Noutati
  • Actualitate

    Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor lansează cea de-a VI-a ediţie a concursului Eroul meu de ieri şi de azi!
    citeste...
  • Stire noua

    Noaptea Muzeelor la Castelul Ţepeş
    citeste...
  • Stire actuala

    Finanţarea restaurării mormintelor şi operelor comemorative de război
    citeste...

 
CIMITIRE MILITARE ROMÂNEŞTI DIN BULGARIA


CIMITIRUL EROILOR ROMÂNI DE LA ALFATAR 

A fost realizat după Primul Război Mondial. În cadrul acestuia au fost înhumaţi 24 de eroi români. Din cauză că a fost greu de întreţinut, Societatea Cultul Eroilor a dorit, în 1937, să-l desfiinţeze şi să centralizeze osemintele la Silistra. Nu au fost identificate, până în prezent, documente care să ateste materializarea unei asemenea propuneri. 

CIMITIRUL DE ONOARE DE LA ŞUMENŢI (DAIDÂR) 
Şumenţi


Cimitirul de onoare de la Şumenţi (nord de Tutrakan, ex-Turtucaia) a fost construit de Societatea „Cultul Eroilor” în 1926. Aici au fost centralizaţi toţi eroii de la Turtucaia şi de pe raza fostului judeţ Durostor.
La 6 septembrie 2009, o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a participat la Ceremonia de comemorare organizată de autorităţile bulgare la Cimitirul Internaţional din Şumenţi.
Acţiunea comemorativă dedicată militarilor de toate naţionalităţile căzuţi pe câmpul de luptă în urmă cu 93 de ani a devenit o tradiţie atât pentru autorităţile române şi bulgare, dar şi pentru societatea civilă de pe ambele maluri ale Dunării.

CIMITIRUL EROILOR ROMÂNI DE LA DOBRICI (BAZARGIC)
Dobrici


A fost amenajat în apropierea gării din localitate, în 1920, cu prilejul centralizării osemintelor eroilor români care au fost exhumaţi din 14 localităţi bulgare. Au fost înhumaţi în total 45 de militari români, cu menţiunea că 1.857 de eroi necunoscuţi, de diverse naţionalităţi, au fost depuşi în două gropi comune.
Cu totul deosebite sunt capela şi portalul monumental care adăposteşte un clopot donat de colonelul Nicolae UICĂ, comandantul garnizoanei Bazargic.
La ceremonie au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale, precum şi invitaţi români de la Constanţa.

CIMITIRUL EROILOR ROMÂNI DE LA RAHOVA 
Oriahovo


Cimitirul eroilor români a fost amenajat în apropierea monumentului de la Oriahovo (mutat în anul 2000 în piaţa Diko Iliev din centrul localităţii). Colonelul M. Moldovan a constatat, în 1929, distrugerea cimitirului. Această stare de fapt exista şi în 1995. La Oreahovo au fost înhumaţi 152 de militari români, căzuţi în Războiul de Independenţă (1877-1878).

CIMITIRUL EROILOR ROMÂNI DE LA SMARDAN
Smârdan, Bulgaria

 
286 de soldaţi şi ofiţerii români, morţi în Războiul de Independenţă, au fost depuşi la Smârdan, în două gropi comune. Una dintre gropi a fost împrejmuită cu un gard din piatră, iar a doua a fost marcată cu o cruce din marmură. Monumentul a fost realizat, în 1883, de Carol Storck (1854-1926). Cimitirul şi monumentul au fost distruse în Primul Război Mondial. Societatea Culturală română a refăcut monumentul, în 1931, iar în 1960 nu se mai cunoaştea amplasamentul celor două gropi comune. 
CIMITIRUL EROILOR ROMÂNI DE LA SOFIA 
Sofia, Bulgaria


Cimitirul a fost amenajat, în 1920, de colonia română din Sofia în cadrul Cimitirului central. În cadrul acestuia au fost centralizaţi peste 400 de eroi români, morţi în Campania din 1913 şi în primul Război Mondial.
În cadrul cimitirului eroilor români a fost amenajat şi un monument comemorativ, care are la bază un mormânt comun. Acesta este realizat dintr-un bloc masiv din piatră, având forma unui obelisc, care are montat în vârf un vultur, ce ţine în ghearele sale o cunună de lauri.
Cimitirul eroilor români de la Sofia a fost restaurat prin contribuția financiară a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

MAUSOLEUL DE LA GRIVIŢA
Griviţa

 
Mausoleul eroilor români din Războiul de Independenţă a fost amenajat, în 1902, la iniţiativa Regelui Carol I (1866-1914), „pentru vitejii soldaţi români căzuţi la Griviţa” . În osuarul acestuia au fost depuse osemintele a 1.300 eroi români. 
Din 1949, mausoleul a trecut în administrarea statului bulgar, în baza unui schimb de scrisori dintre reprezentantul României şi Pomenov, ministrul de externe bulgar. În lunile iulie-august 1958, 198 de tineri români au participat la reconstrucţia Mausoleului de la Griviţa, amenajând în jurul acestuia un parc de 10 hectare şi o şosea de acces, de 5 km.
Osuarul Mausoleului a fost reamenajat în anii 1966-1967, însă, din cauza infiltraţiilor partea bulgară a demarat lucrări de reamenajare / restructurare în 1995. 

 

MAUSOLEUL DE LA PLEVNA 
Pleven

 
Mausoleul eroilor români şi ruşi din Războiul de Independenţă a fost inaugurat la 16 septembrie 1907. În cadrul acestuia au fost depuse osemintele a 1.725 de eroi români. La 29 octombrie 1902 , cu prilejul vizitei Regelui Carol I în Bulgaria, regele Bulgariei a luat iniţiativa de a transforma în muzeu casa de la Poradim, imobil în care suveranul român a avut cartierul general.
În 1957, cu prilejul aniversării a 80 de ani de la începerea Războiului de Independenţă, partea bulgară a organizat un muzeu al armatei române, într-o clădire cu patru camere. Muzeul a fost desfiinţat de bulgari, în 1960, însă, exponatele, fotografiile şi schiţele referitoare la armata română au fost inserate în Muzeul Armatei Ruse.


 
Top