Noutati
  • Actualitate

    Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor lansează cea de-a VIII-a ediţie a concursului Eroul meu de ieri şi de azi! în perioada 15.05 – 15.11.2019 Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor lansează concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!” CUNOAŞTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE
    citeste...
  • Stire noua

    LOCURI DE GLORIE. MORMINTELE MARELUI RĂZBOI
    citeste...
  • Stire actuala

    Concurs
    citeste...

 
Cimitire militare româneşti din Ucraina

PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA

Morţii de război români din comuna Văcărjani, Ucraina
 


Trupele române au ocupat Odessa în data de 16 octombrie 1941, după două luni de lupte, în timpul cărora forţele române s-au confruntat cu rezistenţa îndârjită a armatei sovietice, care îşi organizase defensiva pe un teren, de aproximativ 250 km, fortificat cu şanţuri anticar, tranşee, cazemate, reţele de sârmă ghimpată, mine antitanc şi antiinfanterie.
Pierderile uriaşe în vieţi omeneşti înregistrate în urma luptelor purtate pentru cucerirea Odessei, aproape 18.000 de morţi, au dus la apariţia în regiunea Odessei a mai multor cimitire de campanie, unele dintre cele mai importante fiind amenajate pe teritoriul comunei Văcărjani (în prezent comuna Kurgan, raion Beliaevski, regiunea Odessa, Ucraina), unde au fost aproape în totalitate decimate unităţile Diviziei de Grăniceri, comandată de generalul Gheorghe Potopeanu.
În perioada septembrie-noiembrie 1941, la marginea din sud a acestei localităţi, în dreapta şoselei Odessa-Tiraspol, pe o suprafaţă de peste şapte hectare, autorităţile militare române au amenajat cinci cimitire de campanie româneşti, în care au fost înhumaţi peste 1.100 de militari români, majoritatea foşti combatanţi în regimentele 1, 2 şi 5 grăniceri operativ.
După ruperea frontului la Stalingrad, la 19 noiembrie 1942, unităţile militare sovietice au distrus toate cimitirele de campanie româneşti de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, inclusiv mormintele de război din comuna Văcărjani.
 În anul 2009, prin grija Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, pe teritoriul actualei comune Kurgan, fostă Văcărjani, a fost instalat un însemn comemorativ, de tip cruce, în memoria tuturor militarilor români căzuţi la datorie pe aceste locuri.
Evidenţa morţilor de război români identificaţi nominal, din al Doilea Război Mondial, înhumaţi în comuna Văcărjani (Ucraina), poate fi consultată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război.


PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români din municipiul Odessa, Ucraina

 

În perioada 8 august - 16 octombrie 1941, pe flancul sudic al Frontului de Est, Armata 4 română, comandată de generalul Nicolae Ciupercă, a desfăşurat Operaţiunea „Odessa”, având ca obiectiv cucerirea oraşului Odessa, important port la Marea Neagră.
Timp de peste două luni de lupte, extrem de grele, forţele române s-au confruntat cu rezistenţa îndârjită a armatei sovietice, pe un teren de aproximativ 250 km, fortificat cu şanţuri anticar, tranşee, cazemate, reţele de sârmă ghimpată, mine antitanc şi antiinfanterie.
Pe fondul presiunii puternice exercitate de trupele române, inamicul a evacuat populaţia Odessei. În acest context, în după-amiaza zilei de 16 octombrie 1941, unităţile române au intrat în oraş.
Pierderile uriaşe în vieţi omeneşti înregistrate în urma luptelor purtate pentru cucerirea Odessei, aproape 18.000 de morţi, au dus la apariţia în regiunea Odessei a mai multor cimitire de campanie, unul dintre cele mai importante fiind amenajat chiar în partea de nord a oraşului, în cartierul Slobodka.
În acest cimitir au fost centralizate osemintele militarilor morţi în urma campaniei de cucerire a oraşului, dar şi militarii decedaţi ulterior, în urma rănilor căpătate pe front. Tot aici au fost centralizate şi rămăşiţele pământeşti ale celor 86 de militari români şi germani, morţi în urma exploziei de la Comandamentul Militar al Odessei, provocată de partizanii sovietici, la 22 octombrie 1941. Iniţial, aceştia fuseseră înhumaţi în partea de est a oraşului, în apropierea ţărmului Mării Negre, în Parcul Şevcenko.
 Cimitirul eroilor din cartierul Slobodka a fost amenajat în perioada octombrie 1942 - iunie 1943, aici fiind înhumaţi un număr total de 419 militari români, germani şi italieni. La căpătâiul fiecărui mormânt au fost instalate cruci de lemn, iar întregul ansamblu a fost împrejmuit cu zid de piatră şi beton.
După ruperea frontului la Stalingrad, la 19 noiembrie 1942, unităţile militare sovietice au distrus toate cimitirele de campanie româneşti de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, inclusiv mormintele de război din municipiul Odessa.
În anul 2011, prin grija Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi a Consulatului General al României la Odessa, în Cimitirul militar german din Odessa a fost instalat un însemn comemorativ, în memoria tuturor militarilor români căzuţi la datorie pe teritoriul acestui oraş.
Evidenţa morţilor de război români identificaţi nominal, din al Doilea Război Mondial, înhumaţi în municipiul Odessa (Ucraina), poate fi consultată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război.


PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români din municipiul Cernăuţi, Ucraina

 

 
În timpul acţiunilor militare din nordul Bucovinei, din perioada 2 - 26 iulie 1941, ofensiva Armatei Române spre oraşul Cernăuţi s-a efectuat cu forţele principale ale Brigăzii 1 mixtă munte. Înaintarea energică a acestora a înfrânt rezistenţa opusă de inamic în faţa oraşului, astfel încât, în după-amiaza zilei de 5 iulie 1941, primele unităţi române au pătruns în oraş.
Militarii români care au murit la datorie în timpul acestor lupte, precum şi cei decedaţi în Spitalul militar de zonă interioară nr. 129, au fost înhumaţi în Cimitirul militar de garnizoană din Cernăuţi. În parcela eroilor din cadrul acestui cimitir au fost înmormântaţi, în total, 26 morţi de război români. Mormintele acestora au fost aşezate pe trei rânduri, în spatele acestora fiind înhumaţi, în două gropi comune, între 400 şi 700 civili români, executaţi de sovietici în timpul evacuării oraşului Cernăuţi, în iulie 1941.
După retragerea trupelor române din Cernăuţi, necropola românească s-a degradat treptat. În perioada 1965-1974, aceasta avea să fie înglobată treptat prin extinderea cimitirului evreiesc. În anii `90 mai rămăseseră în picioare doar trei cruci, care, împreună cu un monument ridicat de Societatea „Golgota“, pe 20 mai 2006, mai aminteau de mormintele militarilor şi civililor români.
În anul 2008, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a finanţat lucrările de reconstrucţie a fostei necropole de război, ca parcelă de onoare distinctă în cadrul Cimitirului Evreiesc.  În urma acestor lucrări a rezultat o parcelă, cu o suprafaţă de peste 300 metri pătraţi, străjuită de o cruce comemorativă, înaltă de trei metri, la baza căreia este amplasată o placă cu textul: „IN MEMORIAM/MILITARILOR ROMÂNI CĂZUŢI ÎN LUPTELE DIN REGIUNEA CERNĂUŢI/1941-1944“.
Evidenţa morţilor de război români înhumaţi în municipiul Cernăuţi (Ucraina), în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război.



PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA

Mormintele eroilor români din satul Petersthal, raion Oviodopolski
 


La 22 iunie 1941, sub numele de cod „Operaţiunea Barbarossa”, graniţele Uniunii Sovietice au fost străpunse de forţele Axei, pe trei direcţii: spre nord, pentru ocuparea oraşului Leningrad, către centru, pentru cucerirea capitalei sovietice - Moscova şi către sud, pentru cucerirea Ucrainei, a zonelor bogate în petrol din Caucaz şi a oraşului Stalingrad.       
Trupele române, acţionând sub comandament româno-german, au participat la operaţiunile militare desfăşurate de Wermacht în sudul Uniunii Sovietice. Armatele 3 şi 4 române au fost angrenate, iniţial, cu scopul declarat al eliberării Basarabiei şi a nordului Bucovinei (intervalul 22 iunie – 26 iulie 1941). După atingerea acestui obiectiv, considerente de ordin strategic şi politic au determinat înaintarea trupelor române dincolo de Nistru.
 În acest context, în perioada august 1941- mai 1944, teritoriul Ucrainei de astăzi a devenit teatru de război.
Unele dintre cele mai dure lupte, purtate de Armata a 4-a română, între 8 august şi 16 octombrie 1941, s-au soldat cu ocuparea Odessei. Preţul victoriei a fost însă uriaş: dintr-un total de peste 340.000 militari angrenaţi în luptă, au fost consemnaţi: 17.729 morţi, 63.345 răniţi şi 11.471 dispăruţi.
Printre protagoniştii acţiunilor care au condus la cucerirea Odessei s-a aflat şi Divizia 14 Infanterie. La 23 august 1941, subunităţile acesteia au atacat în direcţia satelor Freundenthal şi Petersthal, fiind întâmpinate de inamic cu o devastatoare canonadă. Aflate în impas, în faţa unui impenetrabil baraj de foc, executat cu armament greu de infanterie şi de artilerie, trupele române au fost revitalizate prin introducerea în linia întâi a Regimentului 13 Dorobanţi. Din acest moment, în pofida numeroaselor atacuri executate de sovietici, înaintarea s-a reluat, până la ocuparea unei părţi a satului Petersthal şi a înălţimii situate la est de Valea Baraboi. A doua zi,  Gruparea „colonel Alexandrescu” a definitivat acţiunea prin ocuparea integrală a localităţii.
Bilanţul bătăliei a fost unul tragic pentru trupele române angrenate în lupte, cele mai multe pierderi în vieţi omeneşti fiind înregistrate de regimentele 13 Dorobanţi, 8 Vânători, 39 Infanterie, 1 Vânători Gardă nr. 2 „Regina Elisabeta” şi 1 Infanterie Fortificaţii. În total, peste 400 de combatanţi şi-au pierdut viaţa în această încleştare. Cei mai destoinici dintre aceştia au fost recompensaţi, post-mortem, cu diferite distincţii şi medalii militare, precum locotenentul Ioan Bucăţică, decorat cu Coroana României clasa a V-a cu spade şi panglici de Virtute Militară, sau soldatul Florian Dumitru, decorat cu Medalia „Bărbăţie şi Credinţă”, cl. II-a cu spade Post-Mortem.
Date fiind circumstanţele speciale, generate de faptul că Armata a 4-a română se afla în plină ofensivă, trupurile neînsufleţite rămase pe câmpul de luptă au fost îngropate în cimitire de campanie amenajate în grabă. Ulterior, în perioada, 10-17 septembrie 1943, prin grija Comandamentului Etapelor de Est, osemintele eroilor de la Petersthal au fost reînhumate în conformitate cu normele impuse, din anul 1941, de Regulamentul pentru aplicarea în timp de campanie a Legii asupra regimului mormintelor şi operelor comemorative de război.
Prin aplicarea prescripţiilor stipulate în documentul menţionat, au rezultat şapte cimitire şi trei grupuri de morminte, amenajate în diferite puncte ale satului Petersthal, principiul de bază al organizării acestora fiind acela de a se evita, pe cât posibil, amenajarea unor morminte izolate, care puteau să dispară cu timpul, căutându-se a se grupa mai multe la un loc. Din acest punct de vedere, cele mai importante locuri de înhumare fuseseră amenajate în cimitirul civil şi pe liziera satului.
După ruperea frontului la Stalingrad, la 19 noiembrie 1942, unităţile militare sovietice au distrus toate cimitirele de campanie româneşti de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, inclusiv pe cele din satul Petersthal, în prezent comuna Petrodolinskoe (raion Ovidiopolski, regiunea Odessa, Ucraina).
Evidenţa morţilor de război români identificaţi nominal, din al Doilea Război Mondial, centralizaţi pe teritoriul satului Petersthal (Ucraina), poate fi consultată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război.



MORMINTELE EROILOR ROMÂNI DIN BEREZANI (raionul Beleaevski, regiunea Odessa) 

În perioada administraţiei româneşti a Transnistriei (1941-1944), localitatea se numea Berejani şi era inclusă în judeţul Ovidiopol.
În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale pe teritoriul acestei localităţi au fost amenajate două cimitire militare româneşti – ambele dezafectate în prezent –, unde au fost înhumaţi 871 militari români.
1. Cimitirul eroilor Diviziei a 5-a – situat pe partea stângă a şoselei Berezan-Kurgan. Cuprindea mormintele individuale şi comune a 771 militari români din regimentele: 7, 8, 9, 27 şi 32 Dorobanţi, 7 Artilerie şi 5 Pionieri.
2. Cimitirul eroilor din Regimentului 14 Dorobanţi – situat la ieşirea din sud a localităţii. A fost înfiinţat la 14 septembrie 1941 şi cuprindea mormintele individuale a 100 militari români din regimentele: 14 şi 32 Dorobanţi; 14 şi 15 Artilerie, respectiv 2 Grăniceri. Cimitirul era împrejmuit cu sârmă şi piatră, iar în faţa acestui fusese ridicată o troiţă.

 
CIMITIRELE EROILOR DIN ORAŞUL ISMAIL (raionul Ismailîski, regiunea Odessa) 

În perioada interbelică localitatea Ismail era inclusă în judeţul Ismail (unul din cele trei judeţe ale teritoriului istoric din sudul Basarabiei, cunoscut şi sub numele de Bugeac) pe teritoriul statului român. În acest oraş se găseau două cimitire de onoare, câte unul pentru fiecare din cele două conflagraţii mondiale, în care au fost înhumaţi în total 89 militari români (19 în RM 1 şi 70 în RM 2). 
Cimitirul eroilor „Regele Ferdinand“ din RM 1 :
A fost amenajat de către Societatea „Cultul Eroilor“ şi inaugurat la data de 29 mai 1930. Era situat pe un platou de pe malul Dunării, în colţul cimitirului mare al oraşului. Pe o suprafaţă de 1.250 m. p. au fost amenajate patru parcele cu morminte individuale în care au fost înhumaţi 120 eroi identificaţi, de diferite naţionalităţi: 19 români (16 identificaţi, 3 neidentificaţi), 98 ruşi (57 id., 41 neid.), 2 austrieci (id.) şi 1 polonez ( id.). În centrul cimitirului a fost construit un monument-criptă (vezi foto), în care au fost aşezaţi 511 eroi neidentificaţi. Monumentul a fost realizat de către firma Felice Ruta din Tulcea.
Militarii români înhumaţi aici aparţineau regimentelor 4, 23, 33, 35 şi 38 Infanterie, respectiv 4 Artilerie.
Cimitirul eroilor din RM 2:
Cimitir amenajat în cursul celui de-al doilea război mondial, în acelaşi cimitir al oraşului, de lângă Mânăstirea Cetatea. Cuprindea mormintele individuale a 70 ostaşi români identificaţi.


MORMINTELE EROILOR ROMÂNI DIN MIRNOE (fost Freudental ), regiunea Odesa, raion Beleievski 

Localitatea Mirnoe este situată în raionul Beliaevski (regiunea Odessa). În perioada administraţiei româneşti a Transnistriei (1941-1944), localitatea se numea Freudental şi era inclusă în judeţul Ovidiopol.
În cursul celui de-al doilea război mondial, pe teritoriul acestei localităţi au fost amenajate nu mai puţin de 9 cimitire militare, în care au fost înhumaţi un total de 967 militari români; niciunul nu se mai păstrează în prezent. Iată situaţia acestor cimitire, conform documentelor de arhivă:
Cimitirul eroilor din regimentul 8 Vânători – Situat la 4 km sud-vest de comuna Freudental, lângă cimitirul regimentului 33 Dorobanţi. Cuprindea mormintele individuale a 25 de eroi români, înhumaţi aici în luna august 1941. Militarii fuseseră combatanţi în regimentele 8 vânători şi 17 artilerie.
Cimitirul eroilor din regimentul 33 Dorobanţi – Situat la 4 km sud-vest de com. Feudental, lângă o lizieră de salcâmi. Se învecina cu cimitirul regimentului 8 Vânători. Cuprindea mormintele individuale a 53 eroi români, înhumaţi aici în perioada 13-17 septembrie 1941. Militarii fuseseră combatanţi ai regimentelor 33 Infanterie şi 1 Fortificaţii.
Cimitirul eroilor nr. 1 – Amenajat în cadrul cimitirului bisericii. Cuprindea mormintele individuale a 321 ostaşi români, înhumaţi aici în perioada 23 august - 24 septembrie 1941. Militarii luptaseră în regimentele 29 şi 67 Infanterie, 4 şi 12 Artilerie, 4 Pionieri şi 1 Vânători Gardă.
Cimitirul eroilor nr. 2 – Situat la marginea comunei Freudental pe şoseaua Uzi. În perioada 27 august - 12 septembrie 1941 aici au fost înhumaţi în morminte individuale 274 militari români, care luptaseră în regimentele: 7 şi 8 Vânători, 12 şi 17 Artilerie şi 38 Infanterie.
Cimitirul eroilor nr.3 – Situat la marginea comunei Freudental, pe şoseaua Uzi. În perioada 9 august – octombrie 1940 în acest cimitir au fost înhumaţi 126 militari români, ce aparţinuseră regimentelor: 29, 39 Infanterie şi 8 Vânători.
Cimitirul eroilor nr. 4 – Învecinat cu cimitirele 2, 3 şi 5. Cuprindea morminte individuale şi comune, în care, în perioada 4 septembrie - 18 septembrie 1941, au fost înhumaţi 95 eroi români, combatanţi ai Regimentului 6 Dorobanţi Gardă „Mihai Viteazul“.
Cimitirul eroilor nr. 5 – Situat la margine comunei, pe şoseaua Uzi. Cuprindea morminte individuale şi comune, în care, în perioada 11-15 octombrie 1941, au fost înhumaţi 21 eroi români, combatanţi ai Regimentului 90 Infanterie.
Cimitirul eroilor nr. 6 – Amplasat la margine aşoselei ce ducea la Odessa. Cuprindea mormintele individuale a 32 ostaşi români, ce luptaseră în regimentele 7, 8 Vânători şi 64 Artilerie.
Cimitirul eroilor nr 7 – Situat la liziera comunei Freudental. Cuprindea morminte individuale şi comune în care au fost înhumaţi 20 militari români, combatanţi ai regimentelor 7, 8 Vânători şi 29 Infanterie.


CIMITIRUL EROILOR ROMÂNI DIN PRUDNIKOVE (raion Leninski, regiunea Crimeea ) 

Localitatea Prudnikove (fostă Bikeci) este situată la 35 km sud-est de oraşul Kerci şi la 30 km sud de linia de cale ferată Feudosia-Kerci.
Cimitirul eroilor din localitate era situat la 30 m de drumul ce vine din comuna Marfovca şi merge spre Marievca. În perioada 11 mai - 27 iulie 1942 în acest cimitir au fost înhumaţi, în morminte individuale, 73 militari români şi 2 ostaşi germani. În total 75 militari, care luptaseră în regimentele 6 şi 10 Roşiori, respectiv 20 Artilerie.
Atât cimitirul cât şi troiţa ridicată în mijlocul acestuia au fost inaugurate în data de 7 august 1942, în prezenţa generalului Mitrănescu Florea (comandantul Corpului 7 Armată) şi a generalului Georgescu Octavian (comandantul Diviziei 10).

MONUMENTUL EROILOR DIN RENI (raionul Reniski, regiunea Odessa) 

În perioada administraţiei româneşti interbelice localitatea Reni era inclusă în judeţul Ismail. 
În curtea catedralei din această localitate se înalţă un monument-criptă dezvelit la data de 9.11.1937, prin grija Societăţii „Cultul Eroilor". Aici au fost aşezate osemintele a 187 eroi căzuţi în Războiul de Independenţă şi Primul Război Mondial. Rămăşiţele pământeşti ale acestora au fost exhumate la data de 5.11.1937, din cimitirul eroilor din Reni (situat la 5 km de oraş), care a fost desfiinţat cu această ocazie.
Pe corpul monumentului se găseşte următoarea inscripţie: "Aici odihnesc osemintele a 187 eroi din războiul 1877-1878 şi 1914-1919. Exhumaţi din fostul cimitir după teritoriul oraşului Reni şi reînhumaţi la 9 noiembrie 1937 prin îngrijirea Soc. Cultul Eroilor, garnizoanei, primăriei şi cetăţenilor din oraşul Reni".
În curtea aceleiaşi catedrale se găsesc şi patru morminte de Al Doilea Război Mondial, în care au fost înhumaţi 6 militari români din Regimentul 5 Grăniceri. În perioada iulie-august 1943, delegatul Aşezământului Naţional „Regina Maria pentru Cultul Eroilor” a instalat cruci de beton (tip campanie) la căpătâiul acestor morminte.

CIMITIRUL EROILOR ROMÂNI DIN SVERDLOVO (raion Kominternovski, regiunea Odessa)

În perioada administraţiei româneşti a Transnistriei (1941-1944) localitatea a făcut parte din judeţul Odessa şi se numea Bujalik. În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale pe raza acestei comune au fost înhumaţi un număr total de 409 militari români. 
Cei mai mulţi au fost îngropaţi în cimitirul militar din curtea bisericii. Acesta a fost amenajat de Regimentul 28 Infanterie Fortificaţii şi cuprindea mormintele individuale a 238 eroi români, care luptaseră în regimentele 25 şi 35 Infanterie, 5 şi 10 Vânători, precum şi din batalionul 15 Pionieri. Ceilalţi 171 militari români au fost înhumaţi în locuri izolate pe teritoriul comunei.

MORMINTELE EROILOR ROMÂNI DIN VASILEVKA ( raionul Beliaevski, regiunea Odessa)

În perioada administraţiei româneşti a Transnistriei (1941-1944), Vasilevka era inclusă în judeţul Ovidiopol.
În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale pe teritoriul acestei localităţi au fost amenajate trei cimitire militare româneşti (dezafectate în prezent) în care şi-au găsit odihna de veci un număr de 543 militari români. Iată mai jos situaţia acestor cimitire:
Cimitirul din curtea bisericii comunale Sf. Petru şi Pavel – Aici au fost înhumaţi 249 militari români din următoarele regimente: 9, 10, 14, 15, 16, 26, 27 şi 30 Dorobanţi, 6 Artilerie, 17 Infanterie şi 1 Grăniceri.
Cimitirul de lângă şoseaua Tiraspol-Odessa – Aici au fost înhumaţi 150 militari români din următoarele regimente: 27 şi 37 Infanterie; 1, 2 Grăniceri; 2 Transmisiuni; 13 şi 14 Dorobanţi; 6 Vânători.
Cimitirul situat la 1 km SE de comună – Cimitirul era amplasat pe o mică colină. Cuprindea mormintele individuale a 144 militari români din regimentul 37 Infanterie. În cinstea acestora a fost ridicată, în acelaşi cimitir, o troiţă cu soclu de piatră. 

MORMINTELE EROILOR ROMÂNI DIN VIGODA (regiunea Odessa, raion Beleaevski) 

Comuna Vigoda este situată pe teritoriul raionului Beliaevski (regiunea Odessa). În perioada administraţiei româneşti a Transnistriei (1941-1944) era inclusă în judeţul Ovidiopol şi cuprindea localităţile Vigoda Gară şi Vigoda Nemţească. În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale pe teritoriul acestei comune au fost amenajate mai multe locuri de înhumare pentru un număr de 2.264 militari români. Iată mai jos situaţia acestora:
Cimitirul nr 40 de la ferma „Avram Iancu”, situat la 2-3 km SE de Vigoda Gară – în unele documente locul respectiv apare sub numele de Sevcenco, iar în altele este numit ferma Avram Iancu. Aici sunt înhumaţi 1.102 militari români aparţinând mai multor subunităţi ale Diviziei 3 Infanterie. Dintre aceştia 646 sunt identificaţi, iar 456 sunt neidentificaţi (luaţi în evidenţă la data de 28.12.1942)
În cimitirul eroilor nr. 39 din satul Petrovskoe (com Vigoda) – În perioada 28 august - 29 septembrie 1941, aici au fost înumaţi 95 militari români din regimentele 1, 13, 15, 26, 27 şi 31 Dorobanţi; 15 şi 51 Artilerie.
În cimitirele nr 71-72 din Vigoda Gară au fost înhumaţi 159 militari români ce au aparţinut următoarelor regimente: 3, 4, 8, 9, 19 şi 30 Dorobanţi; 5, 7 şi 28 Artilerie; 19 Infanterie.
În cimitirele nr 72 şi 72 II (în cimitirul civil) din Vigoda Nemţească – Aici au fost înhumaţi 15 militari români aprţinând regimentelor: 2 şi 3 Dorobanţi; 6 şi 21 Artilerie; 19 Infanterie.
În cimitirul nr 73 din Vigoda Nemţească – aici au fost înhumaţi 534 militari români din regimentele 2 şi 3 Dorobanţi; 19 Infanterie; 21 şi 26 Artilerie.
În cimitirul nr 74 din Vigoda Nemţească – aici sunt înhumaţi 14 militari români.
În cimitirul nr. 75 din Vigoda Nemţească – era situat pe lângă calea ferată nr 1. Cuprindea mormintele a 137 militari români din regimentele 3, 4, 8, 9 10, 30 şi 32 Dorobanţi; 42 şi 72 Infanterie; 28 Artilerie.
În cimitirul nr 76 de pe lângă liziera de pomi de la calea ferată (comuna Vigoda) – Cimitirul era situat pe câmp şi cuprindea mormintele individuale a 116 militari români din regimentele 2 şi 8 Dorobanţi; 1 Vânători.
În cimitirul nr 77 situat pe câmp în perimetrul comunei Vigoda – Aici au fost înhumaţi 19 militari români din regimentele 2 şi 3 Dorobanţi; 1 Vânători.
În cimitirul nr 78 de lângă liziera de salcâmi a comunei Vigoda – aici au fost înhumaţi 19 militari din Bat. 5 Munte
În cimitirul nr 66 de pe lângă calea ferată din Vigoda Nemţească – Aici au fost înhumaţi 22 militari români din regimentele 6 Gardă „Mihai Viteazul”, 4 Dorobanţi şi 12 Artilerie.
În cimitirul nr 68 din satul Crasina (com. Vigoda) – Aici au fost înhumaţi 32 militari români (şi un rus) din regimentele 4 şi 16 Dorobanţi; 21 Infanterie; 6 Vânători Munte.
Top