Noutati
  • Actualitate

    Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor lansează cea de-a VIII-a ediţie a concursului Eroul meu de ieri şi de azi! în perioada 15.05 – 15.11.2019 Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor lansează concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!” CUNOAŞTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE
    citeste...
  • Stire noua

    LOCURI DE GLORIE. MORMINTELE MARELUI RĂZBOI
    citeste...
  • Stire actuala

    Cimitirul Eroilor Valea Uzului
    citeste...

 
 
DOCUMENTAR
Referitor la situația Cimitirului Eroilor Valea Uzului
 
  1. ASPECTE GENERALE
Cinstirea memoriei eroilor care şi-au jertfit viaţa în timpul unor conflicte armate, respectarea mormintelor acestora indiferent de naţionalitate şi religie, protejarea locurilor de înhumare, conservarea şi restaurarea operelor comemorative de război sunt obligaţii ale fiecărui stat, care decurg din principiile şi normele dreptului internaţional umanitar, din acordurile interguvernamentale incidente domeniului, precum şi din legislaţia naţională în vigoare.
La sfârşitul Primului Război Mondial, cultul eroilor a devenit o datorie morală a statului român, o responsabilitate pe care România şi-a asumat-o şi prin semnarea Tratatelor de la Versailles (secţiunea a II-a, articolele 225 şi 226) şi St. Germaine en Laye, care prevedeau, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor foste beligerante – inclusiv mormintele prizonierilor şi internaţilor civili morţi în captivitate – precum şi a operelor comemorative de razboi dedicate acestora.
Un prim pas în acest sens a fost făcut în prima jumătate a anului 1919, de către Ministerul de Război, ale cărui demersuri au condus la strângerea şi reînhumarea creştinească a tuturor acelor oseminte de militari de pe cuprinsul ţării, care rămăseseră neînhumate pe câmpul de luptă. Ulterior, prin Decretul regal nr. 4106 din 12.09.1919,  s-a înfiinţat Societatea „Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război“, având scopul de a identifica, centraliza şi amenaja pe teritoriul României, mormintele tuturor ostaşilor români sau străini, „căzuţi în timpul şi din cauza războiului”, precum şi a tuturor celor care „au căzut, îndeplinind un serviciu comandat, la oricare din formaţiunile armatei”. Potrivit Statutului Societăţii, „pentru o mai lesnicioasă şi mai bună îngrijire şi păstrare, mormintele vor fi grupate în cimitire de onoare, osuarii, mausolee, cripte etc“.
În prezent, în România, regimul juridic al mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti şi străine este reglementat prin prevederile Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 635/2004 pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a fost înfiinţat Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, organul de specialitate al administraţiei publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, care gestionează, la nivel naţional, domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război.
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 37, lit. a) din Legea nr. 379/2003, consiliile locale ale comunelor şi oraşelor au obligaţia de a ţine evidenţa detaliată a mormintelor şi operelor comemorative de război situate pe raza lor teritorială şi de a asigura protejarea, precum şi punerea în valoare a acestora, prevăzându-şi în bugete fondurile necesare în acest scop.
De asemenea, conform art. 22 lit. b) din actul normativ menţionat, finanţarea activităţilor de înfiinţare şi protejare a mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti dispuse pe teritoriul naţional şi care aparţin domeniului public sau privat al statului, se face din bugetele instituţiilor publice în a căror administrare se află, iar pentru cele care aparţin domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale, din bugetele acestora.
Potrivit prevederilor art. 14 alin. (1), art. 15 şi art. 16 din Legea nr. 379/2003, modificarea suprafeţelor pe care sunt amplasate, strămutarea, reamenajarea mormintelor de război străine sau orice intervenţie asupra operelor comemorative de război străine aflate pe teritoriul României se face cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi cu respectarea legislaţiei în domeniul autorizării construcţiilor.
 
  1. ISTORICUL CIMITIRULUI EROILOR VALEA UZULUI
 
Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului a luat fiinţă, în perioada 1926-1927, urmare a unei ample activităţi de centralizare a osemintelor eroilor descoperite pe Valea Uzului, efectuate de Societatea „Cultul Eroilor“ (Anexa nr. 1).
Deşi statisticile privind cimitirul eroilor de la Valea Uzului nu sunt fără echivoc, caracterul multinaţional al cimitirului este evident, în cadrul acestuia fiind centralizaţi eroi de mai multe naţionalităţi. Potrivit unei statistici din 18 ianuarie 1928 (Anexa nr. 2), lângă mormintele celor 350 de morţi de război din 1917, Societatea a centralizat osemintele a 847 morţi de război, dintre care: 170 identificaţi nominal (unguri -108,       germani - 43, români - 8, ruşi - 4, sârbi - 3, italieni - 2 şi austrieci – 2), 435 neidentificaţi nominal (unguri - 336, germani - 78, ruşi - 18 şi români - 3, Anexa nr. 3) şi 242 necunoscuţi.
După cum se poate observa, comparând datele din Anexa nr. 2 cu cele din Anexa nr. 3, nu au fost consemnate decât numele a 167 militari (în Anexa nr. 3 apar completate nume până la nr. crt. 166, întrucât la nr. crt. 14 există şi nr. 14 bis).
În total, în Cimitirul de onoare din satul Valea Uzului au fost centralizate osemintele a 1.197 morţi de război (350 în anul 1917 şi 847 în perioada 1926-1927).
Potrivit unui Buletin informativ, întocmit de Legiunea de Jandarmi Ciuc, în anul 1934, în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului existau 1254 de cruci din lemn şi patru din piatră, iar pe cruci existau înscrisurile următoare: „un erou român sau un erou german, un erou ungur” etc (Anexa nr. 4)
În al Doilea Război Mondial, conform „Fişei de evidenţă a cimitirului” din anul 1988, în acest cimitir au mai fost înhumaţi 108 militari germani, care au murit în luptele din zonă (Anexa nr. 5), ajungându-se la un total de 1.306 morţi de război. Însă, după documentele întocmite de Crucea Roşie Română şi datate la nivelul anilor '70, în anul 1944 în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului au fost înhumaţi 40 de  militari germani, din care 27 identificaţi nominal şi 13 neidentificaţi nominal (Anexa nr. 6)
În ceea ce priveşte numărul militarilor români înhumaţi în acest cimitir, faţă de situaţia statistică din anul 1928 (când sunt menţionaţi în evidenţă 11 eroi români, dintre care 8 identificaţi nominal şi 3 neidentificaţi nominal), „Fişa de evidenţă a cimitirului” din anul 1988, (care nu menţionează nicio sursă documentară), face trimitere la 148 de morţi de război români (şi nu 149 cum rezultă din însumumarea morţilor de război din anexele nr. 7 şi nr. 8 ), în contextul în care cei care au întocmit fişa din 1988 au însumat morţii de război români identificaţi nominal de la Valea Uzului (19) – Anexa nr. 7, cu morţii de război români identificaţi nominal la Poiana Uzului (130) – Anexa nr. 8, un alt loc de înhumare din Primul Război Mondial, desfiinţat în perioada interbelică, osemintele fiind centralizate în Cimitirul eroilor din oraşul Comăneşti, jud. Bacău (Anexa nr. 9).
 
  1. STAREA ACTUALĂ
 
În ceea ce priveşte starea actuală a Cimitirului eroilor de la Valea Uzului (Anexa nr. 10), în urma constatărilor efectuate la faţa locului, de reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), au rezultat următoarele:
  • Primăria comunei Sânmartin, jud. Harghita, a realizat lucrări de renovare a cimitirului, fără respectarea planurilor iniţiale ale necropolei din 1927, amplasând trei monumente comemorative ungare, panouri informative, plăci comemorative şi aproximativ 600 de însemne de căpătâi (cruci creștine cu însemne naționale ungare) atât pe suprafeţele de teren în care, potrivit schiţelor identificate în documentele de arhivă, sunt înmormântaţi morţi de război ungari, cât şi pe cele pe care figurează morţi de război de alte naţionalităţi (români,  austrieci, germani, ruşi, italieni şi sârbi), astfel încât elementele de identificare ale celorlalte naţionalităţi, altele decât cea ungară, nu se mai regăsesc în cimitir.
  • Lucrarile de restaurare menționate anterior au fost făcute de autoritatea locală din Sânmartin fără respectarea cadrului juridic aplicabil, fără avizul ONCE și fără a ține cont de normele dreptului internațional umanitar. Lucrările au fost finanţate, aşa cum reiese din adresa cu nr. 3b-17/113/02.05.2019 remisă de Grupul Parlamentar UDMR de la Camera Deputaţilor către Ministerul Apărării Naţionale (Anexa nr. 11), din resurse proprii ale Primăriei Sânmartin, contribuţii ale unor persoane fizice, dar şi din donaţii ale Ministerului Apărării din Ungaria, fără înştiinţarea şi consultarea părţii române, contrar reglementărilor dreptului internațional umanitar, și prevederilor acordului româno-ungar în domeniu.
  • Începând cu anul 2018, Primăria oraşului Dărmăneşti, jud. Bacău, a executat, în cadrul Proiectului Reabilitarea Cimitirului Eroilor situat în Valea Uzului, la limita cu jud. Harghita, aprobat de Comitetul interministerial, şi cofinanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale cu suma de 65.000 lei, lucrări prin care au fost amplasate, în latura dreaptă a cimitirului, în care nu existau morminte de război în schiţele originale ale necropolei, 50 de însemne de căpătâi (cruci creştine), un monument comemorativ din marmură, dedicat tuturor eroilor înhumaţi în necropolă, opt catarge având arborate drapelele celor şapte state care au militari înhumaţi în necropola de război (Austria, Germania, Italia, România, Federaţia Rusă, Serbia, Ungaria) şi al UE, amenajând şi o alee de acces la monumentul central.
  • Lucrările menţionate au fost realizate fără avizul de specialitate al ONCE, aşa cum prevăd art.14 alin. (1), art.15 şi art. 16 din Legea  nr. 379/2003.
 
  1. CONCLUZII
 
Aspectele referitoare la stabilirea limitei administrativ-teritoriale între judeţele Bacău şi Harghita nu produc efecte asupra caracterului multinaţional al cimitirului de război ori asupra obligaţiilor ce decurg din legislaţia naţională specifică domeniului mormintelor de război şi din tratatele internaţionale la care România este parte.
Ministerul Apărării Naţionale a demarat procesul de fundamentare a procedurilor legale pentru preluarea în administrare a acestei necropole de război, după consultarea tuturor părţilor implicate, în vederea protejării şi întreţinerii adecvate a mormintelor şi operelor comemorative existente în cadrul acestui cimitir internaţional.
Această măsură se subscrie demersurilor active întreprinse de statul român în vederea respectării principiilor care guvernează domeniul cultului eroilor la nivel internaţional şi naţional – aplicarea convenţiilor internaţionale şi a normelor dreptului internaţional umanitar, precum şi cinstirea memoriei eroilor, respectarea demnităţii umane, nediscriminarea, toleranţa, pacea, reconcilierea şi înţelegerea între popoare, sens în care trebuie să se manifeste deschidere către un dialog constructiv şi conciliant, astfel încât scopul comun să fie comemorarea demnă şi obiectivă a tuturor eroilor, indiferent de naţionalitate.
 
 
Top