiu şi sublocotenentul Ştefănescu mor în lupta de la Amzacea (1916)
Ziua naţională a Germaniei
5 octombrie – Armata a 4-a română se retrage la nordul Dunării, încheind Manevra de la Flămânda (1916)
Divizia Scărişoreanu înregistrează pierderi de 45 de ofiţeri şi 3.150 soldaţi, după cinci zile de luptă pe frontul dobrogean (1916)
Ofiţerul de artilerie Alexandru Miron este împuşcat în cap de un militar sovietic, în timp ce asigura un transport de muniţie, lângă Târgovişte (1944)
Armata a 4-a română încheie luptele grele pentru forţarea Mureşului în zona Oarba de Mureş – Dealul Sângiorgiu – Iernut (1944)
6 octombrie – Bulgarii încep un puternic bombardament de artilerie asupra poziţiilor armatei române de la Topraisar. „În timpul omorâtorului bombardament inamic din 6-8 octombrie 1916, ofiţerii şi trupa regimentului au cerut să fie adus drapelul în tranşeele de la Topraisar, jurând pe el că nu vor părăsi poziţia ce le era încredinţată decât din ordin” (1916)
Maiorul Bănulescu A. Mihail - din Regimentul 1 Artilerie Grăniceri, sublocotenentul (r) Bolându I. Iosif - din Batalionul 3 Vânători de Munte, căpitanul Ceacu Al. Ceacu - din Regimentul 27 Dorobanţi „Bacău”, locotenent-colonelul Dinculescu N. Gheorghe - din Brigada 1 Mixtă Munte, locotenentul (r) Drăgănescu I. Ioan - din Batalionul 1 Vânători de munte „Regele Carol al II-lea”, locotenentul Iordan N. Alexandru - din Regimentul 3 Artilerie Călăreaţă, căpitanul Mihăiescu S. Constantin - din Batalionul 1 Vânători de Munte „Regele Carol al II-lea”, căpitanul Mihăilescu Constantin - şeful statului-major al Diviziei 15 Infanterie, sublocotenentul Milea I. Gheorghe - din Regimentul 8 Dorobanţi „Buzău”, căpitanul Papuc D. Ioan - din Regimentul 27 Dorobanţi „Bacău”, maiorul Stancu T. Gheorghe - comandantul Batalionului 2 Vânători de Munte şi sublocotenentul (r) Tănăsescu V.
Gheorghe - din Regimentul 8 Dorobanţi „Buzău” sunt decoraţi post-mortem cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a (1942)
Armata română începe operaţiunile din Ungaria (1944)
7 octombrie – Bătălia de la Braşov - Armata a 2-a română este obligată să se retragă pe crestele Carpaţilor (1916)
Se sfinţeşte Cimitirul eroilor din oraşul Slănic Moldova, jud. Bacău (1922)
8 octombrie – Trupele române defilează pe sub Arcul de Triumf din Bucureşti (1878)
Escadra autro-ungară atacă garnizoana română din ostrovul Cinghinelelor. Sublocotenentul Izvoranu moare în luptă, iar majoritatea militarilor români sunt masacraţi. Alţi doi ofiţeri şi 150 de soldaţi români cad prizonieri (1916)
Se încheie Bătălia de la Braşov, iar comandamentul român hotărăşte retragerea armatei în direcţia Predeal-Buşteni (1916)
Generalul de divizie Ioaniţiu Alexandru - şeful Marelui Cartier General este decorat post-mortem cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a (1941)
Se reinaugurează Cimitirul internaţional de onoare al eroilor din Primul Război mondial din satul Poiana Sărată, restaurat, prin cofinanţare, de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi de Primăria comunei Oituz (2016)
9 octombrie – Drapelul Regimentului 3 Vânători este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul „pentru vitejia şi avântul remarcabil cu care au luptat la satul Doaga” (1917)
Drapelul Regimentului 32 Mircea este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul „pentru vitejia şi avântul remarcabil cu care au luptat atât ofiţerii cât şi trupa acestui glorios regiment pe poziţiunile de la Străjescu, Moara Roşie şi Valea Jugastrului între 24 iulie până la 3 august 1917. Deşi cu pierderi mari, au rezistat pe poziţie ţintuind pe loc numeroasele trupe germane ce-i atacau fără întrerupere şi au găsit încă energia de a mai pronunţa 2 atacuri legendare asupra Moarei Roşii, în zilele de 28-29 iulie 1917.”
Se inaugurează Monumentul eroilor din comuna Fratoştiţa, jud. Dolj (1932)
10 octombrie – Trupele române, conduse de generalul Ion Dragalina, resping ofensiva germană în prima luptă de la Târgu Jiu (1916)
168 de militari români sunt omorâţi cu focuri de mitralieră şi grenade de mână, în gara Bartolomeu din municipiul Braşov, de trupele germano-ungare (1916)
Escadroanele Regimentului 9 Călăraşi efectuează şarja de la Cicârci (Dobrogea), obligând unităţile bulgare să se retragă (1916)
11 octombrie – Începe prima Bătălie de la Oituz (încheiată la 27 octombrie), armata română respingând atacul germano-austro-ungar şi păstrând linia defensivă (1916)
Sublocotenent aviator Claru Vasile - din Flotila 2 vânătoare, Grupul 8 Vânătoare, locotenentul (r) aviator ing. Lascu Ioan - din Flotila 1 Vânătoare, Gruparea Aeriană de Luptă sunt decoraţi post-mortem cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a (1941)
Trupele române şi sovietice eliberează municipiul Cluj (1944)
12 octombrie – Se dezveleşte Monumentul de la Jiu al generalului Ion Dragalina, în apropierea Schitului Lainici (1927)
Maiorul Cătană Lazăr, din Regimentul 8 Roşiori, este decorat post-mortem cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a (1941)
Colonel Crăciunescu Gheorghe, comandantul Regimentului 14 Dorobanţi „Roman”, şi căpitanul aviator Trandafirescu Virgil, din Flotila 1 Vânătoare, sunt decoraţi post-mortem cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a (1944)
Unităţi militare româneşti şi sovietice eliberează municipiul Oradea de sub ocupaţia horthystă (1944)
Locuitorii din municipiul Timişoara amenajează, în Cimitirul catolic, groapa comună a eroilor germani din al Doilea Război Mondial (1946)
13 octombrie – Bătălia de la Predeal – militarii români resping ofensiva germano-austro-ungară (1916)
Începe ofensiva germano-austro-ungară în zona Dragoslavele (1916)
Se dezveleşte Monumentul Turtucaia în incinta cimitirului bucureştean Bellu (1929)
Se dezveleşte Crucea de la Dosul Tăului, jud. Maramureş (2012), în memoria prizonierilor români, omorâţi de armata ungară, aflată în retragere (3 octombrie 1944)
14 octombrie – Armata a 4-a română, comandată de generalul Constantin Prezan, ocupă poziţii pe crestele Carpaţilor Orientali (1916)
Generalul Berthelot vizitează Cimitirul eroilor „Eternitatea“ din municipiul Iaşi (1929)
Masacrul de la Moisei – unităţile militare ungare, aflate în retragere, au împuşcat 29 de cetăţeni români la ieşirea din comuna Moisei (1944)
15 octombrie – Regele Ferdinand I este încoronat, la Alba Iulia, ca Rege al tuturor românilor (1922)
16 octombrie –
Primul Război Mondial: misiunea militară franceză, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot (1861-1931), soseşte în România (1916)
Generalul David Praporgescu, Comandantul corpului I Armată, moare la domiciliul din Bucureşti, fiind rănit anterior de armata germană pe Valea Oltului (1916)
Al Doilea Război Mondial: militarii români din Divizia a 7-a Infanterie intră în oraşul Odesa, iar detaşamentul Eftimiu ocupă portul şi marchează cucerirea oraşului (1941). Armata română a înregistrat în bătălia Odesei pierderi de 17.729 morţi, 63.345 răniţi şi 11.471 dispăruţi
17 octombrie –
Maiorul Albu M. Emil - din Regimentul 3 Călăraşi Purtat, maiorul Derlogea Nicolae Mihail - din Regimentul 10 Roşiori purtat, sublocotenentul (r) Alexandru F. Ioan - din Regimentul II „Romanaţi” nr. 19, căpitanul Bezman G. Virgiliu - din Regimentul 11 Dorobanţi „Siret”, căpitanul Budurăscu V. Ioan - din Regimentul 10 Roşiori Purtat, căpitanul Chiriţescu Fl. Gheorghe - din statul-major al Diviziei 21 Infanterie, colonelul Dănescu P. Ioan - comandantul Brigăzii 8 cavalerie,  maiorul Derlogea Nicolae Mihail - din Regimentul 10 Roşiori purtat, maiorul Drăgulănescu A. Alexandru - din Regimentul 30 Dorobanţi „Muscel”, sublocotenentul Dumitrescu Aurel Marius - din Regimentul 4 Dorobanţi, căpitanul Fulea-Palada Eremia - din Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, sublocotenentul Georgescu Stelian - din Regimentul 32 Dorobanţi „Mircea”, colonelul Halunga M. Râul - comandantul Regimentului 10 Vânători, colonelul Ionescu V. Gheorghe - comandantul Regimentului 6 Artilerie, locotenentul Lupu C. Matei - din Batalionul 4 Pionieri Munte, maiorul Marinescu Gh. Petre - din Regimentul 13 Dorobanţi „Ştefan cel Mare”, locotenentul Micu I. Aurel - din Regimentul 35 Infanterie „Matei Basarab”, căpitanul Mihăilescu Constantin - din Batalionul 8 Vânători de Munte, căpitanul Mladenovici Gh. Horia - din Regimentul 10 Vânători, colonelul Nasta Mihail-Andrei - comandantul secund al Diviziei 21 Infanterie, colonelul Nicolescu Gr. Grigore - comandantul Regimentului 12 dorobanţi „Cantemir”, căpitanul Niculescu H. Romulus - din Regimentul 9 Dorobanţi „Râmnicu Sărat”, maiorul Paveliu Emilian - din Regimentul 30 Dorobanţi „Muscel”, maiorul Popa V. Matei - din Regimentul 13 Dorobanţi „Ştefan cel Mare”, sublocotenentul Popescu P. Paul-Liviu - din Regimentul 6 Roşiori Purtat, sublocotenentul Popescu Stelian - din Regimentul 5 Călăraşi, sublocotenentul (r) Prisadă Aurel - din Regimentul 12 Dorobanţi „Cantemir”, maiorul Rădulescu A. Nicolae - din Regimentul 3 Dorobanţi „Olt”, căpitanul Rizea R. Gheorghe - din Regimentul 12 Dorobanţi „Cantemir”, colonelul Rottenburg I. Richard - comandantul Grupului 9 Vânători de Munte, colonelul Sotir G. Gheorghe - comandantul Regimentului 9 Roşiori „Regina Elena”, locotenentul Ştefănescu F. Marin - din Regimentul 8 Roşiori, sublocotenentul Ursulescu Th. Victor - din Regimentul II „Romanaţi” nr. 19, căpitanul Vlădescu N. Marin - din Regimentul 12 Dorobanţi „Cantemir”, căpitan Voicu C. Constantin - din Regimentul 12 Dorobanţi „Cantemir”, maiorul Albu M. Emil - din Regimentul 3 Călăraşi Purtat şi sublocotenentul (r) Alexandru F. Ioan - din Regimentul II „Romanaţi” Nr. 19 sunt decoraţi post-mortem cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a (1941)
18 octombrie – 20 de militari români din Regimentul 34 Infanterie mor în lupta cu trupele germane din jurul satului Archid, jud. Sălaj (1944)
Mareşalul francez Foch remite municipiului Giurgiu Crucea de război franceză (1922)
20 octombrie – Plutonierul Gh. Ion Ştefănescu şi 20 de soldaţi din Regimentul 34 Infanterie mor în luptă, pe Valea Buzăului, contra trupelor germane comandate de generalul Von Bellow (1916)
21 octombrie – Trupele germano-bulgare rup frontul românesc în Dobrogea (1916)
Se sfinţeşte Biserica şi Monumentul eroilor din oraşul Fundulea, jud. Călăraşi (1932)
22 octombrie – Trupele germane ocupă municipiul Constanţa (1916)
Clădirea comandamentului trupelor române din Odesa este aruncată în aer. Generalul Ion Glogojanu (comandantul militar al oraşului), 84 de subofiţeri şi soldaţi români, 5 militari germani şi mai mulţi civili mor în timpul exploziei (1941)
23 octombrie – Se încheie bătălia de la Predeal. Divizia 21 română stopează înaintarea armatelor germane şi austro-ungare pe Valea Prahovei, însă rămâne cu un efectiv de numai 3.000 de militari (1916)
24 octombrie – Se inaugurează Parcela eroilor români de la Cania şi se dezveleşte Troiţa eroilor români de pe Dealul Epureni, ambele în Republica Moldova, realizate la iniţiativa şi prin implicarea financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2009)
25 octombrie – Armata română eliberează municipiul Carei (1944), consemnându-se în anale eliberarea nord-vestului Transilvaniei, ocupată de Ungaria hortystă în baza Dictatului de la Viena, din 30 august 1940
Mormântul Ostaşului Necunoscut al României este relocat de la Mausoleul eroilor de la Mărăşeşti în Parcul Carol I din Bucureşti (1991)
Se dezveleşte Monumentul eroilor români de la Erevan (Armenia), prima operă comemorativă de război ridicată în fostul spaţiu sovietic, prin iniţiativa şi contribuţia financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, în memoria a 90 de militari morţi în lagărul de prizonieri de la Erevan, în perioada 1944-1948 (2006)
Are loc ceremonia oficială de dezvelire a monumentului comemorativ, amplasat în parcela de onoare din Cimitirul Rákoskeresztúr, Budapesta, unde sunt înhumaţi 164 de militari români, căzuţi în luptele pentru eliberarea capitalei Ungariei în cel de-Al Doilea Război Mondial (2007). Monumentul, operă a artistului plastic Valentin Tănase, a fost realizat la iniţiativa şi cu finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor
Se reinaugurează Cimitirul eroilor români de la Miclăuşeni, Republica Moldova, reconstruit de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (2008)
Se inaugurează Cimitirul eroilor români de la Rossoşka, regiunea Volgograd (ex-Stalingrad), fiind centralizate osemintele a 72 de eroi români, exhumate de la Gromki, Izbuşenski, Selivanov, şi Plodovitoie. Cimitirul s-a amenajat prin implicarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi a Ambasade României la Moscova, finanţarea fiind realizată de către Guvernul României (2015).
Osemintele a 594 de eroi români, morţi în luptele de la Stalingrad, exhumate de la Gromki, sunt centralizate în Cimitirul eroilor români de la Roşosska, prin implicarea şi contribuţia financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2016)
Osemintele a 633 de eroi români sunt exhumate din Cimitirul vechi german de la Rossoşka şi sunt centralizate în Cimitirul eroilor români de la Roşosska, prin implicarea şi contribuţia financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2018)
Ziua Armatei României
26 octombrie – Se dezveleşte Monumentul-osuar de la Pietreni-Cocargea (jud. Constanţa), în memoria celor 60 de militari români care au murit în luptele de la Cocargea (1916)
Se dezveleşte monumentul eroilor din Gara Lipnic, raion Ocniţa, Republica Moldova (1930)
27 octombrie – Se încheie a doua bătălie de la Oituz, armata română respingând atacul trupelor germane şi austriece (1916)
Se dezveleşte Monumentul eroilor din comuna Coşeiu, sat Chilioara, jud. Sălaj (2013)
28 octombrie – Fraţii Ion şi Toma Rânzescu mor în luptă la Volgograd (ex-Stalingrad), în sectorul sud-vestic de la Kleţkaia (1942)
Se reinaugurează Parcela eroilor români de la Sommerain, Austria, reabilitată cu sprijinul financiar al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, în memoria militarilor români care au murit, în perioada 1944-1945, în lagărul din localitate (2006)
29 octombrie – Se încheie prima bătălie de la Târgu Jiu. Trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, resping ofensiva germană.
30 octombrie – Se inaugurează Statuia generalului Stan Poetaş, în oraşul Soroca, Republica Moldova (1921)
1 noiembrie – Căpitanul Dimitriu Benedict Cârâc (1910-1943), comandantul faimoasei escadrile Zoro, moare pilotând avionul său Geambaşul, lovit de un proiectil de artilerie antiaeriană în timpul unei misiuni de bombardament la Lyubimovka, Regiunea Kursk, Federaţia Rusă
Se sinţeşte Capela ortodoxă a Batalionului 30 Vânători de Munte, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, pentru cinstirea eroilor din regimentele 30 şi 70 Infanterie Muscel (1940)
3 noiembrie – Se sfinţeşte monumentul-osuar din Cimitirul de onoare Ghencea, Bucureşti (1929)
Se inaugurează Monumentul eroilor din comuna Rapoltul Mare, jud. Hunedoara (1938)
La iniţiativa şi prin cofinanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor se reinaugurează Cimitirul internaţional de onoare Mircea cel Bătrân din comuna Mircea Vodă, în care îşi dorm somnul de veci 5.306 eroi români, austrieci, bulgari, germani, ruşi, sârbi, polonezi şi evrei
Ziua Vânătorilor de Munte. Arma Vânătorilor de Munte s-a înfiinţat prin Ordinul nr. 294 al Marelui Cartier General (1916)
4 noiembrie – Se inaugurează, la Roma, Mormântul Ostaşului Necunoscut al Italiei (1921), exemplu urmat de Franţa, Anglia, Belgia şi România
Se dezveleşte Monumentul eroilor români din comuna Petroşani, jud. Prahova (1923)
Se redezveleşte monumentul eroilor italieni din municipiul Galaţi (2005), amenajat în anul 1920
5 noiembrie – Moare generalul de brigadă Dumitru Dragomir (1878-1933), comandantul unui divizion de obuziere în Primul Război Mondial, remarcat prin luptele eroice de la nord de Braşov, de pe Valea Buzăului, în retragerea de pe Valea Şuşiţei şi de la Răzoare
6 noiembrie – Este dezvelit Monumentul eroilor mahalalei Malu din Câmpulung, în prezent satul Malu din comuna Godeni (1920)
8 noiembrie – Moare generalul Petre Antonescu (1891-1957), remarcat în Bătălia din Moldova (1944) în operaţiile ofensive din Slovacia de pe valea Slatina (1945)
Se semnează, la Bucureşti, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind regimul juridic al mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti aflate pe teritoriul Federaţiei Ruse şi ruseşti aflate pe teritoriul României (2005)
9 noiembrie – Este dezvelit Monumentul eroilor din oraşul Măcin, din jud. Tulcea (1924)
Se semnează, la Budapesta, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor de război (2007)
Este dezvelit Monumentul eroilor din comuna Somova (2010)
10 noiembrie – Armata romană începe Bătălia Sevastopolului (1941), în cadrul  campaniei de cucerire a Peninsulei Crimeea
În Capitală este dezvelit Monumentul eroilor artilerişti, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea artileriei române moderne (1993)
Ziua Artileriei
10-11 noiembrie – Trupele franceze forţează Dunărea pe la Giurgiu; trupele germane încep retragerea spre Transilvania (1918)
11 noiembrie – Administraţia română din Transilvania de Nord este expulzată de sovietici, care introduc o administraţie militară proprie (1944)
Corpul 7 Armată este introdus în „Operaţia Budapesta“ (11 nov. 1944 – 15 ian. 1945), în care a pierdut (morţi, răniţi şi dispăruţi) cca. 11.000 din cei 36.348 de militari angajaţi în luptă
Moare, în misiune comandată, sublocotenentul p.m. Iosif- Silviu Fogoraşi, primul militar român decedat în teatrul de operaţii din Afganistan (2003)
Sublocotenentul p.m. Mihail-Anton Samuilă moare, în misiune comandată, în Afganistan (2003)
Ziua Armistiţiului în Belgia şi Franţa, marcând încheierea Primului Război Mondial, care a intrat în vigoare la ora 11 a.m. Ultimul soldat care a murit este considerat George Lawrence Price, împuşcat în frunte la ora 10.59 a.m.
În incinta Bancii Naţionale a României este dezvelită o placă în memoria în memoria foştilor funcţionari BNR morţi în Primul Război Mondial (1937)
Ziua Doliului Naţional în Germania, sinonimă cu încheierea Primului Război Mondial
Ziua Veteranilor din Teatrele de Operaţii (instituită prin Legea nr. 150/2014)
13 noiembrie –Moare generalul de brigadă Ion Dimitriu (1896-1972), participant la Primul şi al Doilea Război Mondial
15 noiembrie –Se încheie a doua bătălie de la Oituz. Puternica ofensivă germano-austro-ungară se zdrobeşte de rezistenţa îndârjită a trupelor române (1916)
16 noiembrie – Armata română, condusă de mareşalul Constantin Presan, începe Bătălia pentru Bucureşti, cu scopul de a apăra Capitala de trupele germano-turco-bulgare (1916)
Ziua Transportului Militar
17 noiembrie – A doua bătălie de la Târgu Jiu. Frontul românesc este rupt, trupele inamice ocupă oraşul Târgu Jiu (15 noiembrie) şi pătrund în Câmpia Olteniei (1916)
Se constituie, la Hîrlău, Corpul voluntarilor transilvăneni, condus de colonelul Marcel Olteanu (1917), în baza unei decizii a Marelui Cartier General Român
Se dezveleşte Monumentul eroilor din satul Nicolae Bălcescu, comuna Nalbant, jud. Tulcea (1935)
Se dezveleşte Monumentul eroilor din comuna Felnac, jud. Arad (1948)
18 noiembrie – Consiliul Naţional Român Central, prin Marele Sfat Naţional din Transilvania, emite manifestul Către popoarele lumii prin care afirmă, în faţa opiniei publice mondiale, dorinţa de a se uni cu România (1918)
Se pune piatra de temelie a Catedralei Eroilor Prahoveni (1923), lucrările încheindu-se în anul 1938
19 noiembrie – maiorul Constantin Ene, comandantul regimentului 6 Dorobanţi, moare în luptă la Rahova (1877)
Începe ofensiva sovietică din sectorul Kletskaia, cu numele de cod Uranus, soldată cu încercuirea armatelor germane şi române la Cotul Donului (1942)
20 noiembrie –  Manifestul Marelui Sfat Naţional din Transilvania privind convocarea Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia la 1 decembrie (1918)
21 noiembrie – trupele române ocupă Rahova (1877)
Oraşul Craiova este ocupat de trupele germane (1916)
Se inaugurează Monumentul eroilor români din municipiul Vulcan, jud. Hunedoara (1926)
Se inaugurează Cimitirul eroilor maior Grigore Ignat din Botoşani (1934)
La iniţiativa Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, se inaugurează noul amplasament al monumentului ,,Ultimul Străjer al Capitalei“ – în faţa aeroportului ,,Aurel Vlaicu” – şi are loc ceremonia de reînhumare a osemintelor sergentului erou Nicolae Păianu la baza operei comemorative (2007)
23 noiembrie – Şarja de la Robăneşti - Escadronul 3, comandat de căpitanul Alexandru Filitti, din Regimentul 9 Roşiori, primeşte ordinul să şarjeze o baterie germană pentru a o scoate din poziţie. Din tot escadronul, mai rămân în viaţă doar 18 militari (1916)
Moare, la Olăneşti, sublocotenentul Ioan Popescu (1916)
Aviatorul Vasile Niculescu, decolat de la Bacău, aterizează pe Câmpia Libertăţii din Blaj, aducând importante documente legate de Declaraţia de Unire a Transilvaniei cu România (1918)
Trupele române încep luptele din Cehoslovacia (23 nov. 1944 - 12 mai 1945), în care au înregistrat pierderi umane de peste 66.000 morţi, răniţi şi dispăruţi
24 noiembrie – Se dezveleşte, în Piaţa Avram Iancu din municipiul Arad, Monumentul eroilor români din al Doilea Război Mondial (1960)
25 noiembrie – Autorităţile române părăsesc Bucureştiul şi încep retragerea spre Iaşi (1916)
La iniţiativa Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, în anul 2006, Mormântul Ostaşului Necunoscut al României este reamplasat pe locul iniţial din anul 1923, pe explanada din faţa actualului Memorial al Eroilor Neamului
26 noiembrie – România încheie armistiţiul cu Puterile Centrale, la Focşani (1917) La iniţiativa şi prin finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor se inaugurează Cimitirul eroilor români de la Apşeronsk, Federaţia Rusă, fiind înhumate sicriele cu osemintele a 88 de morţi de război români. După slujba religioasă s-a sfinţit şi s-a inaugurat monumentul central (2018)
Divizia 1 Blindată, comandată de generalul Gherghe Radu, a înregistrat 6.658 de morţi (192 de ofiţeri, 157 de subofiţeri şi 6.309 de sergenţi şi soldaţi) în încercuirea de la Stalingrad, alţi 5.538 de camarazi ieşind din cerc după un contact permanent cu inamicul.
27 noiembrie – Istoricul Nicolae Iorga este asasinat de legionari langă localitatea Strejnic, jud. Prahova (1940)
28 Generalul turc Osman-Paşa se predă colonelului român Mihail Cristodulo Cerchez şi semnează capitularea armatei turce, actul simbolizând căderea Plevnei (1877)
Se încheie ofensiva germano-austro-ungară la Dragoslavele, în regiunea Câmpulung (1916)
Eroica şarjă a Regimentului 2 Roşiori de la Prunaru (jud. Teleorman), soldată cu moartea a peste 200 de ofiţeri şi soldaţi români (1916)
Consiliul Naţional Român din Bucovina hotărăşte unirea Bucovinei cu România (1918)
29 noiembrie – Sunt dezvelite primele însemne comemorative realizate de România în Federaţia Rusă. Cele două monumente – amplasate la Liublino şi la Krasnogorsk, un cartier şi, respectiv, un oraş satelit al Moscovei – au fost ridicate la iniţiativa şi cu finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2008)
Moare generalul de brigadă Gheorghe Netejoru (1922-2012), combatant în al Doilea Război Mondial şi prizonier de război, în perioada 1944-1945, în fosta URSS
Ziua Infanteriei Marine Române
30 noiembrie – Se dezveşete Monumentul eroilor comunei Micălaca (în prezent cartier în municipiul Arad), căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial (1975)
1 decembrie – Transilvania se uneşte cu Regatul României (1918)
Se sfinţeşte monumentul eroilor almăjeni din comuna Bozovici, jud. Caraş-Severin (1931)
În Capitală sunt dezvelite Arcul de Triumf şi Monumentul eroilor comunei Militari (1936)
În municipiul Constanţa este dezvelit ansamblul comemorativ „Eroii Marinei Române” (1999)
Este dezvelit Monumentul eroilor din comuna Ostrov, jud. Tulcea (1999);
Se dezveleşte Monumentul eroilor români din localitatea Branik, Slovenia, realizat din iniţiativa şi prin finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2008)
Se dezveleşte monumentul eroilor comunei Tanacu, jud. Vaslui (2012)
Se reinaugurează Statuia eroului necunoscut în municipiul Satu Mare, în cinstea Armatei Române şi a eroilor căzuţi în Primul Război Mondial (1 decembrie 2018).
Se dezveleşte Monumentul eroilor neamului din comuna Ariniş, jud. Maramureş (01.12.1992)
Ziua Naţională a României
2 decembrie –Se dezveleşte monumentul eroilor români, în Cimitirul din Tuma, Regiunea Riazan, Federaţia Rusă (2010)
3 decembrie –Bătălia de pe Neajlov şi Argeş (Bătălia pentru Bucureşti), cea mai mare operaţiune de pe frontul românesc (1916).
5 decembrie – România preia oficial administraţia Dobrogei (1878).
Marea Britanie declară război Finlandei, Ungariei şi României (1941).
Se redezveleşte monumentul eroilor români de la Zwickau (Germania), restaurat prin finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2006)
Se sfinţesc şi dezvelesc Monumentele eroilor români de la Arsk şi Riabovo, Federaţia Rusă, realizate din iniţiativa şi prin finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2019)
6 decembrie –Trupele germane, bulgare şi turce intră în Bucureşti (1916).
7 decembrie – Grupul Cerna capitulează pe Olt, după ce a parcurs 200 km în spatele liniilor inamice
Victoria armatei române la Eltigen opreşte tentativa de debarcare sovietică în estul peninsulei Crimeea (1943)
Se sfinţeşte Mausoleul eroilor de la Giurgiu, restaurat prin finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2007)
Se sfinţeşte şi se dezveleşte Monumentul eroilor români de la Nijnîi Taghil, Federaţia Rusă, realizat din iniţiativa şi prin finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2019)
8 decembrie –Moare, la Bucureşti, generalul Alexandru Cernat (1828-1893), sub conducerea căruia Armata română a ocupat reduta Griviţa I (1877)
Canada şi Noua Zeelandă declară război României (1944
Bătălia de la Stalingrad: militarii români doboară 16 avioane sovietice (1942)
Se sfinţeşte şi dezveleşte Monumentul eroilor români de la Alapaevsk, Federaţia Rusă, realizat din iniţiativa şi prin finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2019)
Ziua Constituţiei României
10 decembrie – Se naşte generalul David Praporgescu (1865-1916), mort în luptele de la Olt.
România semnează Tratatele de pace cu Austria şi Bulgaria (1919), după încheierea Primului Război Mondial
11 decembrie – Se sfinţeşte şi se dezveleşte Monumentul eroilor români de la Morşansk, Federaţia Rusă, realizat din iniţiativa şi prin finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2019)
12 decembrie –Se încheie Bătălia de pe Cricov; trupele române se retrag spre Râmnicu Sărat (1916).
Se difuzează primul număr al ziarului oficial al autorităţilor germane de ocupaţie, Bukarester Tageblatt (Gazeta Bucureştilor), în limbile română şi germană (1916)
România declară război Statelor Unite (1941).
Bătălia de la Stalingrad – începe ofensiva a patru mari unităţi blindate germane şi a trupelor din Armata a 4-a română, pentru sprijinirea trupele încercuite la Stalingrad
14 decembrie – În Bucureşti se instalează administraţia militară inamică (1916)
Ziua Direcţiei Operaţii
15 decembrie – Ziua Cercului Militar Naţional
16 decembrie –Sublocotenentul Ioan Marinescu moare în Spitalul de Campanie din incinta Seminarului Teologic Bucureşti (1916), ca urmare a rănilor dobândite în Bătălia de la Neajlov-Argeş (30 noiembrie - 3 decembrie 1916).
Vânătorii de munte români încheie operaţiunile militare în munţii Bükk (1944)
18 decembrie – Se înfiinţează Muzeul Militar Naţional în incinta Palatului Artelor din Parcul Carol (1923)
Militarii români încep lupta la graniţa ungaro-cehoslovacă în zona localităţilor Sěrna şi Turna (1944).
20 decembrie – Bătălia de la Stalingrad – sovieticii stopează ofensiva a patru mari unităţi blindate germane şi a trupelor din Armata a 4-a română (1942).
Generalul-locotenent Ion Dicezare (1916-2012) este distins de Regele Mihai cu Ordinul Mihai Viteazul pentru curajul, energia şi spiritul de sacrificiu de care a dat dovadă în cele 110 misiuni la inamic, realizând 11 victorii sigure (1943)
21 decembrie – Se sfinţeşte capela din Cimitirul eroilor Sf. Constantin din municipiul Brăila (1930)
Se inaugurează Monumentul eroilor români din oraşul Zwickau, Germania (1931)
22 decembrie – Începe Bătălia de la Caşin. O nouă ofensivă lansată de trupele germano-austro-ungare este oprită de Armata română pe Valea Caşinului, Valea Şuşiţei şi Valea Putnei (1916).
Mormântul Ostaşului Necunoscut al României este relocat de pe explanada Parcului Carol I din Bucureşti la Mausoleul eroilor de la Mărăşeşti (1958)
25 decembrie – Crăciunul – Naşterea Domnului
27 decembrie –Se încheie Bătălia de la Râmnicu Sărat. Trupele româno-ruse se retrag spre Focşani şi Siretul inferior (1916).
27-28 decembrie – Armata a 6-a sovietică atacă trupele române la Feodosia (Peninsula Crimeea). Militarii români se retrag pe un aliniament în afara oraşului (1941)


 
Top