-
Actualitate
Ziua Eroilor
citeste... -
Stire noua
PROIECTUL "TRADIȚIA CULTUL EROILOR ÎN INTERBELIC"
citeste... -
Obiective de investiții
ACHIZIȚIE SERVICII LUCRĂRI PENTRU RESTAURARE PARCELE DE ONOARE ROMÂNEȘTI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
citeste...
Eroul sublocotenent Ioan R. Marinescu
Sublocotenentul Ioan. R. Marinescu s-a născut la 27 ianuarie 1894, în satul Heci, comuna Lespezi, județul Iași, fiind al optulea din cei 12 copii ai familiei.
După absolvirea Facultății de Silvicultură din București, Ioan. R. Marinescu a fost încorporat, la 28 august 1916, cu rangul de sublocotenent (r) în Regimentul 61 Infanterie, iar la 3 septembrie 1916 a fost trimis în linia întâia a frontului din Carpați.
Armata română a trecut Carpații Orientali și Meridionali în noaptea de 27/28 august 1916, înaintând 120 km în zona centrală a Transilvaniei.
La 1 octombrie 1916 s-a declanșat Manevra de la Flămânda, în care două divizii române au trecut Dunărea și s-au angajat în lupte pe teritoriul bulgăresc, iar alte patru divizii se pregăteau să le urmeze, cu scopul determinării retragerii armatelor germane, turce și bulgare din Dobrogea. Sublocotenent Ioan R. Marinescu a făcut parte dintre militarii care au participat la manevră.
După două zile de lupte și pierderi uriașe, Marele Cartier General a decis să renunțe la Campania de la sudul Dunării și să întărească eforturile din trecătorile Carpaților, deoarece inamicul declanșase o ofensivă în Transilvania.
Sublocotenentul Ioan Marinescu a luat parte la luptele pentru apărarea trecătorilor din Predeal, Bușteni, Sinaia și Azuga. Ulterior, a fost transferat pe frontul pentru apărarea Bucureștiului, luând parte la Bătălia de la Neajlov-Argeș, în care armata română a fost obligată să se retragă.
Rănit în luptă, sublocotenentul Ioan R. Marinescu a fost transferat la Spitalul de Campanie din incinta Seminarului Teologic București. A murit la 16 decembrie 1916, fiind înmormântat, la 27 decembrie 1916, în Cimitirul eroilor români din B-dul Ghencea.
15.12.2017
Eroii de la Valea Plopilor
Cimitirul de onoare din fostul sat Bălăria a fost înființat, în anul 1918, de către armata germană, pentru înhumarea militarilor morți în luptele din „Bătălia pentru București” (30 noiembrie - 3 decembrie 1916). Ulterior, până în anul 1933, au fost centralizate în această necropolă osemintele a peste 1.900 de eroi români, germani, austrieci, unguri, bulgari și turci.
În anul 1942, cimitirul a fost mutat pe actualul amplasament din comuna Ghimpați, sat Valea Polopilor (jud. Giurgiu), în stânga șoselei București-Alexandria Astfel, osemintele eroilor români au fost reînhumate în noul cimitir. Pentru eroii identificați au fost amenajate morminte individuale, iar osemintele a peste 1.750 de eroi neidentificați au fost depuse în osuarul necropolei, situat în fața monumentului central.
Într-o firidă de pe latura stângă a monumentului, pe o placă de marmură, sunt înscrise versurile poetului giurgiuvean Mircea Dem. Rădulescu: „ORICÂTĂ‚ FURTUNĂ‚ ȘI VIFOR PE UMERII TĂ‚I S-OR ABATE/ ORICÂTĂ‚ MÂNIE BARBARĂ‚ VENI-VA ASUPRA-ȚI, ROMÂNE,/ SUS FRUNTEA! CARPAȚII STAU VEȘNIC CU VÂRFURI SPRE CER RIDICATE,/ FURTUNILE TREC, DAR GRANITUL TOT TARE ȘI FALNIC RĂ‚MÂNE”.
Cimitirul eroilor de la Valea Plopilor este protejat de un gard din beton, iar în incintă sunt amenajate alei de acces.
Evidența nominală a eroilor români înhumați în Cimitirul eroilor din satul Valea Plopilor poate fi consultată pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la secțiunea Lista morților de război.
08.12.2017
Eroii din municipiul Calafat
Osemintele a 93 de eroi români, austrieci, germani, italieni, turci și unguri, morți în Marele Război, au fost exhumate în perioada interbelică din curtea Catedralei și de la Biserica Sf. Nicolae din municipiul Calafat (jud. Dolj) și din comuna Petroviceni (jud. Dolj ), fiind centralizate într-o Parcelă a eroilor, amplasată în incinta Cimitirului civil din Calafat.
Printre morții de război centralizați la Calafat figurează și două orfane de război, Alexandrina Cârstea și Constanța Fuior, decedate în timpul și din cauza conflictului.
În perimetrul Parcelei de onoare sunt amplasate două opere comemorative de război, una fiind dedicată „EROILOR ROMÂNI CĂ‚ZUȚI ÎN LUPTĂ‚ PENTRU LIBERTATEA ȘI APĂ‚RAREA PATRIEI”, iar a doua îl comemorează pe militarul Gogu P. Ciurea (născut în comuna Sintești, sat Osoi, jud. Iași; mort la 11 martie 1917).
Evidența nominală a eroilor români identificați, ale căror oseminte sunt centralizate în Parcela eroilor din municipiul Calafat, poate fi consultată pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la secțiunea Lista morților de război.
Generalul locotenent (rtr.) Constantin Didulescu s-a născut în anul 1923 în comuna Basarabi, jud. Dolj.
29.11.2017
Centenar Ecaterina Teodoroiu
Marți, 28 noiembrie 2017, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a organizat, în sala „Ștefan cel Mare” din cadrul Cercului Militar Național din București, o masă rotundă cu tema „Ecaterina Teodoroiu - prototipul eroului român. O discuție despre eroi, eroism și sacrificiile Armatei României în vâltoarea Primului Război Mondial”.
Pornind de la cazul eroinei Ecaterina Teodoroiu, considerat de publicul românesc a fi exponențial pentru jertfele de sânge ale Armatei române în Primul Război Mondial (1916-1919), Oficiul și-a propus să dezvolte în cadrul acestei manifestări subiectul pierderilor umane ale României în Marele Război, invitând la un colocviu pe această temă istorici militari și civili din cadrul Arhivelor Militare Naționale Române, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, Universitatea Națională de Apărare Carol I și Casa Corpului Didactic Ilfov.
Comunicările prezentate de către participanții la această manifestare au abordat subiecte originale, precum obiectele personale și decorarea sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, prin Decretul Regal nr. 191 din 10 martie 1917, cazul mai puțin cunoscut al sublocotenentului Ecaterina I. Popescu, invalidă și veterană a Primului Război Mondial, notele de pe front ale sublocotenentului Alexandru D. Madgearu, eroii evrei din Armata română, monumentele și operele comemorative de război din județul Ilfov, mormintele și monumentele eroilor români din Republica Moldova.
În cadrul evenimentului a fost prezentată expoziția de fotografii și documente intitulată „Armata română în Marele Război”, vernisată de către Oficiu în mai multe orașe din România și din străinătate, care prezintă documente și imagini privind participarea Armatei române pe fronturile Primului Război Mondial - viața în tranșee a militarilor români, sistemul sanitar și îngrijirea răniților pe front, misiunea militară franceză condusă de către generalul Henri Berthelot, amenajarea unor cimitire de campanie, plăcuțele de identificare a unor eroi români morți în prizonieratul german etc.
Activitatea desfășurată la Cercul Militar Național se înscrie în seria manifestărilor prilejuite de sărbătorirea Centenarului Primului Război Mondial.
27.11.2017
Pași prin istorie
Eroii de la Jiu
În Primul Război Mondial (1916-1919), Armata română a fost implicată în două bătălii în Defileul Jiului.
Prima încleștare s-a desfășurat în perioada 23-29 octombrie 1916, când Grupul Kneussel, compus din Diviziile 11 Bavareză, 6 Cavalerie germană, Brigada 114 Infanterie austriacă și 2 batalioane de cicliști, a atacat Divizia 11 Infanterie română, câștigând teren până la aliniamentul Bumbești-Jiu − Târgu Jiu − Bârsești − Rasovița − Frâncești. Trupele române au contraatacat, comandate de generalul I. Cocorăscu, reocupând Defileul Jiului, la 29 octombrie 1916, și trecând la urmărirea inamicului.
Succesul armatei române a provocat unităților germane peste 1.500 de morți, îngropați de militarii români, și pierderea a 2.400 prizonieri, 27 guri de foc, 55 de mitraliere, 6.000 de arme și a întregului material de cancelarie, centrale telefonice, bucătării de campanie și o mare cantitate de artilerie grea. Între documentele comandamentului german s-a identificat și harta întregului front, pe care generalul Falkenhayn a schițat planul de luptă, la Lupeni, când s-a întâlnit cu comandanții germani.
Pierderile Grupului Jiu, comandat de colonelul Ioan Atanasiu, s-au ridicat la 36 ofițeri și 2.172 de soldați, morți și răniți.
La sfârșitul lunii octombrie, în condițiile în care germanii au adus trupe suplimentare, raportul de forțe a devenit de 2,5/1 în trupe de infanterie și de 2/1 în artilerie în favoarea trupelor germane.
În perioada 11-15 noiembrie 1916 s-a desfășurat a doua Bătălie din Valea Jiului. În pofida eforturilor de a transporta trupele cu trenul, 6000 de militari români au ajuns cu întârziere pe poziții, din cauza unui accident feroviar. După două zile de lupte, la 16 și 17 noiembrie 1916, desfășurate la sud de Târgu Jiu, în timp ce ningea cu fulgi mari, superioritatea tehnică și numerică a germanilor a avut câștig de cauză. Grupul Kühne a rupt linia defensivă a Grupului Jiu, ieșind la sud de defileu, pe aliniamentul Filiași − Deleni, și interceptând calea ferată Severin-Craiova.
Militarii români și germani care au murit în luptele de la Jiu au fost înhumați în Cimitirul eroilor din municipiul Târgu Jiu. Necropola, amplasată în prezent pe strada Narciselor, a fost inaugurată de armata germană, la 17 noiembrie 1918, fiind amenajată pe un câmp de manevră, după planurile arhitectului peisagist R. Lange.
Cimitirul eroilor din din municipiul Târgu Jiu a fost restaurat, în 2016, prin implicarea financiară a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, a Primăriei municipiului Târgu Jiu și a Garnizoanei Târgu Jiu.
Reinaugurarea necropolei s-a realizat în cadrul unui ceremonial militar și religios, la 28 octombrie 2016, organizat de Consiliul Local Târgu Jiu și de Ministerul Apărării Naționale.
Evidența nominală a eroilor români înhumați în Cimitirul eroilor din municipiul Târgu Jiu poate fi consultată pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la secțiunea Lista morților de război.
O altfel de lecție de istorie
Vineri, 24 noiembrie 2017, în contextul manifestărilor dedicate comemorării Centenarului Primului Război Mondial, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a organizat, la Cimitirele eroilor români și italieni din Bulevardul Ghencea, activitatea „O altfel de lecție de istorie: Știți ce se sărbătorește astăzi ?“.
Manifestarea a marcat împlinirea a 100 de ani de la semnarea Armistițiului de la Focșani, parte integrantă a participării României la Marele Război și s-a desfășurat în parteneriat cu instituții de învățământ preuniversitar din municipiul București și din județul Ilfov - Liceele teoretice „Decebal“, „Dimitrie Bolintineanu” și Școala Gimnazială nr. 1 din Pantelimon - fiind un omagiu adus eroilor României Întregite.
În deschiderea activității, directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a prezentat câteva aspecte privind participarea Armatei române la Primul Război Mondial, evocând modul în care militarii români au luptat și au murit în Bătălia de apărare a Bucureștiului.
Elevii Florentina Vasile și Ștefan Maior au prezentat biografia eroului sublocotenent Ioan Marinescu, înhumat în Cimitirul eroilor din Primul Război Mondial, Ghencea militar, iar elevele Florea Emma Elena și Bălaș Veronica au recitat poemul „Eroilor Noștri“ .
La încheierea activității, elevii au depus flori și au aprins candele la însemnele de căpătâi și la osuarele eroilor români și italieni.
Calvarul prizonierilor români de la Oranki
În lagărul de la Oranki au fost internați ofițerii români care au fost luați prizonieri la Stalingrad (23 noiembrie 1942). Ofițerii au fost transportați pe jos și cu trenul până la gara din Soniha, cap de linie ferată, amplasată într-o pădure de brad și de molid. De la Soniha și până la Oranki, prizonierii români au mers prin pădure, cca. 7-8 km, ajungând la destinație la 3 ianuarie 1943, într-o zi de duminică.
Lagărul a fost amplasat în satul Oranki (situat la S-SV de Nijni Novgorod, ex-Gorki, în prezent al cincilea oraș ca mărime din Federația Rusă), fiind compus din case din bârne de lemn. În mijlocul satului se afla o biserică cu cinci turle, crucile din jurul bisericii fiind dărâmate.
Timp de 20 de zile, prizonierii români au fost ținuți în carantină, câte 125 într-o cameră de 15 m x 4 m. După încheierea carantinei, ofițerii români au fost repartizați în camere de câte cinci oameni, iar din discuțiile cu prizonierii din lagăr au constatat că la Oranki au fost internați, anterior, și prizonieri români care au fost luați în luptele de la Odesa (8 august-16 octombrie 1941), după ce au trecut prin lagărele de la Sevastopol și Karaganda.
Din punct de vedere alimentar, uneori prizonierii primeau dimineața ceai, 20 g zahăr, 50 g scrumbie (nu se distribuia zilnic) și 600 g pâine neagră, pentru toată ziua. La prânz mâncau o ciorbă de grâu și o cașa de grâu sau mei, iar seara o „ciorbă de nimic” (apă în care se fierbeau castraveți).
Recrutarea ofițerilor români pentru a se înscrie în formațiuni de luptă împotriva armatei germane a început la Oranki, prin organizarea unor conferințe, prima având loc la 19 ianuarie 1943, prezența fiind obligatorie. Conferințele au fost prezidate de comisarul Codler. Ofițerii care au acceptat să fie recrutați au primit posturi la bucătăria și serviciile lagărului.
În lagărul de la Oranki au murit, potrivit statisticilor părții ruse, prizonieri aparținând a 12 naționalități, din care cel puțin 444 români, 18 austrieci, un belgian, un ceh, 2 francezi, 27 finlandezi, 482 germani, 389 italieni, un polonez, un suedez, 2 sârbi și 118 unguri.
Unul dintre primii prizonieri români de la Stalingrad care a murit la Oranki a fost căpitanul Pascu Ștefan, la 7 ianuarie 1943, din cauza cangrenei degerăturilor și de inaniție.
La 11 noiembrie 1946, 700 de prizonieri români din lagărul de la Oranki au fost trimiși spre România, pentru a fi repatriați. Vagoanele de tren în care au fost închiși prizonierii români au fost completate la periferia Moscovei cu alte vagoane de tren, în care se aflau peste 350 de prizonieri români aduși din lagărele de la Kazan și Elabuga (ambele orașe în Republica Tatarstan).
Convoiul prizonierilor români a ajuns la Focșani, la 17 noiembrie 1946. Militarii români au mers prin noroi până la lagărul de predare, unde o fanfară, formată din prizonieri germani, le-a cântat marșuri de bun venit. Prizonierii români au fost asistați de militari aduși din Divizia Tudor Vladimirescu (soldați și ofițeri din fosta Armata Regală Română, căzuți prizonieri la sovietici, care s-au înrolat ca voluntari pentru a lupta împotriva armatei germane), pentru a se observa ce stare de spirit au. Mulți dintre prizonierii români au folosit expresii licențioase la adresa militarilor din Divizia Tudor Vladimirescu, din care nu lipsea cuvântul soarele (sigla Partidului Comunist la alegerile din 1946). Pentru a-i determina pe prizonierii repatriați să voteze cu soarele s-au aruncat din avioane manifeste în perimetrul lagărului, în care Iuliu Maniu (1873-1953), membru al Partidului Național Țărănesc, a fost reprezentat la arat, iar pe țigările primite de internați scria: „Votați Soarele!”.
În contextul în care militarii din Divizia Tudor Vladimirescu au raportat că prizonierii români internați în lagărul din municipiul Focșani sunt reacționari s-a dispus eliberarea acestora la 20 noiembrie 1946, la o zi după încheierea alegerilor parlamentare.
Simpozion de evocare a Armatei române în Primul Război Mondial
Miercuri, 15 noiembrie 2017, în sala de spectacole a Cercului Militar Național a avut loc un simpozion dedicat campaniei militare desfășurate de Armata română în anul 1917, intitulat „1917 – an de răscruce în istoria României”.
La manifestarea organizată de Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, au participat reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, elevi și studenți din învățământul civil și militar.
În cadrul simpozionului au conferențiat istoricii dr. Ioan Scurtu, col. dr. (r) Ion Giurcă, col. (r) dr. Vasile Popa, prof. dr. Dumitru Preda și gl. mr. (r) dr. Victor Strîmbeanu, care au evocat operațiile Armatei române în anul 1917 și semnificația acestuia în istoria națională.
15.11.2017
Pași prin istorie
Eroii români înhumați pe raza județului Iași
Începând cu decembrie 1916, municipiul Iași a devenit capitala României, statut deținut până la finele Primului Război Mondial, în condițiile în care o mare parte din teritoriu țării a fost ocupat și administrat de armata germană.
Dincolo de concentrarea factorilor de decizie din domeniile politic și militar în municipiul Iași, pe raza județului Iași au fost organizate spitale de campanie și au fost amenajate spații de campare pentru militarii români.
Până la încheierea Marelui Război, peste 2900 de militari români au murit din cauza rănilor dobândite în luptă sau din cauza tifosului exantematic pe raza județului Iași.
Unul dintre cele mai importante locuri de înhumare a eroilor români din municipiul Iași este amenajat în Cimitirul „Eternitatea“ (strada Eternității 121).
Parcela eroilor a fost amenajată în perioada 1918-1920, fiind compusă din șapte monumente comemorative, unele dintre ele având și rol de osuar. De asemenea, în perimetrul parcelei există 7 gropi comune, în care sunt înhumați 14 eroi români. Numărul eroilor români ale căror oseminte au fost centralizate în osuare nu este cunoscut.
Osuarul central are o înălțime de 10 m, având în terminație o cruce din piatră.
Evidența nominală a eroilor români înhumați pe raza județului Iași poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secțiunea Lista morților de război.
„Armata română în Marele Război” la Liceul Francez din Capitală
Fidel principiilor și atribuțiilor funcționale și în calitatea sa de organ de specialitate al administrației publice centrale în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor promovează și participă în permanență la valorificarea în plan educativ a memoriei celor căzuți pentru țară.
Pornind de la ideea că o fotografie valorează cât o mie de cuvinte, Oficiul organizează, în perioada 10-16 noiembrie 2017, în cadrul Liceului Francez „Anne de Noailles” din București, o lecție de educație civică prin intermediul expoziției de fotografii și documente „Armata română în Marele Război”, care ilustrează, în 90 de imagini, diverse aspecte ale participării Armatei române pe fronturile Primului Război Mondial, cum ar fi: viața în tranșee a militarilor români, sistemul sanitar și îngrijirea răniților pe front, misiunea militară franceză condusă de către generalul Henri Berthelot, amenajarea unor cimitire de campanie, plăcuțele de identificare a unor eroi români morți în prizonieratul german etc.
Expoziția a fost vernisată în contextul în care, în această perioadă, se celebrează Ziua Armistițiului, eveniment care marchează sfârșitul Primului Război Mondial (11 noiembrie 1918). Cu această ocazie, liceele franceze din toata lumea desfășoară mai multe proiecte legate de ceea ce se numește, în programa sistemului francez, „dévoir de mémoire”, constând în organizarea unor mici expoziții, realizate de elevi cu obiecte de familie (fotografii, medalii, scrisori), întâlniri ale acestora cu atașații militari ai țărilor implicate în Marele Război, vizionarea și comentarea unor filme cu caracter istoric etc.
Beneficiind de prezența în cadrul Liceului Francez din București a expoziției de fotografii menționate, elevii doamnei profesor Simona Radu vor lucra în acest an la realizarea unui fotoreportaj, care va aborda teme ale Marelui Război, precum: Armata română, generalul Berthelot, bătăliile cheie, situația din spatele frontului etc.
Lt. Fotache Constantin:
Mă duc să-mi fac țara mare!
Începând cu 9 octombrie 1916, Regimentul 73 Infanterie Tulcea a fost antrenat în luptele pentru apărarea Văii Cerbului și a Clăbucetului, fiind puternic bombardat de artileria grea germană, la 31 octombrie 1916. Disprețuind primejdia, locotenentul Fotache Constantin și-a încurajat permanent oamenii să reziste în fața gloanțelor și a obuzelor. Deși o schijă l-a lovit în omoplatul stâng, locotenentul Fotache a rămas în linia întâi. În scurt timp, o a doua schijă l-a lovit în inimă. Ordonanța eroului i-a îngropat trupul lângă trunchiul unui brad falnic.
Copleșiți de superioritatea artileriei germane, militarii rămași în viață s-au retras, lăsându-și numeroși camarazi îngropați în pământul scormonit de obuze.
Regimentul 73 Infanterie Tulcea, redus la 6 ofițeri și 280 soldați, a fost retras pentru reorganizare.
Pentru vitejia cu care au luptat militarii, prin Înaltul Decret Regal nr.323/22.01.1919, drapelul de luptă al Regimentului 73 Infanterie Tulcea a fost decorat cu Ordinul Mihai Vitezul, clasa a III-a.
*
Locotenentul Fotache Constantin s-a născut la Tecuci, în 1880, fiind fiul lui Gheorghe și al Elenei. A urmat studiile primare în orașul natal, cele liceale la Galați și Facultatea de Drept la București.
Pentru a-și întreține familia s-a angajat ca funcționar la Vama Poștei din București.
Înzestrat cu o vastă cultură generală și posesor al unor bogate cunoștințe filosofice, Fotache Constantin a publicat, în 1913, o carte despre evoluția Universului, intitulată „Existență și manifestare”.
În același an, în calitate de ofițer în rezervă al Regimentului 73 Infanterie Tulcea, a luat parte la al Doilea Război Balcanic, fiind decorat cu medalia „Avântul Țării”.
La intrarea României în Primul Război Mondial (1916), deși putea să rămână în partea sedentară a armatei, Fotache Constantin a preferat să se alăture celor peste 500.000 de români combatanți, animat de idealul transpus în cuvintele rostite la despărțirea de cei dragi: „Mă duc să-mi fac țara mare, pentru ca [și] copiii mei să trăiască fericiți în ea!”
Generalul Ion Dragalina
Generalul Ion Dragalina s-a născut la Caransebeș, într-o familie de grăniceri români, la 3/16 decembrie 1860, murind în timpul și din cauza Primului Război Mondial, la 6 noiembrie 1916.
A urmat Școala de cadeți din Timișoara și Academia Militară din Viena. În anul 1880 devine ofițer în armata austro-ungară, iar în anul 1887 este primit în armata română, în Regimentul 2 Linie. A fost comandantul trupelor Divizei 1 care formau Grupul Cerna în Armata I și, ulterior, a fost comandantul acesteia. A luptat pe frontul Văii Jiului, în Campania anului 1916.
În anul 1916, România intra în Primul Război Mondial, alături de puterile Antantei, având drept obiectiv reîntregirea țării. Cu această ocazie, Armata română a fost organizată în patru armate: Armata I, (comandată de gl. Culcer, ulterior de gl. Dragalina), Armata a II-a (comandată de gl. Alexandru Averescu), Armata a III-a (comandată de gl. M. Aslan), Armata a IV-a ( comandată de gl. Constantin Prezan).
La intrarea României în război, generalul Ion Dragalina a primit comanda trupelor Diviziei 1, care formau Grupul Cerna. Misiunea Diviziei era aceea de a ocupa malul nordic al Dunării și Valea Cernei, la vărsarea ei în Dunăre, pentru a face imposibilă pătrunderea dușmanului. Lupte grele s-au dat pentru Meterezele lui Tudor și în fața Toplețului. Generalul Dragalina a trimis un grup secundar să atace la nord de Dealurile Padeșului și Pedeglava. Victoria românilor a fost decisivă, aceștia ocupând, până la 4 septembrie 1916, Orșova și ambele maluri ale Cernei, până aproape de Ieșalnița, localitățile de pe malul stâng al Cernei până aproape de Mehadia.
Sectorul Jiu a fost unul dintre cele mai agitate sectoare de luptă. În a doua parte a lunii octombrie 1916, trupele Puterilor Centrale au hotărât să străpungă frontul de la Jiu. Ofensiva germană a început la 23 octombrie 1916, dată care a coincis cu o reorganizare a Armatei I. Lupte grele s-au dat la Vama Veche și la Poiana lui Mihai Viteazul. Situația fiind critică, Marele Cartier Român a hotărât să-l înlocuiască pe generalul Culcer, de la comanda Aramatei I, cu generalul Ion Dragalina. În ordinul de zi dat de general, în momentul preluării misiunii, se specifică: „Am luat comanda Armatei și cer în primul rând apărarea cu viața a sfântului pământ al țării noastre și a cinstei neamului român. Cer de la toți deplină ascultare și cea mai strictă executarea ordinelor. Trupa care nu poate să înainteze să moară pe loc [...] țara va răsplăti pe viteji, iar numele lor va trăi pe vecie în cinstea eroilor neamului”.
Pe 25 octombrie 1916, generalul Dragalina a plecat pe front, în defileul Jiului, pentru a inspecta frontul. Ajuns la Lainici, a fost informat că inamicul a ajuns în defileul Jiului și a deschis foc împotriva celor care se retrăgeau. Înapoindu-se pe șoseaua din defileul îngust, automobilul generalului a demarat în viteză pentru a străbate rapid locul primejdios. Patrulele inamice au tras asupra automobilului, iar generalul a fost lovit la brațul drept. Rana i s-a infectat, aceasta și din cauza blănii de oaie cu care era căptușit cojocul pe care îl purta generalul în momentul rănirii sale. I s-a acordat primul ajutor, iar ulterior a fost evacuat. A fost operat la Spitalul Militar Regina Maria din Palatul Regal București, operație în urma căreia i s-a amputat brațul cangrenat. Ulterior a făcut septicemie și a decedat la 6 noiembrie 2016.
Pentru cariera și faptele sale de arme, Generalul Ion Dragalina a fost decorat cu diferite ordine militare: Ordinul Mihai Viteazul; Ordinul Coroana României, clasa a IV- a; Ordinul Steaua României, clasa a V-a.
Generalul a fost înhumat în Cimitirul Belu Militar, la poziția nr. 31. La mormântul său a fost fixată o placă comemorativă, pe care sunt sculptate, în bronz, portretul și numele său, împreună cu diverse motive vegetale.
În memoria eroului general Ion Dragalina au fost ridicate mai multe monumente, cum ar fi cele din Caransebeș (jud. Caraș-Severin), Mărășești (jud. Vrancea), Lugoj (jud. Timiș) și, nu în ultimul rând, cel de pe Valea Jiului, de lângă popasul Lainci, ridicat chiar pe locul în care a fost rănit eroul. Pe fațada acestui monument, o cruce grecească realizată în marmură și dezvelită la 12 octombrie 1927, se găsesc un medalion cu fotografia generalului și inscripția: „Aici am fost rănit, făcându-mi datoria pentru Neam, Țară și Rege“.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor
Lansează cea de-a VI-a ediție a concursului Eroul meu de ieri și de azi!
în perioada 29.10 – 08.12.2017
Așteptăm participarea dumneavoastră!
Concursul cuprinde două cerințe principale pe care trebuie să le îndeplinească participanții:
- realizarea unei picturi (sau desen) cu tema „Eroul familiei mele și trecutul țării mele”;
- redactarea unui eseu având ca temă „Eroul familiei mele și prezentul țării mele”.
Vor fi declarate câștigătoare 7 lucrări (3 premii și 4 mențiuni), care vor obține cele mai bune punctaje, conform criteriilor prezentate în Regulamentul Concursului. Numele câștigătorilor vor fi afișate pe site-ul instituției, începând cu data de 14.12.2017.
Premiile constau în cărți cu tematică istorică, iar lucrările participanților vor fi expuse într-un stand, cu prilejul Zilei Porților Deschise, eveniment pe care Oficiul Național pentru Cultul Eroilor îl va organiza în anul 2018, la Castelul Țepeș din Parcul Carol I din Capitală.
Pentru mai multe detalii privind condițiile de participare, vă rugăm să consultați Regulamentul Concursului pe site-ul once.mapn.ro
Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!“
CUNOAȘTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță lansarea, în data de 16.10.2017 a celei de-a XXXV-a ediții a concursului, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!“.
Concursul cuprinde o serie de 20 de întrebări și se va finaliza la 15.12.2017.
Tematica concursului se adresează pasionaților de istorie și de cultul eroilor la români.
Accesați pagina Concursuri a site-ului nostru, unde sunt prezentate informațiile necesare pentru a vă înscrie și a participa.
Rezultatele și numele câștigătorilor vor fi afișate pe site-ul Oficiului, începând cu 21.12.2017.
Vă așteptăm să participați la concurs!
16.10.2017
Pași prin istorie
Parcela de onoare româno-franceză din municipiul Constanța
Amplasată în Cimitirul Municipal Central din municipiul Constanța, Parcela eroilor români și francezi a fost amenajată în perioada anilor ’20 -’30, lucrările propriu-zise de centralizare și amenajare a mormintelor încheindu-se în 1936.
Accesul în interiorul necropolei se realizează printr-o poartă monumentală, mormintele a 112 eroi români și francezi fiind situate în două sectoare distincte, despărțite de o alee.
În parcelă s-au dezvelit monumentul comemorativ românesc, de forma unui obelisc surmontat de un vultur din bronz cu aripile deschise, și monumentul-osuar al eroilor francezi, care adăpostește osemintele unui număr nedeterminat de militari francezi, morți de holeră pe teritoriul dobrogean, în vara anului 1854, în contextul intervenției militare aliate franco-engleze, în Dobrogea, în timpul Războiului Crimeii.
Evidența nominală a eroilor români identificați, înhumați în Parcela eroilor din municipiul Constanța, poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secțiunea Lista Morților de Război.
Maior Irimescu Ilie:
Înainte băieți!
După campania din Transilvania, Regimentul 8 Buzău a primit ordinul să treacă în Dobrogea, luând contact cu inamicul, la 14 septembrie 1916, și luptând violent pentru apărarea liniei Rasova – Cobadin – Tusla.
Artileria inamică a bombardat trupele române, singurul mijloc pentru acestea de a ieși din infernul bombardamentului fiind atacul. Căpitanul Irimescu, în fruntea companiei sale, a ordonat atacarea trupelor inamice. Un glonte l-a lovit în mâna dreaptă. Și-a bandajat rana și a continuat lupta, îndemnându-și soldații: „Înainte băieți!” Înaintarea s-a realizat greu,. mitralierele germane secerând rândurile militarilor români. Un al doilea glonte l-a izbit pe maiorul Irimescu în frunte, culcându-l la pământ pentru totdeauna.
Trupul neînsuflețit al căpitanului Irimescu nu a fost identificat pe câmpul de luptă, fiind înhumat ca erou necunoscut, împreună cu militarii români care au căzut în violentele încleștări.
În semn de omagiu, eroul Irimescu Ilie a fost înaintat la gradul de maior, în martie 1917.
*
Irimescu Ilie s-a născut la Iași, în anul 1888, în familia inginerului Mihail Irimescu. A urmat studiile secundare în orașul natal, iar în 1902 s-a înscris la Școala de infanterie și cavalerie din București, fiind promovat sublocotenent, în 1903, și repartizat la Batalionul 6 Vânători.
În anul 1908 a fost înaintat la gradul de locotenent și trecut la Regimentul 13 Ștefan cel Mare.
Având înclinații spre inginerie, Irimescu Ilie a fost admis la cursurile de inginerie topografică, în anul 1912, fiind mutat la Serviciul Geografic al Armatei.
Ulterior, locotenentul Irimescu a fost înaintat la gradul de căpitan, în 1913, fiind trecut la Regimentul 8 Buzău, unitate cu care a participat la al Doilea Război Balcanic (1913) și la Primul Război Mondial.
09.10.2017
Pași prin istorie
Eroii din municipiul Craiova
Militarii români care au murit în luptele de apărare a municipiului Craiova și în spitalele de campanie au fost înhumați în Cimitirul eroilor Sineasca. Cimitirul eroilor a fost transformat într-o parcelă, în anul 1943, fiindu-i redusă suprafața.
În prezent, Parcela eroilor este amplasată în Cimitirul Sineasca din municipiul Craiova.
În parcelă au fost depuse, în morminte individuale, osemintele a 70 eroi români din cele două conflagrații mondiale, iar în osuarul de la baza monumentului central sunt centralizate osemintele a 930 eroi români, cehi, germani și ruși din Primul Război Mondial.
Evidența nominală a eroilor români identificați, înhumați în Parcela eroilor din municipiul Craiova, poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secțiunea Lista Morților de Război.
29.09.2017
Militarii români la Stalingrad, după 75 de ani
.jpg)
Realizată în anul 2015 de către Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, precum și de către organismul rus responsabil de domeniul mormintelor de război, necropola de onoare românească adăpostește rămășițele pământești ale militarilor români căzuți la datorie în urmă cu 75 de ani, în cea mai crâncenă bătălie a secolului trecut – Bătălia de la Stalingrad.
Configurația cimitirului are la bază, nu întâmplător, modelul crucii latine – simbol primordial al creștinismului, al biruinței și al mântuirii. Forma crucii latine se regăsește atât în modul în care sunt configurate aleile, cât și în tipul monumentului comemorativ comun cu înălțimea de 4 m, la baza acesteia stând gravată pe o placă din granit negru inscripția: „In memoriam militarilor români căzuți în luptă la Stalingrad“.
Pe timpul ceremoniei vor fi reînhumate osemintele a 345 eroi români, căzuți pe teritoriul Federației Ruse, ce au fost exhumate, în acest an, din localitățile Orehov, Gromki, Bolșaia Osinovka, Lihaia, Millerovo și Veșenskaia.
În anul 2015, când statul român a realizat primele exhumări în fosta regiune Stalingrad, au fost identificate rămășițele a 72 de militari români, ce au fost reînhumate în contextul inaugurării cimitirului. Exhumările din regiunea Volgograd au continuat și anul trecut, când osemintele a 594 de militari români – și-au găsit odihna veșnică în așezământul social-cultural românesc de la Rossoșka.
Potrivit datelor de arhivă, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a identificat mormintele a 4.361 de militari români, morți în lupta de la Stalingrad și înhumați în 65 de cimitire de campanie și gropi comune.
Însumând numărul militarilor români reînhumați în cimitirul românesc și cel vechi german din localitatea Rossoșka, cifra militarilor români căzuți în luptă la Stalingrad ce au fost centralizați se ridică la 2219 eroi.
În cadrul ceremoniei de reînhumare a osemintelor eroilor români, serviciul religios va fi oficiat de către un preot militar român. La manifestare vor fi prezenți înalți demnitari români din cadrul Admi nistrației Prezidențiale, Guvernului României, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Externe, oficiali ruși și atașați militari străini acreditați la Moscova.
Perpetuarea memoriei celor căzuți pentru țară, amenajarea și protejarea locurilor de înhumare și a monumentelor dedicate acestora reprezintă o datorie sacră a fiecărui stat, iar prezența la manifestare constituie o garanție a respectului nostru față de trecutul istoric și sacrificiul de sânge al înaintașilor, dar și față de foștii aliați și inamici căzuți în serviciul statului lor.
Manifestarea recunoștinței
la Monumentul Eroilor Români din satul Nucet, județul Dâmbovița
Membrii Asociației Neamunit – filialele Dâmbovița și București au desfășurat sâmbătă 23 septembrie a.c., lucrări de îngrijire la Monumentul eroilor români din Primul Război Mondial situat în satul Nucet, județul Dâmbovița.
Înaintașii noștri au construit monumente durabile, din piatră, care să dăinuie, dar timpul și vremea afectează deseori aspectul acestora lăsând loc microvegetației parazitare care se extinde, afectându-le imaginea.
Cu seriozitate și dăruire, colaboratorii Oficiului Național pentru Cultul Eroilor s-au mobilizat și așa cum ne-au obișnuit, au îndepărtat tot ce era tern, redând acestei opere comemorative de război demnitatea pe care o merită și care ar trebui menținută permanent.
Aceștia au curățat suprafața monumentului de microvegetație parazitară și au rescris textele inscripționate. Apoi, înconjurând monumentul cu bandă tricoloră și arborând drapelul României l-au pregătit pentru momentul resfințirii, creând astfel cadrul propice pentru ca cei care s-au jertfit pentru țară să primească gestul lor de recunoștință.
.jpg)
În urma acestei misiuni de documentare, ONCE și-a actualizat evidențele pentru un total de 48 obiective, a căror stare de întreținere respectă în general exigențele impuse de Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război.
Delegația ONCE a constatat însă și unele neglijențe ale titularilor drepturilor de administrare a obiectivelor verificate, în acest sens aceștia urmând să fie sesizați în vederea respectării prevederilor legislației în domeniu.
Parcela eroilor din municipiul Sfântu Gheorghe
Amplasată în perimetrul Cimitirului central, Parcela a fost amenajată de „Societatea mormintele eroilor căzuți în război”, în perioada 1921-1935, cu sprijinul primăriei, prefecturii și garnizoanei din localitate.
În necropolă sunt înhumați 155 eroi identificați – români, austrieci, cehi, germani, ruși, sârbi și unguri – în morminte individuale și comune, iar osemintele a 283 eroi neidentificați au fost centralizate în cripta de la baza monumentului central.
Necropola a fost restaurată, în anul 2013, de primăria municipiului Sfântu Gheorghe, cu avizul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.
Evidența nominală a eroilor români centralizați în Parcela eroilor din municipiul Sfântu Gheorghe poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secțiunea Lista morților de război.
Ulterior, cimitirul Toplița română a fost reorganizat, stabilindu-se ca în cadrul acestuia să fie centralizate osemintele eroilor români din mormintele amplasate pe Valea Tulgheș și între orașul Borsec și comuna Corbu. Decizia a fost motivată de Legea mormintelor de război, „pentru o mai bună îngrijire și păstrare“. Cimitirul de onoare a fost desființat, iar în spațiul acestuia s-a construit un Mausoleu, în al cărui osuar s-au depus osemintele eroilor necunoscuți.
La baza mausoleului s-a amenajat osuarul ce adăpostește osemintele a 771 de eroi români din Marele Război. Dintre aceștia, 23 au fost identificați nominal, osemintele fiind depuse în firide individuale, iar 748 sunt neidentificați nominal. Numele celor 23 de eroi români și unitățile militare din care aceștia au făcut parte sunt inscripționate individual pe plăci din marmură albă.
În stânga mausoleului se află o troiță din lemn, construită de Societatea Cultul Eroilor, iar în dreapta s-a amenajat mormântul eroilor Călinescu Trifan, Moldovan Ioan și Truță Irimie, căzuți în al Doilea Război Mondial.
Pe o placa din marmură, montată pe latura frontală a Mausoleului, sunt inscripționate cuvintele Patriarhului Miron Cristea, ce fac trimitere la sacrificiul eroilor: „Vouă ostașilor români vi s-a ridicat acest monument din partea Societății cultului eroilor în cinstea voastră că ne-ați scos de sub jugul streinilor și ne-ați alipit la țara mamă“– Miron, Patriarhul României.
Pe o a doua placă din bronz, aflată de asemenea pe frontispiciu, preluată de la fostul cimitir Toplița română, se menționează că locul de odihnă al eroilor este veșnic: „Ostași eroi din Vechiul Regat, binecuvântată a fost clipa în care ați trecut în Ardealul fraților voștri dezrobindu-i prin jertfa voastră de mucenici. Recunoștința tuturor v-a așezat spre vecinică odihnă în acest loc de cinste, drept neuitate pilde de iubire de neam și de țară, pentru cei de azi și din viitor. Ardealul vi se închină“ – Toplița– Română 1925 – Miron, Patriarhul României.
Evidența nominală a eroilor români identificați, ale căror oseminte sunt centralizate în Mausoleul eroilor din Toplița, poate fi consultată pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la secțiunea Lista morților de război.
V. Chilian:
Prizonierii sunt legați de stâlpi din lemn, iar Vasile Chilian îi spune preotului Vasilescu, care asistă la execuție: „Părinte, fii aproape și nu uita să spui ce vezi, că mor pentru țara mea!”.
Plutonul de execuție își încarcă puștile, iar salvele armelor spintecă liniștea dimineții.
Corpurile neînsuflețite ale eroilor sunt aruncate într-o groapă comună, iar deasupra sunt puși bolovani de pământ și câteva brazde de iarbă. O bătrănă culege de pe camp câteva flori și le pune pe mormântul comun, culorile acestora având putere de simbol: maci roșii, măselăriță cu floarea de culoarea grâului și câteva albăstrele.
În momentul în care prizonierii evadați se apropiau înotând de malul stâng al Putnei, sergentul Gheorghiu a fost prins de un vârtej, strigând după ajutor. Santinelele germane au lansat rachete luminoase, trăgând cu armele și aruncând grenade. Unul dintre sergenții români a fost omorât, iar locotenentul Popescu a fost ranit grav, murind peste trei zile (a fost îngropat în cimitirul orașului Odobești). Căpitanul Pârâianu, plutonierul-major și cei doi sergenți au fost prinși și escortați în orașul Odobești.
Prizonierii au fost percheziționați de germani, iar la gâtul unuia dintre ei s-au găsit, într-o pungă de gutapercă, schițe cu amplasarea unităților germane de pe linia frontului și mai multe scrisori, adresate armatei române, unele semnate de Vasile Chilian. În seara aceleiași zile, Vasile Chilian a fost arestat de o patrulă germană, la domiciliul său din satul Tichiriș (pendinte de comuna Vidra, jud. Vrancea), fiind internat în arestul din municipiul Focșani.
Curtea Marțială a Diviziei 89 Infanterie germane din Focșani a instrumentat cazul, condamnându-l la moarte pe Vasile Chilian. Toma Costea, Ștefan Săcăluș și Dumitru Pantazi au fost de asemenea condamnați la moarte, fiind considerați complici (i-au însoțit pe prizonierii evadați până la Vasile Chilian, pentru a-i ajuta să treacă râul Putna). Tot la moarte a fost condamnat și sergentul Gălățeanu, acuzat de evadare. Sentința a fost pronunțată la 22 mai 1917.
Se estimează că, până în mai 1917, Vasile Chilian a ajutat peste 2.000 de soldați și ofițeri români, evadați din lagărele germane, să treacă în liniile românești.
Căpitanul Barbu Pârâianu, deși a fost condamnat la moarte nu a mai fost executat la 5 septembrie 1917, evadând din celulă pe fondul unei altercații între militarii germani. În 1930 avea gradul de general și comanda Regimentul 4 Infanterie. Fiind întrebat despre prizonierii executați de germani la Focșani s-a declarat impresionat de patriotismul acestora, susținând: „Merită toată lauda și pot fi trecuți ca eroi în Cartea Neamului, iar patriotismul lor ca un exemplu viitoarelor generații”.
Principele Carol I:
Succesul Armatei Române la Grivița a fost un prilej pentru principele Carol I de a adresa militarilor prin Ordin de Zi: „Sub focul cel mai viu al inamicului ați înfruntat moartea cu bărbăție, ați luat o redută, un drapel și trei tunuri. Țara vă va fi recunoscătoare de devotamentul și abnegația voastră; (...) deplâng cu voi bravii camarazi căzuți pe câmpul de onoare, dar sângele vărsat nu va fi în zadar; dintr-însul va rodi mărirea și independența patriei”.
La inițiativa regelui Carol I, în memoria eroilor români de la Grivița s-a amenajat și inaugurat Mausoleul de la Grivița, în anul 1902, în criptele acestuia fiind centralizate osemintele a 1.300 de militari români.
În prezent, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a demarat procedurile pentru restaurarea Complexului memorial de la Grivița, după ce, în anul 2016, busturile eroilor Gheorghe Șonțu și Grigore Ion Alucăi, realizate de Studioul de Arte Plastice al Armatei, au fost reamplasate pe soclurile din curtea Muzeului de la Poradim.
de la moartea eroinei sublocotenent Ecaterina Teodoroiu
– Străoane, 22 august 2017–
Activitatea organizată de Ministerul Apărării Naționale, în colaborare cu autoritățile locale, s-a desfășurat în contextul Centenarului Primului Război Mondial și a debutat cu o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoți.
La ceremonie au participat prefectul județului Vrancea, vicepreședinți ai Consiliului Județean Vrancea, primăria Străoane, reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Afacerilor Interne, precum și elevi de la școala nr. 2 „Ecaterina Teodoroiu“ din municipiul Târgu Jiu și de la școlile gimnaziale din Străoane (Vrancea) și Scoarța (Gorj).
Au fost depuse coroane de flori din partea Guvernului României, Consiliului Județean Vrancea, Instituției Avocatul Poporului, Prefecturii Vrancea, Ministerului Apărării Nționale, Ministerului Afacerilor Externe, Primăriei Străoane și unele O.N.G. –uri.
Tot în contextul acestei manifestări a fost sfințit și un monument ridicat din inițiativa autorităților locale, chiar pe locul unde acum 100 de ani, murea răpusă de focurile mitralierelor inamicului, împreună cu camarazii ei, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu.
În condițiile declanșării Primului Război Mondial, se va înrola într-o unitate de cercetașe din București, cohorta „Păstorul Bucur“. În anul 1914 revine la Târgu-Jiu, activând în cadrul cohortei de cercetași „Domnul Tudor“.
După intrarea României în război, Ecaterina va activa ca asistentă medicală pe frontul de la Târgu-Jiu, acordând îngrijire răniților, printre care s-a aflat și fratele său Nicolae. Moartea acestuia a determinat-o să solicite transferarea la o unitate de combatanți, în noiembrie 1916 fiind încadrată în Regimentul 18 Gorj.
În luptele de la 6 noiembrie 1916 de la Filiași, a fost rănită grav, fiind internată în mai multe spitale din Craiova, București și Iași. În spitalul din Iași a fost vizitată de către M.S. Regina Maria.
Pentru faptele sale de arme, i se conferă gradul de sublocotenent onorific, fapt de excepție în istoria armatei române la aceea dată, iar Comandamentul Marii Legiuni a Cercetașilor i-a decernat Medalia „Virtutea Cercetășească de aur“. Prin Înaltul Decret nr. 191 din 10 martie 1917, publicat în Monitorul Oficial nr. 292 din 16 martie 1917, este distinsă cu Medalia „Virtutea Militară de Război“ clasa a II-a, pentru vitejia și devotamentul de care a dat dovadă pe câmpul de luptă.
În cea de-a doua decadă a lunii august, când bătălia de la Mărășești intrase în faza ultimelor confruntări, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu se află în fruntea unui pluton din Regimentul 43/59 Infanterie Lupeni. La 22 august, unitatea sa acționa în zona dealurilor Muncelu și Secul, urmând să participe la un atac greu. Pe timpul retragerii, Ecaterina a fost lovită de două gloanțe de mitralieră, căzând eroic la datorie. Ultimile ei cuvinte au fost: „Înainte băieți, sunteți cu mine“.
A doua zi, 23 august 1917, soldații din pluton au înmormântat-o pe locul numit „La Poenile Popii“, pe raza comunei Fiționești, județul Vrancea. După 4 ani, în anul 1921, autoritățile au decis realizarea uni monument în cinstea eroinei și mutarea osemintelor acesteia la Târgu-Jiu, într-un sarcofag amplasat în centrul orașului.
La finele Primului Război Mondial, pe Dealul Florilor din municipiul Dej a fost amenajat un Cimitir al eroilor, cuprinzând mormintele a 350 eroi, de diferite naționalități, morți în luptă sau în prizonierat.
În perioada interbelică s-au desfășurat activități de centralizare a osemintelor eroilor, astfel că, în anul 1938, în cimitir figurau înhumați 430 eroi.
În prezent, Cimitirul eroilor din Primul Război Mondial este integrat în Cimitirului central din municipiul Dej, în cadrul acestuia fiind înhumați 566 eroi, din care 416 identificați (253 români, 116 unguri, 23 ruși, 13 sârbi, 6 germani și 5 evrei) și 150 neidentificați.
Evidența nominală a eroilor români centralizați în Cimitirul eroilor din Dealul Florilor poate fi consultată pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la secțiunea Lista Morților de Război.
Activitatea, organizată de Ministerul Apărării Naționale în colaborare cu autoritățile locale, s-a desfășurat în contextul Centenarului Primului Război Mondial, 2017 fiind declarat „Anul Mărăști, Mărășești, Oituz - 100”.
La ceremonia militară și religioasă, Ministerul Apărării Naționale a fost reprezentat de Secretarul de stat Mircea Dușa, șeful Departamentului pentru Politica de Apărare și Planificare.
Un sobor de preoți ortodocși și catolici a oficiat serviciului religios, iar Înaltpreasfințitul Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, s-a adresat asistenței, menționând că peste 200 de preoți militari au participat la Războiul de Întregire, 30 de ierarhi murind în luptă și în prizonierat, fiind răniți sau declarați dispăruți.
În acest context, Înaltpreasfințitul Ioachim a acordat Diploma de Onoare a Centenarului președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, precum și unor persoane din administrația publică centrală și locală.
A urmat discursul secretarului de stat Mircea Dușa, care a precizat că sintagma „«România, pilon de stabilitate și securitate în regiune» nu este doar un slogan, ci reprezintă aprecierile internaționale pe care partenerii de alianțe și liderii mondiali le-au exprimat în nenumărate rânduri”. De asemenea, domnul Mircea Dușa a menționat moartea în lupta de la Oituz a caporalului Constantin Mușat, în timp ce le striga camarazilor „Grenade, băieți, dați grenade!”, referindu-se și la eforturile care se fac în prezent pentru identificarea numelui eroilor români care au murit în Primul Război Mondial.
Lăudând autoritățile administrației publice locale pentru implicarea în restaurarea cimitirelor eroilor din Primul Război Mondial, domnul Mircea Dușa a susținut în încheiere: „Centenarul Primului Război Mondial este un prilej de rememorare a faptelor de arme ale armatei române, dar și de păstrare vie a memoriei celor care au murit pentru țară, iar autoritățile locale din zona Oituz au dovedit acest lucru, restaurând și reinaugurând Cimitirele eroilor de la Bogdănești și Poiana Sărată. Este o dovadă a faptului că inscripția de pe monumentul central din cimitirul eroilor de la Poiana Sărată, Nu vărsați lacrimi pe mormântul eroilor, ci mai curând slăviții!, are ecou în sufletele generației prezente și, cu siguranță, și va avea și în inimile generațiilor viitoare”.
Ceremonia a continuat cu depunerea unor coroanelor de flori, la Monumentul central al cimitirului, din partea Administrației Prezidențiale, Parlamentului României, Guvernului României, Primăriei Comunei Oituz, Consiliului Județean Bacău, Membrilor Corpului Diplomatic (Ambasadele Regatului Unit al Marii Britanii, Federației Ruse, Republicii Moldova și Bulgariei) și Ministerului Apărării Naționale. Au mai depus coroane de flori Ministerul Afacerilor Externe, Instituția Prefectului Bacău, Administrația Penitenciarelor - Bacău, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, Episcopia romano-catolică Iași, Asociația NeamUnit și ANCE-Bacău.
Activitatea s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare, primită cu aplauze de cei peste 500 de spectatori care au asistat la ceremonie.
***
Cimitirul eroilor din comuna Oituz (fostă Grozești), a cărui construcție a început în anul 1920, a fost inaugurat în ziua de 4 decembrie 1921. Ulterior, cimitirul a fost reorganizat, prin centralizări succesive, de către Societatea „Cultul Eroilor“, Comitetul Central București, în perioada 1930-1931.
În cimitir sunt înhumați 61 de eroi români, germani și unguri, în morminte individuale, iar în osuar, amplasat în fața monumentului central, sunt depuse osemintele eroilor români și de alte naționalități.
Osemintele centralizate în Cimitirul eroilor au fost exhumate de pe raza comunei Grozești. Numărul mic al eroilor identificați, înhumați în această necropolă, se datorează „luptelor grele ce s-au dat pe această zonă, eroii fiind găsiți în (...) în tranșee, în diferite gropi comune“.
Pe latura din spate a zidului cimitirului sunt montate patru plăci din marmură cu inscripția: „Ostași din comuna Grozești căzuți în războiul 1916-1919“, fiind apoi dăltuite numele eroilor.
Pe fațada monumentului central sunt montate efigiile din bronz ale generalului Eremia Grigorescu (conducătorul armatei române în primele două bătălii de la Oituz), stema României și o plachetă din bronz, pe care sunt reprezentate o ramură de lauri, o cască ostășească și două spade încrucișate. La baza operei comemorative este inscripționat textul: „Viteji ce ați căzut pentru țară,/Ostași ai credinței, soldați/Oriunde-n morminte voi stați/Vă fie țărâna ușoară”.
Artileria germană începe un puternic bombardament de artilerie. Obuzele cad peste tot. Creasta și pantele dealurilor sunt acoperite de gaze și fum. Bombele incendiare năruiesc mai multe case din satul Diocheți și din comuna Movilița, iar gazele toxice ucid o serie de civili. Militarii români din Regimentul 10 Vânători pornesc la asalt, iar o luptă violentă se încinge pentru ocuparea cotei 334. Căpitanul Andreiescu V. Ioan, în fruntea companiei sale, înaintează în prima linie, pentru a ajunge pe coama dealului. Rând pe rând, militarii români cad eroic. Căpitanul Andreiescu moare cu degetul pe trăgaciul mitralierei, dorindu-și ca tranșeele germane să fie ocupate de camarazii săi. Aspirația i-a fost îndeplinită, cu prețul a peste 3.000 eroi români, germanii fiind obligați să se retragă.
Pentru faptele sale de arme, căpitanului Andreiescu V. Ioan i s-a acordat post-mortem Ordinul Mihai Viteazul, prin Decretul Regal nr. 1172/octombrie 1917, pentru vitejia cu care a luptat la 14 august 1917, în atacul cotei 334, servind drept pildă companiei sale.
*
Căpitanul Andreiescu V. Ioan s-a născut în București, fiind de profesie avocat. Ca ofițer rezervist, căpitanul Andreiescu V. Ioan a participat la Campania din Bulgaria, în al Doilea Război Balcanic (1913). În Primul Război Mondial a comandat Compania a 7-a din Regimentul 10 Vânători, participând la luptele din Dobrogea. De asemenea, a mai fost implicat în luptele de la Predeal, unde a fost rănit de o rafală de 19 gloanțe. Soldații au crezut că nu aveau să-și mai revadă vreodată sănătos comandantul, însă căpitanul Andreiescu i-a încurajat cu voce stinsă: Nu vă temeți copii, ne vom revedea în curând! Luptați tot așa de bine!
După o lungă perioadă de recuperare, realizată la Sanatoriul Gerota din municipiul București, căpitanul Andreiescu a fost trimis pe
Comemorarea eroilor români la Mărășești și Focșani
Duminică, 6 august 2017, o delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a participat la ceremoniile oficiale organizate la Mausoleele Eroilor de la Mărășești și Focșani, ce marchează 100 de ani de la glorioasele lupte purtate de Armata Română în Primul Război Mondial.
Activitatea comemorativă de la Mărășești, desfășurată începând cu ora 20.00, a debutat cu intonarea imnului de stat, simultan cu tragerea a 21 de salve de tun, în memoria celor care au luptat și s-au jertfit pentru înfăptuirea Marii Uniri.
Pe timpul manifestării au ținut cuvântări: Președintele României, Excelența sa domnul Klaus Iohannis, președintele Senatului – domnul Călin Popescu-Tăriceanu și președintele Consiliului Județean Vrancea – domnul Marian Oprișan.
La ceremonie au mai participat reprezentanți ai Guvernului României, Camerei Deputaților, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, care – alături de personalitățile menționate anterior – au depuse coroane de flori la mausoleu. Totodată, membrii corpului diplomatic acredițati la București, care au fost prezentați la activitate, au omagiat memoria eroilor români. Un numeros public, de aproximativ 2.000 de cetățeni, a asistat la această sărbătoare.
Evenimentul a cuprins momente emoționante, precum: susținerea unui scurt istoric al luptelor din zona Mărășești de către veteranul din teatrele de operații – plt. (r.) Daniel Porumb, decorarea drapelelor de luptă ale unor mari unități militare care au luptat în vara anului 1917, oferirea de către președintele României a drapelului comemorativ „Centenarul Bătăliei de la Mărășești”, aprinderea de către un paralimpic a unor torțe concomitent cu intonarea Semnalului ”Stingerea” și lansarea emisiunii filatelice ”Pe aici nu se trece!”.
Inaugurat la 18 septembrie 1938 în prezența regelui Carol al-II-lea și a unei impresionante asistențe – Mausoleul Eroilor de la Mărășești, cunoscut în epocă cu numele de Biserica Neamului, a fost construit la inițiativa Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române.
Societatea Mormintele Eroilor Căzuți în Război s-a ocupat, începând din 7 august 1922, cu exhumarea osemintelor eroilor de pe frontul de la Mărășești și depunerea acestora în criptele mausoleului. Criptele au fost inaugurate în prezența reginei Maria, la 27 septembrie 1924.
În septembrie 1924, a fost depus în capela centrală a mausoleului sarcofagul cu rămășițele pământești ale generalului Eremia Grigorescu (decedat la 21 iulie 1919), comandantul Armatei I-a române pe frontul de la Mărășești.
În mausoleu sunt depuse osemintele a cca. 5.073 eroi români, din care peste 1.800 sunt identificați nominal.
La ceremonia de la Mausoleul Eroilor din municipiul Focșani, care s-a desfășurat în data de 6 august 2017, începând cu ora 11.00, au fost rostite alocuțiuni de către domnul Sorin Ionel Florin HORNEA – Prefectul județului Vrancea și de domnul general Lucian FOCA – comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite din MinisterulApărării Naționale.
S-au depus coroane de flori din partea Președinției României, Guvernului României, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului local și Primăriei municipiului Focșani, Consiliului Județean Vrancea, precum și din partea unor organizații nonguvernamentale și a unor partide politice.
Manifestarea de la Mausoleul Eroilor din Focșani – așezământ ce adăpostește osemintele a 1.422 eroi căzuți la datorie în vara anului 1917 – s-a bucurat de prezența unei asistențe numeroase.
În perioada 24 iulie/6 august – 21 august/3 septembrie 1917 s-a desfășurat cea mai importantă încleștare armată de pe frontul românesc, armata germană încercând să spargă, pe o lungime de 35 de km, defensiva armatei române și ruse, în ceea ce a rămas în istorie cu numele de Bătălia de la Mărășești.
Apogeul luptei a avut loc la 6/19 august 1917, când 5 divizii de infanterie germane, comandate de generalul von Morgen, au atacat între Panciu și Mărășești, zonă apărată de diviziile române.
La 12/25 august 1917, Regele Ferdinand s-a adresat militarilor care luptau la Mărășești, mulțumindu-le pentru bravură și onorându-i pe cei care au murit: Cu mândrie Mă uit la voi și vă aduc mulțumirile Mele cele mai călduroase și recunoștința Mea ofițerilor și trupei, care v-ați purtat atât de bravi. Onoare celor care și-au lăsat viața pentru apărarea patriei lor. (...) Vitejia ce ați arătat până aici îmi dă dreptul să privesc cu încredere în viitor, căci luptăm pentru bunurile noastre cele mai sfinte și cauza noastră e justă, de aceea și biruința trebuie să fie a noastră.
După 15 zile de luptă efectivă, în care au realizat peste 60 de contraatacuri, militarii români au rezistat pe poziții cu prețul a 5.125 morți, 12.467 răniți și 9.818 dispăruți. Armata a IV-a rusă a înregistrat 7.083 morți, 10.400 de răniți și 8.167 dispăruți, iar Armata a IX-a germană a raportat pierderi de până la 65.000 de oameni (morți, răniți și dispăruți).
În memoria eroilor români de la Mărășești s-a amenajat un mausoleu, cunoscut în epocă cu numele de Biserica Neamului, din inițiativa Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române. Costurile au fost de cel puțin 5.500.000 lei aur.
Mausoleul a fost inaugurat la 18 septembrie 1938, în prezența regelui Carol al-II-lea și a unei impresionante asistențe. La realizarea acestui impresionant monument și-au adus contribuția arhitecții Constantin Pomponiu și George Cristinel, pictorul Eduard Săulescu și sculptorii Ion Jalea și Corneliu Medrea.
Societatea Mormintele Eroilor Căzuți în Război s-a ocupat, începând din 7 august 1922, cu exhumarea osemintelor eroilor de pe frontul de la Mărășești și depunerea acestora în criptele mausoleului. Criptele au fost inaugurate în prezența reginei Maria, la 27 septembrie 1924.
În septembrie 1924 a fost depus în capela centrală a mausoleului sarcofagul cu rămășițele pământești ale generalului Eremia Grigorescu (decedat la 21 iulie 1919), comandantul Armatei I-a române pe frontul de la Mărășești.
În mausoleu sunt depuse osemintele a cca. 5.073 eroi români, din care peste 1.800 sunt identificați nominal.
Evidențele nominale ale eroilor români identificați, ale căror oseminte sunt depuse în Mausoleul eroilor de la Mărășești, pot fi consultate pe site-ul Oficiului, la secțiunea Lista morților de război.
21.07.2017
În deschiderea manifestărilor, pe platoul Mausoleului Eroilor Români de la Mărăști, au răsunat impresionante cântece de cătănie, interpretate de Corul „Pastorala“, urmate de oficierea serviciului religios.
În memoria eroilor s-au depus coroane de flori din partea reprezentanților Guvernului României, ai Corpului diplomatic, Consiliului Județean Vrancea și ai autorităților locale.
Evenimentul comemorativ s-a încheiat printr-un moment de muzică clasică, interpretat de cvartetul „Finalis“.
Prezența unor copii, îmbrăcați în costume populare românești aveau parcă menirea de a ne reaminti că majoritatea celor care s-au jerfit pentru țară erau fii ai satelor din această zonă.
În continuarea manifestărilor, prilejuite de Centenarul Primului Război Mondial, astăzi, 21 iulie a.c., ora 17.00, la sala „Ansamblul Țara Vrancei“, din municipiul Focșani, va avea loc vernisajul expoziției fotografice „Armata Română în Marele Război 1916-1918“, organizat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, cu sprijinul Consiliului Județean Vrancea, iar la Cinema „Balada“ se va marca deschiderea Galei Filmului românesc, dedicat Primului Război Mondial, având loc în premieră proiecția filmului documentar “Ecaterina Teodoroiu”, în prezența regizorului și a actorilor din rolurile principale.
19.07.2017
Evenimentul s-a desfășurat la Mausoleul eroilor români de la Mărăști și a constat în intonarea imnului de stat al României, oficierea unei slujbe religioase, depunerea unei coroane de flori, ținerea unui discurs omagial și decernarea Drapelul Comemorativ „Centenarul Bătăliei de la Mărăști”.
În cadrul necropolei sunt centralizate osemintele a 5.396 eroi români, ruși și germani din Primul Război Mondial.
2017_Marasti_ 1
2017_Marasti_ 2
2017_Marasti_ 3
2017_Marasti_ 4
2017_Marasti_ 5
2017_Marasti_ 6
2017_Marasti_7
Infanteriștii români au pătruns 20 de km în dispozitivul german, pe o lungime de 30 de km, luând prizonieri peste 2.700 de militari germani, alți 15.000 de inamici fiind răniți în luptă sau în bombardament.
Prețul succesului a fost plătit cu sângele a 1.469 de militari români, morți în timpul atacului, ca urmare a luptelor care s-au dus pe alocuri la baionetă.
Pe locul desfășurării luptelor, la inițiativa Societății „Mărăști“, înființată la dorința mareșalului Alexandru Averescu, s-a amenajat Mausoleul eroilor de la Mărăști.
Cu o suprafață de 1000 mp, mausoleul a fost construit după proiectul arhitectului Pandele Șerbănescu, sculptura fiind realizată de către Aurel Bordenache.
Piatra de temelie a fost pusă la 10 iunie 1928, la ceremonie participând Regina Maria, Princepele Regent Nicolae, reprezentanți ai Societății „Mărăști“, delegați ai Marelui Stat Major și ai regimentelor care au luptat la Mărăști. Lucrările au fost încheiate în anul 1938.
La subsolul mausoleului sunt amenajate criptele în care sunt depuse osemintele a 5.396 eroi români, ruși și germani din Primul Război Mondial.
Lângă osuarele eroilor sunt amenajate criptele în care au fost depuse osemintele ofițerilor români, căzuți în Bătălia de la Mărăști. Ulterior, aici s-au mai amenajat sarcofagul mareșalului Alexandru Averescu și criptele generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu și Nicolae Arghirescu, participanți la Bătălia de la Mărăști.
Evidențele nominale ale eroilor români identificați, ale căror oseminte sunt depuse în Mausoleul eroilor de la Mărăști, pot fi consultate pe site-ul Oficiului, la secțiunea Lista morților de război.
Regimentul 9 Vânători a așteptat cu nerăbdare momentul atacului. Militarii au ieșit din tranșee, pornind cu avânt în terenul de șes, fără niciun adăpost. În clipa în care trupele se aflau sub tirul nimicitor al artileriei dușmane, căpitanul Drăgănescu a sărit din tranșee, în fruntea companiei sale, căzând cu trupul sfâșiat de o schijă. Ordonanța sa l-a transportat, sub focul inamic, la ambulanța regimentului, însă nu a mai putut fi salvat. A fost înmormântat pe malul Siretului, alături de camarazii căzuți în aceeași zi.
Căpitanul erou Brutus I. Drăgănescu a fost distins cu Ordinul „Steaua României” cu spade, ca recunoștință pentru serviciile militare aduse statului român. Presa a elogiat vitejia bravului căpitan. Astfel, la 19 august 1917, ziarul Neamul Românesc l-a considerat o dovadă a spiritului de jertfă: „(...) judecătorul Drăgănescu era un excelent militar, o fire esențialmente războinică, care purta în piept răsplata vitejiei dată de însăși mâna Suveranului, iar pe trup dovada neștearsă a spiritului de jertjă consfințit de rana căpătată la Amzacea”.
*
Căpitanul Brutus Drăgănescu s-a născut în 16 septembrie 1884, la Constanța, în familia doctorului Ioachim C. Drăgănescu. A urmat cursurile primare la Constanța, liceul la Craiova, iar Facultatea de Drept a absolvit-o la București. A profesat mai întâi avocatura, apoi a intrat în magistratură.
Sublocotenent de rezervă în Regimentul 9 Vânători, din 1907, a participat la Campania din 1913, fiind înaintat la gradul de locotenent, în septembrie 1913.
La intrarea României în Războiul de Întregire națională, Brutus I. Drăgănescu a fost mobilizat comandant de companie în Regimentul 9 Vânători, luând parte la toate luptele date de această unitate.
În bătălia de la Amzacea, din septembrie 1916, a fost grav rănit, fiind nevoit să părăsească linia frontului. Pentru curajul său, Brutus I. Drăgănescu a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” cu spade, revenind pe front la cererea sa, în decembrie 1916.
A fost înaintat la gradul de căpitan, în aprilie 1917, participând la toate luptele în care a fost implicat regimentul său la Mărășești.
La finalul conflictului, cimitirul de garnizoană a fost transformat într-un cimitir al eroilor, lucrările de reamenajare fiind coordonate de Societatea „Mormintele eroilor căzuți în război“. Cimitirul eroilor, amplasat în prezent pe Calea Turzii, nr. 116, a fost compus din 4 parcele, în care au fost amenajate 140 de morminte individuale, marcate prin cruci din beton.
În cripta amenajată sub troiță – monumentul central al cimitirului în perioada interbelică - au fost centralizate osemintele a 602 eroi necunoscuți. Ulterior, în cadrul cimitirului au mai fost înhumați militari care au murit în al Doilea Război Mondial, pentru militarii sovietici fiind amenajată o parcelă suplimentară.
În prezent, în cimitirul eroilor din municipiul Clu-Napoca își dorm somnul de veci 1.657 de eroi români, austrieci, germani, sovietici și unguri, morți în Primul și al Doilea Război Mondial.
Evidența nominală a eroilor români din Primul Război Mondial, inhumați în Cimitirul eroilor din municipiul Cluj-Napoca, poate fi consultată pe site-ul Oficiului la secțiunea Lista morților de război.
Cu prilejul aniversării luptelor de la Mărăști, în contextul Centenarului Primului Război Mondial, directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a participat la festivitățile de la Mărăști, la 9 iulie 2017.
În memoria eroilor români din Primul Război Mondial s-a oficiat un Te Deum, la biserica din Mărăști, s-a lansat revista „Străjer în calea furtunilor“ și s-a vernisat expoziția de fotografie cu tema „Eroul Necunoscut“.
În discursul său, directorul Oficiului a apreciat activitatea de comemorare a eroilor români, menționând că eroii care au murit pentru țară și-au făcut datoria față de națiunea română, iar în prezent este necesar ca cetățenii români să se implice, pe bază de voluntariat, în protejarea și îngrijirea mormintelor și operelor comemorative de război, pentru a sprijini unitățile administrativ-teritoriale în a căror administrare se află acestea.
PREȘEDINTELE BULGARIEI LA MORMÂNTUL OSTAȘULUI NECUNOSCUT
În intervalul 28-29 iunie 2017, președintele Republicii Bulgare, domnul Rumen Radev se află într-o vizită oficială în România, al cărei scop este consolidarea dialogului politic dintre cele două țări vecine, precum și aprofundarea relațiilor economice prin deschiderea Forumului de afaceri România-Bulgaria.
Cu acest prilej, miercuri 28 iunie, începând cu ora 1715, președintele bulgar a participat, în Parcul Carol I din București, la o ceremonie de cinstire a sacrificiului militarilor români căzuți în războaie pentru apărarea țării.
După ce a salutat Garda de Onoare, Rumen Radev a depus o coroană de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut și a semnat în cartea de onoare a Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.
Reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au pregătit și susținut pentru oaspetele bulgar o prezentare în limba engleză a semnificației Mormântului Ostașului Necunoscut. Șeful statului bulgar și soția acestuia au fost impresionați de istoricul celui mai reprezentativ simbol al eroismului românesc și au mulțumit gazdelor pentru buna organizare a ceremoniei.
Ofițeri și diplomați străini acreditați la București aduc un omagiu Eroului Necunoscut al României
Miercuri 28 iunie 2017, s-a desfășurat la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I din Capitală o activitate de popularizare a acestui obiectiv comemorativ de război, cel mai reprezentativ pentru jertfa militarilor români căzuți în războaie pentru apărarea ființei naționale.
Evenimentul a fost organizat la inițiativa Comandamentul Multinational de Divizie Sud-Est – structură în cadrul NATO – care derulează în perioada 26 – 30 iunie 2017 prima Săptămână de Socializare, o săptămână specială, în timpul căreia personalul HQ MND-SE, împreună cu familiile, participă la evenimente culturale, sportive și umanitare.
În cadrul activității, reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au prezentat audienței formată din ofițeri români și străini și reprezentanți ai corpului diplomatic la acreditat la București,istoricul Mormântul Ostașului Necunoscut și al Memorialul Eroilor Neamului, repere semnificative pentru România.
Pași prin istorie
Toți eroii români au avut gradul de soldat, mormintele acestora fiind identificate, în anul 1933, de Legiunea de Jandarmi Năsăud.
Evidența nominală a eroilor români poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secțiunea Lista Morților de Război.
VIZITĂ‚ DE LUCRU ÎN BULGARIA
Cu prilejul acestei vizite delegația MApN s-a întâlnit și cu reprezentanți ai Muzeului Militar Regional Plevna (PANORAMA) și ai autorităților publice locale din Plevna cu care a discutat modalitatea de dezvoltare a relațiilor de cooperare în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război, în condițiile în care între România și Bulgaria nu există, încă, un acord interguvernamental.
Maiorul Caracaș ordonă trupei să atace, strigând: „La asalt! Ura!“ Grănicerii pornesc al doilea asalt, iar mitralierele germane îi silesc să se culce la pământ. „Înainte! La baionetă!“, ordonă maiorul Caracaș al treilea asalt, fiind doborât de gloanțele unei mitraliere germane. Brancardierii îl transportă la postul de prim ajutor, iar apoi la spitalul Regina Maria din Onești, unde, deși este operat de medicii francezi, moare în noaptea aceleiași zile.
Maiorul Caracaș a fost înmormântat a doua zi, la 14 august 1917, cu toate onorurile militare în Cimitirul eroilor din Onești, devenit ulterior Ansamblu monumental. Cu acest trist prilej, pentru a evidenția valoarea unui luptător în război, generalul Gheorghe Canacuzino a precizat: „Dragii mei, dacă Petru ar fi dat un singur pas înapoi, armata noastră ar fi fost dată peste cap și nu se știe ce soartă ne-ar fi pregătit luptele din ziua aceea“.
*
Maiorul Petre Caracaș s-a născut la Bârlad, la 4 august 1886, într-o familie de negustori de cherestea. Școala primară și cursul inferior al liceului le-a urmat în orașul natal, după care s-a mutat cu familia la București. În anul 1905 a promovat examenul de bacalaureat la Liceul Lazăr, fiind admis la Școala militară de infanterie din Dealul Spirii, pe care o termină în 1907 cu gradul de sublocotenent, fiind repartizat la Regimentul 6 „Mihai Viteazul“ din București. A urmat apoi Școala specială de artilerie și geniu, fiind trimis la fabrica de arme Steyer, Austria, pentru recepționarea armamentului.
La începutul anului 1914, fiind avansat căpitan, Petre Caracaș a făcut un stagiu la Arsenal și este trecut la grăniceri. La începutul războiului, la 14/15 august 1916, se afla la Predeal, comandând pichetul de frontieră.
Pași prin istorie
Din cauza costurilor ridicate de întreținere a cimitirului, acesta a fost reorganizat în perioada 1936-1938, în criptele de la baza monumentului central fiind centralizate osemintele a 3.300 eroi români, austrieci, germani, ruși și unguri neidentificați, iar osemintele a 170 de eroi identificați au fost depuse în 129 de morminte.
În prezent, necropola eroilor din municipiul Bistrița este situată în cadrul Cimitirului ortodox.
Evidența nominală a eroilor român identificați, ale căror oseminte sunt centralizate în municipiul Bistrița, poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secțiunea Lista morților de război.
Spectacol de sunet și lumină la Soultzmatt
La 3 iunie 2017, o delegație a Ministerului Apărării Naționale, din care au făcut parte și reprezentanți ai Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, a participat la ceremonia oficială de comemorare a eroilor români din Primul Război Mondial, morți în prizonierat și înhumați în Cimitirul eroilor din Soultzmatt, Franța.
Cu acest prilej, delegația Ministerului Apărării Naționale a depus o coroană de flori la monumentul central din Cimitirul eroilor români, în memoria eroilor care sunt înhumați în necropola de război de la Soultzmatt.
În continuarea activității de comemorare a eroilor români din Primul Război Mondial, primăria din Soultzmatt a organizat un spectacol de sunet și lumină la Cimitirul eroilor români din Soultzmatt.
De asemenea, primăria din Soultzmatt a vernisat expoziția de fotografie “Soultzmatt-Wintzfelden 1914-1948”. Vizitatorii expoziției au analizat, printre altele, imagini realizate la 9 aprilie 1924, când Regele Ferdinand și Regina Maria au participat la inaugurarea cimitirului eroilor români, discutând cu primarul Valentin Ziegler și participând la slujba religioasă.
În Alsacia și Lorena sunt înhumați 2.344 de eroi români din Primul Război Mondial, 678 fiind centralizați la Soultzmatt - 553 în morminte individuale, iar 125 în două osuare -.
Ceremonie oficială de comemorare a eroilor români, înhumați la Soulzmatt
Garda de onoare va fi asigurată de un detașament de 32 de militari din cadrul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul“.
Municipalitatea din Soultzmatt va organiza o serie de expozitii, referitoare la prizonierii români și la modul de viață al locuitorilor din Soultzmatt in Marele Război.
Activitatea se va încheia prin organizarea unui simpozion știintific, având ca temă Primul Război Mondial, la care vor participa specialiști francezi și romani.
În Primul Război Mondial, pe teritoriul actual al Franței au decedat în prizonierat peste 2.300 de militari români, dintre care 687 de eroi sunt înhumați în necropola de război de la Soultzmatt, regiunea Alsacia.
Pentru desfășurarea acestei activități, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a realizat o lucrare intitulată „Eroii Marelui Război”, volumul al III-lea, care cuprinde numele a 5000 de eroi români, căzuți pentru țară în Marele Război.
In memoria eroilor români căzuți în luptele pentru întregirea României au susținut momente artistice Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale și marele naist Nicolae Voiculeț. Solemnul eveniment a fost accesibil publicului bucureștean prin transmisia live a ceremoniei pe un ecran amplasat în Parcul din Piața Unirii.
România sărbătorește azi Ziua Eroilor
Nu plânge Maică Românie,
Că am să mor neîmpărtășit!
Un glonț pornit spre pieptul tău
Cu pieptul meu eu l-am oprit...
Nu plânge, Maică Românie!
E rândul nostru să luptăm
Și din pământul ce ne arde
Nici o fărâmă să nu dăm!
Nu plânge, Maică Românie
Pentru dreptate noi pierim;
Copiii noștri, peste veacuri,
Onoare ne vor da, o știm!
Nu plânge, Maică Românie!
Adună tot ce-i bun sub soare;
Ne cheamă și pe noi la praznic,
Când România va fi Mare!
La ceremonia de la Mormântul Ostașului Necunoscut au participat și au depus coroane de flori, reprezentanți ai Președinției, Parlamentului României, Guvernului României, Primăriei Municipiului București și Ministerului Apărării Naționale. De asemenea, s-a depus o coroană de flori din partea Corpului Diplomatic acreditat la București. La eveniment au mai participat oficialități din administrația publică centrală și locală, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale, elevi și locuitori ai Capitalei.
Manifestări similare s-au desfășurat și în garnizoanele din țară, cu participarea reprezentanților autorităților locale, unităților școlare, cultelor religioase, asociațiilor de veterani și ai organizațiilor neguvernamentale, fiind incluse momente de Rostire solemnă a numelor eroilor din Primul Război Mondial în 20 de locații din țară cu relevanță istorică pentru jertfa militarilor români prin care s-a făcut România Mare.
Peste hotare, Ziua Eroilor a fost marcată prin organizarea de ceremonii oficiale la monumente și cimitire de onoare de pe teritoriul mai multor state, dedicate memoriei militarilor români căzuți în războaie pentru apărarea Țării.
Pași prin istorie
În anul 1932, în cele două cimitire existau mormintele de război a 178 eroi români, majoritatea fiind marcate ulterior cu însemne de căpătâi metalice.
În anul 1940, primăria Făgăraș a planificat să centralizeze osemintele eroilor din cele două cimitire într-o parcelă a eroilor, în care osemintele eroiilor identificați să fie depuse în morminte individuale, iar osemintele eroilor necunoscuți să fie așezate în osuare, însă proiectul nu s-a concretizat.
În prezent, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a avizat amenajarea unei Parcele a eroilor în Cimitirul ortodox nou din municipiul Făgăraș, în cadrul acesteia fiind centralizate osemintele eroilor din Cimitirul ortodox vechi. Inaugurarea parcelei va avea loc mâine, 25 mai 2017, cu prilejul Zilei Eroilor.
Evidența nominală a eroilor români identificați, morți în Primul Război Mondial și înhumați în municipiul Făgăraș, poate fi consultată pe site-ul Oficiului la secțiunea Lista morților de război.
.JPG)
Echipa Oficiului Național pentu Cultul Eroilor a pregătit, cu acest prilej, o serie de momente artistice dedicate promovării Cultului Eroilor și valorilor naționale ce s-au desfășurat în curtea Castelului și care au fost apreciate la superlativ de publicul prezent.
La eveniment au fost prezenți baritonul Iordache Basalic, care a intonat imnul de stat al României, și Muzica Reprezentantivă a Ministerului Apărării Naționale care a pregătit un program interactiv în cadrul căruia a făcut, pentru vizitatori, o incursiune în universul instrumentelor de suflat și percuție ce compun orchestra Ministerului, interpretând muzică de divertisment și de promenadă.
Oaspeții Castelului s-au bucurat și de un program de muzică clasică pregătit de elevi ai Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” din București. Astfel, am avut cu toții ocazia să ascultăm creații ale compozitorilor Ignaz Pleyel, Joseph Haydn, precum și celebra Barcarolă a lui Jaques Offenbach. Un moment special, în programul evenimentului, l-a reprezentat recitalul de muzică susținut de cunoscutul naist Nicolae Voiculeț, un virtuos promotor al tradițiilor neamului românesc.
De asemenea, ne-a mai onorat participarea actorului Florin Nan care a recitat poezii ale lui Mihai Eminescu, George Coșbuc, Vasile Voiculescu, Tudor Arghezi. Membrii Asociației „Cercetașii Tradiționali“ au vorbit oaspeților despre mișcarea cercetășiei și implicarea ei în Primul Război Mondial prin exemplul Ecaterinei Teodoroiu, iar Asociația „Tradiția Militară“ a prezentat un exercițiu de reconstituire istorico-militară în uniforme ale Războiului de Independență.
Un moment impresionant a fost vernisarea expozițiilor de pictură „Ecaterina Teodoroiu văzută prin ochi de copil“ și „Castelul Țepeș văzut prin ochi de copil“. Pe tot parcursul evenimentului au fost proiectate filme cu tematică istorică, acțiune realizată cu sprijinul Arhivei Naționale de Filme.
Mulțumim tuturor vizitatorilor care au trecut astăzi pragul Castelului Țepeș!
.JPG)
Un erou, o floare la Mormântul Ostașului Necunoscut
Marți 16.05.2017, începând cu ora 10.00, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a desfășurat activități de îngrijire în cadrul proiectului Un erou, o floare, la Mormântul Ostașului Necunoscut și Memorialul Eroilor Neamului, situate în Parcul Carol I, sector 4, București.
Lucrările care au constat în curățarea de vegetație a perimetrului Memorialului Eroilor Neamului au fost executate de elevi ai Școlii Gimnaziale George Călinescu din București, sub supravegherea cadrelor didactice. Copiii sunt deja prietenii Oficiului întrucât au participat și la edițiile anterioare ale proiectului.
Deschiderea activității a fost marcată de prezentarea istoricului Mormântului Ostașului Necunoscut, cel mai important obiectiv comemorativ de război de pe teritoriul național. Copiii au fost impresionați de povestea alegerii Ostașului Necunoscut de către elevul Amilcar C. Săndulescu, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în anul 1923, la Mărășești. S-a subliniat, totodată, importanța participării tinerilor la aceste activități care să contribuie la păstrarea unei imagini demne a acestor locuri cu o încărcătură simbolică deosebită.
În cadrul activității, copiii au avut prilejul să asiste la momentul de schimbare a gărzii la monument pe care l-au apreciat și l-au răsplătit cu aplauze.
În încheiere, elevii au depus la Mormântul Ostașului Necunoscut garoafe roșii și au primit, din partea organizatorilor, diplome care le vor aminti de o zi deosebită a copilăriei lor în care s-au întâlnit cu eroii.
I. Secțiunea învățământ gimnazial
Premiul I: Pipa Sergiu-Armand, Școala gimnazială nr. 11 „Mihai Drăgan“, municipiul Bacău, jud. Bacău;
Premiul al II-lea: Țârlea Diana Cristina, 13 ani, Liceul Teoretic „Ioan Slavici“, oraș Panciu, jud. Vrancea;
Premiul al III-lea: Caba Miruna, Școala Gimnazială nr. 29 „Mihai Viteazul“, municipiul Constanța, jud. Constanța.
Mențiuni:
Mențiunea I: Micu Sebastian, Școala Gimnazială nr. 1 Valea Danului, municipiul Curtea de Argeș, județul Argeș;
Mențiunea a II-a: Pleșa Albert, Școala Gimnazială nr. 1 Valea Danului, municipiul Curtea de Argeș, județul Argeș;
Mențiunea a III-a: Cotfas Bianca și Mîndru Andreea, Școala Gimnazială „Miron Cristea“, municipiul Toplița, jud. Harghita.
II. Secțiunea învățământ liceal
Premiul I: Iliescu Vlad George, Liceul Teoretic „Ioan Slavici“, oraș Panciu, jud. Vrancea;
Premiul al II-lea: Drăghici Ana Maria, Liceul „Voievodul Mircea“, municipiul Târgoviște, jud. Dâmbovița;
Premiul al III-lea: Banu Elena Bianca, Colegiul Tehnic, municipiul Câmpulung, jud. Argeș.
Mențiuni:
Mențiunea I: Tăzlăuanu Andrada, Colegiul Național „Mihai Eminescu“, municipiul Petroșani, jud. Hunedoara;
Mențiunea a II-a: Mustață Teodora, Liceul Teoretic „Ioan Slavici“, oraș Panciu, jud. Vrancea;
Mențiunea a III-a: Cernamoriț Raluca-Mihaela, Liceul Pedagogic „D.P. Perpessicius“, municipiul Brăila, jud Brăila.
Premiile, constând în cărți cu tematică istorică acordate de Oficiu, vor fi expediate câștigătorilor prin poștă.
Vă mulțumim pentru participarea la concurs și vă așteptăm și la alte concursuri ce vor fi organizate!
.JPG)
La manifestare au participat elevii claselor a III-a B și a IV-a B ai Școlii Gimnaziale nr. 143 din sectorul 5, însoțiți de cadre didactice. În deschiderea acțiunii, secretarul general al Ministerului Apărării Naționale, domnul Codrin MUNTEANU a realizat o scurtă prezentare a activității comemorative și a contextului prilejuit de împlinirea a 100 de ani de la Primul Război Mondial.
În semn de recunoștință față de jertfa eroilor în memoria cărora este ridicat monumentul, elevii au adus și au plantat flori albe și roșii în zona de protecție a operei comemorative.
La finalul lucrărilor de curățare a aleilor și spațiului înconjurător, copiii au depus flori pe frontispiciul operei comemorative de război.
Pentru strădania lor, elevii au primit diplome de onoare din partea organizatorilor.
Pe piedestalul monumentului, de forma unui trunchi de piramidă, se află montate meplaturi din bronz, care redau momente din activitatea de campanie a militarilor geniști și patru statui, tot din bronz, înfățișând ostași, în mărime naturală, din arma geniului din anii săi de început (un pionier, un pontonier, un transmisionist și un militar din trupele de căi ferate). Elementul dominant îl reprezintă „Leul“ din bronz, care simbolizează rezistența și vitejia armatei române în anii 1916-1917.
Pe piedestal este înscris următorul text: „Spuneți generațiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului“.
În anul 1916, în cimitirul brașovean de garnizoană Șprenghi au fost înmormântați eroii români care au murit în luptele din Brașov și în împrejurimile urbei. Potrivit mărturiilor scrise „în cimitirul Sprenghi, înaintea războiului se înmormântau soldații morți de morburi lipicioase: holeră, tifos etc, iar în timpul războiului germanii au înhumat eroii căzuți în războiu. Cu intrarea inamicului în Brașov soldații germani și austrieci căzuți au fost înhumați în cimitirul eroilor germani, iar eroii români....cei căzuți la marginea orașului și pe străzile Brașovului erau înhumați în acest cimitir. L-am amenajat și fiind proprietatea orașului, l-au luat orașul mai departe în primire“.
Din inițiativa Societății „Cultul Eroilor“, necropola a fost reamenajată în anul 1929, context în care a fost amplasată o troiță din beton. Astfel, în cimitirul Sprenghi au fost înhumați în total 570 eroi din Primul Război Mondial, iar în al Doilea Război Mondial au mai fost înhumați 78 de militari germani.
În perioada postbelică, numărul mormintelor de eroi a scăzut treptat, locul acestora fiind luat de morminte civile. Din cele 570 de morminte de eroi, în anul 1953 mai existau în cimitir doar 189 locuri de înhumare. În anul 1976, cimitirul eroilor mai cuprindea doar 107 morminte.
Evidența nominală a eroilor români care au fost înhumați în Cimitirul eroilor Șprenghi poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secțiunea Lista morților de război.
Noaptea Muzeelor la Castelul Țepeș
În data de 20 mai a.c., Oficiul Național pentru Cultul Eroilor deschide porțile sediului său – Castelul Țepeș – impozant monument istoric al Capitalei. Potrivit tradiției, în sâmbăta premergătoare Zilei Eroilor, instituția aduce în atenția publicului bucureștean domeniul cultului eroilor.
Activitatea este cuprinsă în programul Noaptea Muzeelor, iar începând cu ora 18.00, vizitatorii se vor putea bucura de următorul program:
- concert de fanfară susținut de orchestra Muzicii Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale;
- venisarea expozițiilor de pictură Ecaterina Teodoroiu văzută prin ochi de copil și Castelul Țepeș văzut prin ochi de copil – realizate de elevii Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza;
- microrecital de muzică clasică susținut de către elevii Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti“ din București;
- exercițiu de reconstituire istorico-militară, în uniforme specifice Primului Război Mondial executat de Asociația Tradiția Militară;
- moment artistic susținut de actorul Florin Nan;
- exercițiu de reconstituire istorico-militară, în uniforme specifice Primului Război Mondial executat de Asociația Tradiția Militară.
Publicul vizitator se va putea întâlni și cu membrii asociațiilor Cercetașii Tradiționali și NEAMUNIT – organizații cu domeniu de activitate complementar domeniului cultului eroilor.
Seara vor fi proiectate filme istorice, evocatoare ale sacrificiului eroilor români din Primul și al Doilea Război Mondial.
Pe tot parcursul programului, oaspeții pot viziona expozițiile Armata română în Marele Război și Pe urmele eroilor. Totodată, pot admira panorama Capitalei de pe terasa Castelului Țepeș și se pot bucura de alte momente surpriză pregătite de organizatori.
Vă așteptăm alături de noi!
Marți 09.05.2017, s-a desfășurat la monumentul Crucea Independenței din Parcul Obor din Capitală ceremonia comemorativ-educativă dedicată împlinirii a 140 de ani de la Cucerirea Independenței de Stat a României.
Evenimentul a fost organizat de Ministerul Apărării Naționale, prin Departamentul pentru relația cu Parlamentul și Informare Publică, Statul Major General și Oficiul Național pentru Cultul Eroilor și a beneficiat de sprijinul Primăriei Sectorului 2. După intonarea Imnului de Stat al României, s-a oficiat o slujbă religioasă pentru liniștea eternă a sufletelor celor peste 3000 de eroi români care au murit pentru țara lor în războiul din anii 1877-1878.
La activitate au participat domnul Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului României și domnul Nicolae Nasta, secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul și informare publică din cadrul Ministerului Apărării Naționale care au rostit alocuțiuni în cuprinsul cărora au fost evocate curajul și jertfa militarilor români care au luptat în Războiul de Independență.
La manifestare au fost prezenți elevi și profesori de la Liceul Teoretic „Decebal“ din București.
În finalul ceremoniei s-au depus coroane și buchete de flori la monument, iar toți cei prezenți au ținut un moment de reculegere în memoria celor care au intrat în cartea eroismului Neamului Românesc.
Cu acest prilej, elevilor li s-a vorbit despre importanța păstrării în bune condiții a acestor locuri comemorative în care, an de an, de Ziua Eroilor, ne întâlnim pentru a aduce un pios omagiu celor care s-au jertfit pentru țară.
Luni 08.05.2017, începând cu ora 10.00, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a desfășurat activitatea Un erou, o floare, la Monumentul eroilor români căzuți în primul Război Mondial de lângă Parcul Plumbuita din București.
La evenimentul menit să pună în valoare acest monument ce stă mărturie în sectorul 2 al Capitalei pentru jertfa militarilor români în prima conflagarație mondială, au participat elevii Colegiului Național Victor Babeș. În deschidere, specialiștii Oficiului le-au vorbit copiilor despre istoria acestei opere comemorative de război, accentuând importanța gestului lor de a fi prezenți la o activitate ce contribuie la promovarea respectului pentru eroii neamului nostru.
Elevii au desfășurat activități de îngrijire la monument ce au constat în curățarea perimetrului delimitat pe care se află amplasată opera comemorativă de război. La final, reprezentanții Oficiului au oferit copiilor diplome de participare, gest al instituției noastre devenit deja tradiție.
Monumentul eroilor români căzuți în Primul Război Mondial de lângă Parcul Plumbuita a fost ridicat de un comitet de inițiativă condus de preotul Ion Sachelarescu de la Mânăstirea Plumbuita. Opera este creația arhitectului Dumitrescu, fiind dezvelită în anul 1939. Soclul, cu o singură treaptă, este surmontat de un piedestal în patru volume pe care se înalță o coloană de plan pătrat, având forma unui trunchi de piramidă. În terminația coloanei se află un vultur cu aripile larg deschise, iar la bază un meplat din bronz reprezentând o cască de război așezată pe o sabie încrucișată cu o pușcă și două drapele. Pe laturile piedestalului sunt gravate numele militarilor români căzuți în Primul Război Mondial. Opera comemorativă are o înălțime de aproximativ 7 metri.
Cimitirele de onoare din județul Bacău sunt pregătite să întâmpine Ziua Eroilor
.JPG)
La activitate au participat elevi ai Colegiului Național „Ferdinand I“, ai Școlii Gimnaziale „Mihai Drăgan“ și ai Școlii Gimnaziale „Alexandru Ioan Cuza“ din Bacău care au efectuat lucrări menite să pregătească această necropolă de război pentru comemorarea prilejuită de Ziua Eroilor – sărbătoare națională a poporului român.
Proiectul „Un erou, o floare“, aflat anul acesta la cea de-a cincea ediție, are ca scop sensibilizarea societății civile, în special a tinerei generații, pentru păstrarea și îngrijirea obiectivelor comemorative de război care au rămas mărturii în timp ale recunoștinței noastre față de eroii neamului.
Elevii, sub îndrumarea cadrelor didactice, au ascultat cu interes prezentările specialiștilor Oficiului demonstrând dorința sinceră de implicare în misiunea la care au participat. Celor prezenți li s-a vorbit despre manifestările comemorative care, anul acesta, primesc o încărcătură emoțională deosebită, generată de împlinirea a 100 de ani de la marile victorii ale Armatei Române în Primul Război Mondial.
Oficiul Național pentu Cultul Eroilor mulțumește și pe această cale autorităților locale pentru disponibilitate, elevilor și cadrelor didactice pentru participare și își exprimă speranța că și edițiile viitoare ale proiectului „Un erou, o floare“ se vor bucura de aceeași susținere.
De asemenea, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor aduce mulțumiri speciale Garnizoanei Bacău pentru sprijinul acordat în conferirea unui caracter solemn acestei activități, asigurând prezența a trei plutoane de militari.
La Cimitirul Eroilor din orașul Târgu Ocna, situat lângă Biserica Sfântul Nicolae din localitate, s-au desfășurat în data de 03.05.2017 lucrări specifice proiectului „Un erou, o floare“, la care au participat alături de reprezentanți ai Oficiului și ai autorităților locale, elevi și cadre didactice de la Școala Gimnazială nr. 1 și Școala Gimnazială nr. 2 din oraș.
În urma lucrărilor pe care le-au efectuat elevii, cu hărnicie și seriozitate, au rămas aceleași locuri de înhumare ale celor căzuți pentru țară, care acum sunt pregătite pentru ceremoniile apropiatei sărbători prilejuite de Ziua Eroilor, sărbătoare națională a poporului român.
Proiectul, pe care Oficiul Național pentru Cultul Eroilor continuă să-l desfășoare, pune prin alăturare un erou și o floare. Liantul celor două elemente este tânărul, copilul, care înțelege că rolul lui este foarte important.
Pentru contribuția lor la îmbunătățirea aspectului necropolei de război merită felicitări, atât elevii cât și cadrele didactice care i-au îndrumat și le transmitem, pe această cale, că Oficiul îi așteaptă și la edițiile viitoare ale proiectului.
.JPG)
In perioada 25-28 aprilie 2017, directorul ONCE, Col.dr. Cătălin ANTON și locțiitorul șefului Centrului de Studii și Proiectări construcții militare, Lt.col.ing. Constantin COȘOFREȚ, au desfășurat o misiune de recunoaștere și documentare, în localitățile Avezzano și Altamura din Italia, în vederea construirii, în anul 2018, a unui monument dedicat militarilor români decedați în primul război mondial pe teritoriul Italiei. Delegația română s-a întâlnit cu autoritățile publice locale din cele două localități și cu organizația italiană omologă Commissariato Generale per la Onoranze ai Caduti in Guerra, în baza acordului în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război dintre România și Republica Italiană. În urma discuțiilor, interlocutorii italieni și-au manifestat interesul pentru sprijinirea acestui proiect prin punerea la dispoziția părții române a tuturor datelor necesare stabilirii aspectelor administrative și tehnice.
.jpg)
.JPG)
Ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de război
Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de război s-a semnat în data de 9 iulie 2015, cu prilejul vizitei la București a ministrului italian al afacerilor externe.
Acordul interguvernamental româno-italian reglementează colaborarea în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război, asigurând cadrul necesar pentru identificarea, amenajarea și îngrijirea locurilor de înhumare a eroilor căzuți în timpul conflictelor armate. Acordul conține, printre altele, prevederi referitoare la formele de cooperare, amplasarea mormintelor și operelor comemorative de război, autoritățile însărcinate cu aplicarea acordului, aspectele financiare, soluționarea disputelor.
Structurile împuternicite, responsabile cu aspectele tehnice ale aplicării acestui acord interguvernamental sunt: Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (pentru partea română) și Comisariatul General pentru Omagierea Morților de Război din cadrul Ministerului Apărării (pentru partea italiană).
Partea română a ratificat acordul prin Legea nr. 189 din 20 octombrie 2016.
La data de 10 aprilie 2017, a intrat în vigoare Acordul interguvernamental româno-italian, ca urmare a îndeplinirii procedurilor interne de către ambele părți.
*
Păstrarea și cinstirea memoriei militarilor căzuți în luptă sau în prizonierat, amenajarea, reabilitarea și protejarea mormintelor și monumentelor dedicate acestora reprezintă o datorie de onoare a fiecărui stat și cetățean, dar și o obligație ce decurge din Convențiile de la Geneva din 12 august 1949 cu privire la victimele conflictelor armate și Protocoalele adiționale ale acestora din 8 iunie 1977. Potrivit datelor deținute de ONCE, pe teritoriul actual al Republicii Italiene sunt înhumați cca. 2.000 de eroi români, căzuți în timpul Primului Război Mondial.
24.04.2017
Cultul eroilor – marcă înregistrată
Având în vedere că, potrivit prevederilor Legii nr. 379/2003, privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, cu modificările și completările ulterioare, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor este continuatorul de drept al Societății Mormintele eroilor căzuți în război și că o serie de simboluri dedicate eroilor români sunt folosite de persoane fizice sau juridice fără a se lua în considerare sensul acestora, Oficiul de Sat pentru Invenții și Mărci a înregistrat o serie de mărci recunoscute în domeniu:
- Oficiul Național pentru Cultul Eroilor – Castelul Țepeș.
- Societatea Mormintele eroilor căzuți în război.
- Semnul Aducerii Aminte.
- Așezământul Național Regina Maria pentru Cultul Eroilor.
În baza Legii nr. 84/1998, privind mărcile și indicațiile geografice, modificată și completată, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor deține drepturile exclusive asupra mărcilor înscrise, acestea fiind recunoscute și apărate pe teritoriul României.
18.04.2017
Pași prin istorie
Cimitirul eroilor din comuna Oituz (fostă Grozești)
Necropola este situată în centrul comunei Oituz, fostă Grozești (jud. Bacău) și adăpostește osemintele eroilor români și de alte naționalități, căzuți în prima conflagrație mondială. Cimitirul, a cărui construcție a început în anul 1920, a fost reorganizat în perioada 1930-1931.
Eroii identificați sunt înhumați în două parcele, dispuse de o parte și de alta aleii principale. Mormintele au la căpătâi cruci creștine din piatră, pe care sunt inscripționate numele eroilor.
În centrul necropolei a fost construit un impozant monument, iar în fața acestuia a fost amenajat un osuar în care sunt depuse osemintele eroilor necunoscuți.
Pe latura din spate a zidului de incintă sunt montate patru plăci din marmură albă, pe care inscripționate numele eroilor din comuna Grozești, morți în Primul Război Mondial.
Evidența eroilor români identificați, înhumați în cimitirul eroilor din comuna Oituz, poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secțiunea Lista morților de război.
Maior Dimitrie Giurescu:
Înainte copii! Să imităm pe străbunii noștrii!
Batalionul 2 Muscel, comandat de maiorul Dimitrie Giurescu, a atacat reduta Rahova, la 20 noiembrie 1877, începând cu ora 9 dimineața.
Aflat în fruntea batalionului, maiorul Giurescu și-a ridicat sabia, spunând: „Înainte copii! Să imităm pe străbunii noștrii!“. După cucerirea primei redute, dorobanții au atacat reduta principală. Un glonț a lovit sabia maiorul Giurescu, rupându-i lama, iar altul i-a găurit uniforma. La 30 de metri de redută, un glonț vrăjmaș l-a lovit drept în frunte pe maiorul Giurescu, iar ofițerul „se prăvăli ca un stejar retezat (... ) stropind cu sângele lui drapelul regimentului“.
În aceeași zi, în Ordinul de Zi al Regimentului 4 Dorobanți s-a consemnat moartea maiorului Dimitrie Giurescu.
În curtea Regimentului 30 Dorobanți – Muscel s-a dezvelit, în anul 1898, un bust din bronz al eroului. La eveniment a participat și generalul Al. Candiano Popescu, veteran al Războiului de Independență, care a spus: „Cât însă nu vor pieri din aducerea noastră aminte frații Buzești, Radu Calomfirescu, Aprodul Arbore, Aprodul Purice, logofătul Tăutu și alți străluciți oșteni ai vremurilor trecute, nu vor pieri nici maiorul Giurescu, nici colonelul Măldărescu, nici maiorul Ene, nici locotenentul Bordeanu, morți sau răniți în luptele de la Rahova...“
*
Dimitrie Giurescu s-a născut la București, în data de 27 iulie 1835. La 13 septembrie 1852, Dimitrie a fost angajat ca furier la Ministerul de Război. S-a îmbolnăvit după ce a fost mutat la o unitate de grăniceri, fiind trecut trecut în rezervă.
Tânărul Giurescu a reintat în armată ca voluntar, cu gradul de soldat, în Regimentul 1 Lăncieri. A fost avansat sergent și mutat în interes de serviciu, la Regimentul 3 Infanterie. Remarcat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu prilejul unei inspecții, a fost avansat sublocotenent la excepțional. În anul 1867, „în urma unui examen strălucit “, a fost avansat la gradul de căpitan.
În anul 1875 a obținut gradul de maior, primind comanda Batalionului 1 din Regimentul 4 Dorobanți. Batalionul a fost redenumit, în februarie 1877, Batalionul 2 Muscel, în cadrul aceluiași regiment.
Note de război
1916 – în primul val
Sublocotenentul (rez.) Ioan R. Marinescu s-a născut la 27 ianuarie 1894, în satul moldovean Heci, comuna Lespezi, județul Iași. A absolvit liceul în anul 1911 și apoi Facultatea de Silvicultură din București.
În luna august a anului 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial, de partea Antantei, Ioan R. Marinescu avea 22 de ani și făcea parte din contingentele ce urmau să fie chemate sub drapel în primul val. În decursul primelor trei luni de război, acesta a luptat, alternativ, în funcție de ordinele primite de unitatea sa, mai întâi pe frontul din Carpați, apoi pe frontul sudic.
Sublocotenentul Ioan R. Marinescu a fost rănit pe frontul de apărare a Bucureștiului, la data de 20 noiembrie 1916, în zona comunei Chirculești, județul Argeș și a fost evacuat la spitalul de campanie din incinta seminarului Teologic Central din București, unde a decedat la 3 decembrie 1916. A fost înmormântat în incinta Cimitirului „Ghencea Militar“. Din inițiativa și cu sprijinul Așezământului Regina Maria pentru Cultul Eroilor , în Cimitirul Ghencea a fost construit Sanctuarul Eroilor din Primul Război Mondial, pentru odihna veșnică a celor ce și-au jertfit viața în slujba Patriei. În acest context, osemintele eroului Ioan R. Marinescu au fost reînhumate în Parcela C a Sanctuarului.
Necropola de război a fost restaurată, în perioada 2014-2016, prin grija și cu fondurile Ministerului Apărării Naționale, finalizarea lucrărilor fiind marcată printr-un emoționant ceremonial militar, desfășurat în contextul celebrării Zilei Eroilor.
În perioada în care a fost combatant, sublocotenentul Ioan R. Marinescu a ținut un jurnal, notând aproape zilnic gânduri și impresii personale, dar și analize lucide ale evenimentelor militare la care a luat parte.
Volumul „Note de război, 1916 – în primul val“, apărut ca urmare a eforturilor doamnei Irina Nelson, nepoata eroului, conține transcrierea ne-editată a notelor de jurnal ale sublocotenentului Ioan R. Marinescu, puse în contrapunct cu citate sau informații extrase din scrierile câtorva persoane care îi menționează numele, sau care s-au aflat pe front împreună cu el. De asemenea, volumul cuprinde o cronologie sinoptică sumară a datelor istorice și a evenimentelor relevante care au precedat intrarea României în război, precum și a datelor care se suprapun cu perioada evenimentelor descrise în jurnal, extinse apoi în special, cu activitățile unității și regimentului în care a activat sublocotenentul Ioan R Marinescu și cu referiri la situația globală a frontului până după sfârșitul anului 1916.
Lectura notițelor cuprinse în volum este emoționantă și captivantă în același timp. Însemnările de la începutul jurnalului evidențiază un amalgam de sentimente, o îmbinare de entuziasm și avînt generate de speranța că intrarea în război va însemna împlinirea visului de unie cu frații de peste munți („Astăzi – 22 august – ne îmbarcăm pentru plecare. Dimineața niște dudui mă încarcă cu flori. (...) Pe bulevard și pe Calea Victoriei o ploaie de flori și de urale“). În antiteză cu gândurile optimiste, își fac loc și sentimentele de îndoială, teamă de necunoscut, grijile și dorul față de cei dragi („Multă evlavie și tristețe. Ce necunoscut mi se deschide în față? (...) Peste zi căldură mare, așteptare chinuitoare, dureri de cap, de stomac, de inimă – mai ales pentru cei scumpi ce nu-mi mai ies din gând.“)
Deși pe frontul din Carpați ofensiva românească se derula conform planurilor, pe frontul de la Dunăre situația era dezastruasă, culminând cu pierderea bătăliei de la Turtucaia. Fața cumplită a războiului, cu tot cortegiul ei de suferințe, așa cum era perceput de combatanți, este astfel prezentată în jurnal: „18 septembrie/ Zi de o mie de ori memorabilă pentru mine și tovarășii mei de luptă. Zi de zbucium, de neânchipuit, de chin, de groază și de cutremur. La ora 4 din noapte ne deșteptăm sub loviturile prelungi ale artileriei noastre grele de pe malul Dunării. Văzduhul se cutremură. Se pare că iadul s-a coborât pe pământ. Sub protecția artileriei, Regimentul 10 Vânători trece cel dintâi în bărci mici și începe lupta pe malul bulgăresc. (...)Satele ard în flăcări, trupele noastre în formațiuni diferite de luptă înaintează într-o pârâială groaznică de împușcături. (...) Pe sus 5 aeroplane germane, în bâzâitul lor înspăimântător, se încrucișează deasupra noastră și a podului ce se leagă și aruncă bombe ucigătoare. Soldații înspăimântați fug în neregulă între sălcii. (...) O bombă se sparge la malul apei și omoară 5 soldați și un barcagiu. Aspectul lor este oribil“.
Aceleași trăiri și pe frontul din Carpați, unde armata română încerca să apere trecătorile: „Grozave zile mai trăim! Nervii ni s-au tocit, judecata s-a întunecat, ne-au năucit, ne-au înnebunit bombele. Priveliștea soldaților mutilați este îngrozitoare. Din 18 ofițeri la batalion au mai rămas 7-8 teferi și ne minunăm cum. Cât va mai ține oare iadul acesta înspăimântător? Bombe de sus de la aeroplane, bombe de la tunuri, nu știm pe ce lume trăim.“
Apărut din dorința de a elogia memoria eroului sublocotenent Ioan R. Marinescu, volumul poate servi, în același timp, ca ghid pentru înțelegerea epocii respective, dar și un mijloc de cultivare în conștiința generațiilor actuale a sentimentelor de recunoștință pentru sacrificiile înaintașilor, puse în slujba realizării dezideratelor naționale.
14.04.2017
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță încheierea Concursului cu premii,
Eroul meu de ieri și de azi!
În urma evaluării rezultatelor la concurs, au fost desemnați următorii câștigători:
Locul I: Radu Georgiana, Pătroaia Vale, jud. Dâmbovița;
Locul al II-lea: Berechet Lusiana, Pătroaia Vale, jud. Dâmbovița;
Locul al III-lea: Tudorache Ionela, Pătroaia Vale, jud. Dâmbovița.
Mențiuni:
- Vișan Teodora, București;
- Radu Ana-Maria, București;
- Abagiu Ionuț, Constanța, jud. Constanța;
- Popa Valentin Nicușor, Cilieni, jud. Olt.
- Ciovînă Alina Valentina, Plosca, jud. Teleorman;
- Ungureanu Dumitru Irinel, Târgu Jiu, jud. Gorj;
- Chețe Sorana Maria, Surduc, jud. Sălaj.
Toți participanții vor primi diplome de participare.
Premiile, constând în cărți cu tematică istorică și diplomele de participare acordate de Oficiu, vor fi expediate câștigătorilor prin poștă.
Vă mulțumim pentru participarea la concurs și vă așteptăm și la edițiile următoare!
07.04.2017
Pași prin istorie
Cimitirul eroilor din municipiul Pitești
Cimitirul a fost amenajat în perioada 1923-1927, lângă cimitirul ortodox din municipiul Pitești, de către „Societatea «Munții Coți» a Demobilizaților Grade Inferioare Pitești” și reinaugurat, în 1938, de Societatea „Cultul Eroilor”.
În cimitir sunt înhumați 197 de eroi români, germani, austrieci și un francez, iar osemintele a 1.954 de eroi din Primul Război Mondial au fost depuse într-un osuar.
După anul 1945, în cimitir au fost amenajate mai multe însemne comemorative, dedicate unor militari români, decedați în al Doilea Război Mondial.
Evidența nominală a eroilor români înhumați în Cimitirul eroilor din municipiul Pitești se poate consulta pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la secțiunea Lista morților de război.
05.04.2017
Proiectul Un erou, o floare la Odobești
În contextul sărbătoririi Centenarului Primului Război Mondial, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a desfășurat în data de 30.03.2017, începând cu ora 11.00, activități specifice proiectului Un erou, o floare la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, situat în centrul orașului Odobești, jud. Vrancea.
Autoritățile locale împreună cu elevi și cadre didactice de la Liceul Teoretic Duiliu Zamfirescu, din localitate au răspuns îndemnului Oficiului de a îngriji acest obiectiv comemorativ deosebit.
În deschiderea lucrărilor, elevilor li s-a vorbit despre importanța păstrării memoriei înaintașilor, aspectul așezămintelor de război exprimând grija noastră pentzru perpetuarea peste timp a cultului eroilor în semn de prețuire față de jertfa lor supremă.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește, pe această cale, autorităților locale pentru susținere și felicită cadrele didactice și elevii implicați în derularea acestei activități.
28.03.2017
Pași prin istorie
Eroii de la Lerești
Osemintele a 729 de eroi, căzuți în luptele din anul 1916 la poalele Munților Iezer, au fost centralizate de către Societatea Mormintele Eroilor Căzuți în Război, în anul 1924, la punctul „Țarina” - pe versantul vestic al Dealului lui Pătru.
Repartiția eroilor pe naționalități este următoarea: 316 români, 94 germani, 73 austrieci, 246 fiind necunoscuți.
În prezent, necropola este administrată de primăria comunei Lerești (jud. Argeș), fiind inclusă într-un proiect de restaurare, lucrările fiind încheiate în proporție de 90 %
Evidența nominală a eroilor români identificați, înhumați în Cimitirul internațional de onoare de la Lerești, poate fi consultată pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la secțiunea Lista morților de război.
Omagiu adus Ecaterinei Teodoroiu, prima femeie ofițer combatant din Armata Română
În aula Alexandru Ioan Cuza a Ministerului Apărării Naționale s-a desfășurat, astăzi, 17 martie, ședința festivă dedicată împlinirii a o sută de ani de când Regele Ferdinand I a acordat Ecaterinei Teodoroiu gradul de sublocotenent, prima femeie ofițer combatant din Armata Română.
La manifestarea organizată de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, la inițiativa Asociației Cadrelor Militare Femei în Rezervă și în Retragere Slt. Ecaterina Teodoroiu, au participat reprezentanți ai Guvernului României, Casei Regale, Primăriei municipiului Târgu Jiu, urmași ai eroinei, personalități culturale și artisitice, membri ai Asociației Cercetașilor Tradiționali din România, precum și elevi de la mai multe școli și licee bucureștene.
Cu acest prilej, s-au conferit distincții ale Ministerului Apărării Naționale unor personalități care au contribuit la promovarea imaginii Eroinei de la Jiu și la întreținerea obiectivelor comemorative de război, în contextul Centenarului Primului Razboi Mondial.
Finanțarea restaurării mormintelor
și a operelor comemorative de război
O serie de morminte și opere comemorative de război sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice.
Monumentele istorice sunt considerate ca aparținând patrimoniului cultural național, iar în prezent se derulează un program de accesare de fonduri europene, valabil până în anul 2020, cu scopul conservării, protejării, promovării și dezvoltării acestora.
Accesarea fondurilor europene se poate realiza individual de către unitățile administrativ-teritoriale, autorități ale administrației publice sau de către unități de cult, ori prin parteneriat între acestea, cu mențiunea că una dintre autoritățile menționate trebuie să îndeplineaască atributul de lider în parteneriat.
Solicitanții trebuie să dovedească faptul că dețin dreptul de proprietate publică/privată, dreptul de administrare sau de concesiune al bunului de patrimoniu.
Valoarea maximă a proiectului este de 25 milioane EUR, valoarea minimă fiind de 100.000 EUR, indiferent de clasificarea monumentului istoric.
Cererea de finanțare se poate trimite în format electronic, accesând site-ul www.inforegio.ro sau pe suport de hârtie la sediul Agențiilor pentru Dezvoltare Regională unde va avea loc implementarea proiectului.
Perioada de implementare a proiectului nu trebuie să depășească data de 31 decembrie 2023.
Detalii suplimentare privind condițiile specifice de accesare a fondurilor pot fi obținute accesând fișierul Ghidul solicitantului.
Eroii români înhumați în municipiul Bacău la Poligonul de tragere și Lazaret
Începând cu toamna anului 1916, în contextul în care Bacăul s-a aflat în apropiere de linia frontului, zeci de case și imobile private au fost transformate în spitale și în infirmerii. De asemenea, din cauza spațiului limitat, militarii valizi au fost încartiruiți câte 10-15 în camere în care, în condiții normale, locuiau maxim cinci persoane. În scurt timp, tifosul exantematic a crescut numărul militarilor care au murit în timpul și din cauza Primului Război Mondial.
Pe raza municipiului Bacău au fost amenajate două cimitire ale eroilor, Poligonul de tragere și Lazaret.
Eroii înhumați în Cimitirul eroilor Poligonul de tragere au murit în perioada octombrie 1916 - februarie 1918, în spitale de campanie sau în infirmerii, fiind înhumați în 234 de morminte comune.
În cadrul necropolei au fost înhumați în total 9.607 eroi, din care sunt identificați nominal 4.056 români, 2 ruși, un civil turc și un prizonier german; 4.000 de ruși sunt identificați după naționalitate, iar 1.547 eroi sunt neidentificați.
În Cimitirul Lazaret sunt înhumați 54 de eroi identificați nominal, majoritatea provenind din rândul medicilor militari, alte câteva sute de eroi fiind neidentificați.
Evidențele nominale ale eroilor români înhumați în cimitirele eroilor Poligonul de tragere și Lazaret din municipiul Bacău, jud. Bacău, pot fi consultate pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la secțiunea Lista morților de război.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor
Lansează cea de-a V-a ediție a concursului Eroul meu de ieri și de azi!
în perioada 20 .01 – 07.04.2017
Așteptăm participarea dumneavoastră!
Concursul cuprinde două cerințe principale pe care trebuie să le îndeplinească participanții:
- realizarea unei picturi (sau desen) cu tema „ Eroul familiei mele și trecutul țării mele”;
- redactarea unui eseu având ca temă „ Eroul familiei mele și prezentul țării mele”.
Vor fi declarate câștigătoare 7 lucrări (3 premii și 4 mențiuni), care vor obține cele mai bune punctaje, conform criteriilor prezentate în Regulamentul Concursului. Numele câștigătorilor vor fi afișate pe site-ul instituției, începând cu data de 14.04.2017.
Premiile constau în cărți cu tematică istorică, iar lucrările participanților vor fi expuse într-un stand, cu prilejul Zilei Porților Deschise, eveniment pe care Oficiul Național pentru Cultul Eroilor îl va organiza în anul 2017, la Castelul Țepeș din Parcul Carol I din Capitală.
Pentru mai multe detalii privind condițiile de participare, vă rugăm să consultați Regulamentul Concursului.
PORTRETUL LUNII IANUARIE
Generalul Stan Poetaș mort la datorie în luptele pentru apărarea Basarabiei
Faptele de arme ale eroului general Stan Poetaș rămân, în istoria Primului Război Mondial, ca un puternic exemplu de dragoste de neam și datorie.
Eroul s-a născut în comuna Ulmu, județul Brăila, în data de 5 decembrie 1870, într-o familie de țărani. A urmat școala primară, gimnaziul, apoi școala militară, pe care a absolvit-o în anul 1889, cu gradul de sublocotenent. Ulterior a devenit comandant de pluton, iar în perioada Primului Război Mondial, a fost înaintat la gradul de colonel, oferindu-i-se cu această ocazie comanda Regimentului 40 Infanterie Călugăreni.
Între anii 1916-1918, generalul Poetaș s-a distins prin modul în care și-a condus subordonații în luptă, pe fronturile de la Amzacea și Topraisar, Călugăreni și Meragi-Bei, Videle, Cartojani și Mărășești. „Nu știți voi copii, că România noastră n-ar mai fi România, dacă am lăsa acești necruțători să înainteze ? Nu v-ar durea oasele până și în mormânt când numele scump al țării noastre s-ar șterge din cartea lumii și când peste cuprinsul Țării noastre dragi ar scrie dușmanul, cu mâna lui murdară, Țara Ungurească sau Bulgaria ?”, le spunea el soldaților mobilizându-i și încurajându-i pe câmpul de luptă.
În luna ianuarie 1919, generalul Poetaș se afla la comanda Brigazii 17 din Divizia IX Infanterie, care își avea sectorul de front în județele Hotin și Soroca. Primise ordin să asigure frontiera Nistrului împotriva incursiunilor bandelor bolșevice, care terorizau și propagau idei bolșevice revizioniste în rândul populației românești din Basarabia.
În noaptea de 19 spre 20 ianuarie 1919, bandele bolșevice au trecut Nistrul și au atacat trupele române în zona Atachi (azi Otaci, Republica Moldova), acolo unde staționau două batalioane de infanterie și două baterii de artilerie, aflate sub comanda generalului Stan Poetaș. În dimineața zilei de 23 ianuarie, acestea s-au angajat într-o luptă violentă cu inamicul, acesta fiind sprijinit puternic de către locuitorii satelor contaminate de propaganda bolșevică.
În cursul acestor încleștări, în zona satului Călărășăuca, generalul Stan Poetaș a fost împușcat, în timp ce își inspecta trupele. Iată cum descria Constantin Kirițescu moartea tragică a eroului: „I-a fost dat să moară, lovit de un glonț mișel tras din spate, acestui erou legendar al armatei române care la Tropaisar, Neajlov și Mărășești înfruntase moartea în față în cele mai dramatice momente ale războiului nostru”.
Eroismul generalului Stan Poetaș, o încununare a vitejiei și a spiritului de sacrificiu dovedite de către militarii români pe fronturile Primului Război Mondial, este relefiat sugestiv de propriile cuvinte: „Să știți copii iubiți, că ultima mea voință a fost victoria sau moarte ! Termin spunându-vă la toți: Voi fi acolo unde veti fi și voi, iar voi să fiți întotdeauna acolo unde voi fi eu”.
Eroul familiei mele
În urma analizării și evaluării lucrărilor din concurs de către Comisia de evaluare, cele mai mari punctaje au fost obținute de către următorii participanți:
- Locul I: Teodorescu Alexandru, Morteni, jud. Dâmbovița;
- Locul al II-lea: Frecuș Andreea, Morteni, jud. Dâmbovița.
Participanții vor primi diplome de participare.
Premiile, constând în cărți cu tematică istorică și diplomele de participare acordate de Oficiu, vor fi expediate cîștigătorilor prin poștă.
Vă mulțumim pentru participare și vă așteptăm și la edițiile următoare.
Eroi români la Worms
Începând cu septembrie 1916, prizonierii români de pe frontul din Transilvania au fost încărcați în vagoane de marfă și transportați în lagăre situate pe teritoriile Austriei, Franței, Germaniei, Poloniei și Ungariei.
Uneori, prizonierii români au ajuns la destinație și după o lună de zile, fiind obligați să aștepte, în vagoanele care staționau în gări, zile la rând.
Lagărul prizonierilor de la Worms, Germania, a fost folosit în special pentru internarea prizonierilor români și ruși.
Hrana improprie și lucrul la asfaltarea drumurilor, constuirea liniilor de cale ferată sau secarea unor mlaștini au fost condițiile în care au murit o serie de prizonieri.
Internați înaintea prizonierilor români, prizonierii ruși au fost înmormântați individual, având și un monument central cu rol comemorativ.
În schimb, prizonierii români au fost înhumați în gropi comune.
Până în prezent, în baza certificatelor de deces, specialiștii Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au identificat 168 de prizonieri români, care au fost înmormântați în Cimitirul eroilor din Worms.
Evidența nominală a eroilor români înhumați la Worms poate fi accesată pe site-ul Oficiului, la secțiunea Lista morților de război.
Unul din proiectele Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în anul 2017 constă în amenajarea unui monument al eroilor români la Worms, în conformitate cu Hotărârea Guvernului 821/2015, privind aprobarea Programului național al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial.