Noutati
  • Actualitate

    Oficiul Național pentru Cultul Eroilor lansează cea de-a VIII-a ediție a concursului Eroul meu de ieri și de azi! în perioada 15.05 - 15.11.2019 Oficiul Național pentru Cultul Eroilor lansează concursul cu premii "Să nu ne uităm eroii!" CUNOAȘTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE
    citeste...
  • Stire noua

    LOCURI DE GLORIE. MORMINTELE MARELUI RĂZBOI
    citeste...
  • Stire actuala

    Cimitirul Eroilor Valea Uzului
    citeste...

 


 

Eroii din Cimitirul de onoare de la Turnu-Roșu-Boița și-au așteptat urmașii să îi gătească la început de primavara și să le presare flori pe morminte

 

Miercuri, 20 aprilie a.c., s-a desfășurat activitatea Un erou, o floare de la Cimitirul de onoare de la Turnu-Roșu-Boița din comuna Boița, județul Sibiu.
Elevii școlii gimnaziale din localitate au desfășurat lucrări de îngrijire constând în curățarea monumentelor din necropolă de microvegetație parazitară, îndepărtarea din perimetrul cimitirului a frunzelor și crengilor uscate, precum și curățarea aleilor de acces.
Primele înhumări în acest cimitir s-au făcut în anul 1916, ca urmare a luptelor din zona Turnu-Roșu dintre Armata Română și Armatele Puterilor Centrale. După încheierea Primului Război Mondial, până în anul 1928, Societatea „Cultul Eroilor” s-a preocupat de centralizarea, la Turnu-Roșu-Boița, a osemintelor militarilor căzuți pe Valea Oltului și în zonele limitrofe.
Conform evidențelor actual, în cimitir sunt înhumați 1483 de eroi de naționalitate română, germană, austriacă și necunoscutți din Primul Război Mondial și 3 eroi români din al Doilea Război Mondial. Astfel, pe lângă însemnele de căpătâi ale eroilor din Primul Război Mondial, mai există o cruce, ridicată în anul 1944, pentru cinstirea memoriei a 3 eroi români aviatori, morți în al Doilea Război Mondial: adj. șef Mișu Gheorghe și sergenții Gheorghe Arhip și Ioan Florescu.

 

 

La finalul activității, reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au înmânat diplome elevilor care au participat la activitate, în semn de apreciere pentru gestul lor dedicat sacrificiului militarilor români și străini înhumați în necropola de război.


Elevii școlii gimnaziale Iosif Catrinescu din Dragoslavele au îngrijit mormintele eroilor care odihnesc în comuna lor

 

Marți, 19 aprilie a.c., a avut loc activitatea Un erou, o floare de la Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial din comuna Dragolsavele, județul Argeș.

Elevii școlii gimnaziale Iosif Catrinescu din localitate au îngrijit mormintele eroilor care odihnesc în necropola de război din comuna lor.
Cimitirul de onoare Gura Pravățului a fost înființat de armata de ocupație germană, între anii 1916-1917 pe terenul obștii moșnenilor dragosloveni și reamenajat de Socialtatea „Cultul Eroilor”, aici centralizându-se osemintele eroilor din întreaga regiune reprezentată de bazinele văilor Dâmbovița și Argeșel.

Pe o suprafață de aproximativ 800 m 2 au fost centralizate osemintele a 1197 de militari din care 561 în cimitir (326 români, 196 germani, 39 austrieci) și 636 români și germani necunoscuți în criptă. În necropola de onoare somnul de veci al militarilor români și străini este vegheat de o troiță de lemn și de o cruce monument din piatră.

Reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor le-au vorbit copiilor despre importanța, pentru România, a acestui așezământ social-cultural amplasat în comuna lor și despre faptul că noi toți suntem datori să ne amintim permanent de faptul că viața, o valoare fundamentală a umanității, a fost pusă, la un moment dat, în cursul istoriei, în slujba idealului național de niște oameni la fel ca noi: cu familii, cu țeluri personale, cu responsabilități imediate.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește Primăriei comunei Dragoslavele și colectivului Școlii gimnaziale Iosif Catrinescu din localitate pentru implicarea în organizarea proiectului Un erou, o floare aflat la a IV-a ediție.


Îngrijirea mormintelor Eroilor Primului și celui de-al Doilea Război Mondial la Cimitirul de Onoare Internațional din municipiul Caracal

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu elevii și cadrele didactice ale Liceului Teoretic Mihai Viteazul din localitate, au desfășurat, luni 18 aprilie a.c, începând cu ora 11.00, activități specifice proiectului Un erou, o floare la mormintele eroilor din Primul și al Doilea Război Mondial din Cimitirul de Onoare Internațional situat în municipiul Caracal, județul Olt.

În deschiderea lucrărilor, elevilor li s-a vorbit despre importanța păstrării așezămintelor de război în bună stare, pentru a perpetua în timp cultul eroilor, implicând tânăra generație, care a ales, ca una din zilele Săptămânii altfelsă știi mai multe, să fii mai bun să o consacre unei astfel de activități onorante.

Participarea militarilor din Unitatea Militară 02628 Caracal a constituit un exemplu admirabil pentru elevii celor patru clase de liceu și a conferit solemnitate momentului de înmânare a diplomelor de participare care a încheiat activitatea.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește, pe această cale, autorităților locale pentru susținerea logistică a acestor activități și felicită cadrele didactice și elevii implicați în acest demers, care precede Ziua Eroilor pe care o vom sărbători, anul acesta, în data de 09.06.2016.

 


Plantarea de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut

 

 

Marți, 19 aprilie a.c., s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare de la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I din Capitală.
Lucrările de curățare a perimetrului adiacent de vegetația microparazitară au fost realizate de către elevii și profesorii Școlii Gimnaziale nr. 134 din București prezenți la activitate.
Totodată, inimoșii elevi au plantat flori în jardinierele aflate în incinta complexului comemorativ Memorialul Eroilor Neamului. La finalul activității voluntarii au depus flori la Mormântul Ostașului Necunoscut și au primit diplome de participare din partea reprezentan ț ilor Oficiului Național pentru Cultul Eroilor pentru deosebita implicare.
Mulțumim tuturor participanților la această activitate!

***

Mormântul Ostașului Necunoscut reprezintă un ansamblu funerar-comemorativ care simbolizează sacrificiul tuturor ostașilor anonimi căzuți la datorie în Primul Război Mondial. Ideea a apărut în Franța, imediat după terminarea Marelui Război, fiind preluată ulterior de către o serie de state europene, printre care și România.
În cazul românesc, ceremonia desemnării Ostașului Necunoscut a avut loc la Mărășești (un adevărat Verdun românesc), în data de 14 mai 1923. Sarcofagul cu rămășițele pământești ale acestuia a fost adus în București, în data de 17 mai 1923, fiind înhumate în Parcul Carol.
Proiectul acestui ansamblu funerar a fost realizat în anul 1927, după planurile sculptorului Emil Willy Becker. Conform acestui proiect, împrejmuirea este realizată din opt stâlpi ornamentali din marmură albă, legați între ei cu lanțuri cu zale de bronz. Piatra tombală este realizată din marmură de Carrara, cu o grosime de 15 cm, lățime de 1.20 m și lungime de 2.35 m. În același an, prin grija Asociației „Cultul Patriei”, a fost aprinsă o candelă a cărei flacăre arde, și în prezent, fără întrerupere. Proiectul a fost completat, în anul 1934, cu o cruce din marmură albă sfințită în cadrul unui ceremonial religios și militar.
În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, osemintele Ostașului Necunoscut au fost transferate la Mărășești și înhumate în fața mausoleului din localitate. Decizia a fost luată de către autoritățile comuniste, din acea perioadă, pentru a face loc așa-numitului „Mausoleu al eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei”, o construcție funerară menită a adăposti sicriele cu rămășițele pământești ale înalților demnitari din partidul comunist român (ex. Dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Constantin I. Parhon, Lucrețiu Pătrășcanu, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Alexandru Moghioroș, Ilie Pintilie etc). Acest edificiu a fost ridicat după planurile arhitecților Horia Maicu și Nicolae Cucu și inaugurat în data de 30 decembrie 1963. În perioada anilor 1996-2006, mausoleul a fost dezafectat, osemintele foștilor nomenclaturiști comuniști fiind transferate către diferite cimitire din țară.
Osemintele Ostașului Necunoscut au fost readuse în Parcul Carol din București, abia în anul 1991, însă nu au fost înhumate pe locul originar.
În anul 2006, ca un act reparator, prin eforturile Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost mutate pe amplasamentul inițial, unde se găsește și în prezent.


Un erou, o floare la Osuarul eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial
din Cimitirul Ghencea Militar
 

Marți, 19 aprilie a.c., s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare organizată la Osuarul eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial din Cimitirul Ghencea Militar.
Evenimentul s-a desfășurat în colaborare cu elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 143 din sectorul 5, care au avut ocazia să viziteze osuarul ce adăpostește osemintele unui număr de 269 de militari români, în columbare gravate cu numele și anul morții fiecărui erou. Aceștia au fost omagiați de către tânara generație prin depunerea de flori la monumentul central: „GLORIE ETERNĂ‚ ȘI RECUNOȘTINȚA VEȘNICĂ‚ OSTAȘILOR ROMÂNI CARE S-AU JERTFIT PENTRU INDEPENDENȚA ȘI INTEGRITATEA PATRIEI“.
Totodată, reprezentanții Oficiului au oferit copiilor diplome de participare la activitatea comemorativă din săptămâna Școala Altfel, menite a păstra vie amintirea întâlnirii de astăzi și a datoriei fiecărui cetățean de a îngriji mormintele și monumentele de război dedicate eroilor români sau străini căzuți în războaie pentru apărarea Patriei.

 


Elevii bucureșteni la Monumentul Turtucaia din Cimitirul Bellu din Capitală
 

Luni, 18 aprilie a.c., s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului “Un erou, o floare” de la Monumentul Turtucaia din cimtirul Bellu.
Evenimentul a fost organizat în colaborare cu elevi ai Școlii gimnaziale „George Călinescu” din Capitală care au avut prilejul de a cunoaște povestea acestei opere comemorative de război ridicată la inițiativa familiei eroului Victor E. Ioachimovici căzut în Bătălia de la Turtucaia din Primul Război Mondial.
La activitate au participat doamna Otilia Sava, secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului și conducerea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.
Ca un gest de apreciere pentru efortul depus de elevi și ca o mărturie peste timp a participării lor la o activitate dedicată eroilor români care au murit pentru țară, organizatorii au acordat diplome la toți elevii.

***

Monumentul este amplasat în Cimitirul Bellu militar, care este situat pe strada Calea Șerban Vodă nr. 249. Opera este dedicată sublocotenentului Victor Emil Ioachimovici căzut în Primul Război Mondial, în timpul luptei de la Turtucaia.
Ridicat de avocatul Emil Ioachimovici, tatăl eroului, monumentul a fost dezvelit la 13 octombrie 1929. Cu o înălțime de aproximativ 4 metri, opera este realizată din trei blocuri mari din piatră de Vrața, așezate pe o platformă tot din piatră, în patru trepte. În terminația monumentului este dispusă o cruce decorată cu motive geometrice. Pe frontispiciul monumentului sunt inscripționate cuvintele:
„Eroului Victor Emil Ioachimovici mort pentru patrie la Turtucaia”.
Pe una din laturile monumentului se află un basorelief din bronz pe care sunt gravate scene reprezentând asedierea orașului Turtucaia, moartea eroului, salvarea celor două steaguri ale Regimentelor 36 și 74 Infanterie și cuvintele:
„Prin foc și apă pentru țară.”


Tu ai murit pentru ca noi să trăim mai departe!
 

În Primul Război Mondial, în octombrie 1916, linia frontului în Maramureș a fost stabilizată pe Valea Vaserului, unde patru batalioane de vânători de munte germani s-au opus înaintării trupelor ruse. Din cauza provocărilor bolșevice din Rusia, ofițerii ruși au părăsit trupele, întorcându-se în țară, luptele de pe Valea Vaserului încetând. La 10 februarie 1917, germanii au început să amenajeze un cimitir al eroilor, prima înmormântare având loc la 20 februarie 1917. 
Cimitirul a fost proiectat de arhitecți germani, în cadrul acestuia fiind înhumați în total 105 militari. Pentru a se ajunge la cimitir se trecea peste un pod din lemn, construit peste râul Vaser. Accesul în cimitir se realiza intrându-se în Capela mântuirii, apoi se ajungea pe prima teresă a necropolei, unde au fost înhumați ofițerii superiori. Soldați și gradele inferioare au fost înhumați în a doua terasă a necropolei.
Cimitirul a fost inaugurat în iulie 1917, plutonierul Anton Schnmid dovedind, în anul 1918, cu prilejul unei mențiuni scrise, că spiritul de camaraderenie a rămas întipărit în sufletele veteranilor luptelor de pe Valea Vaserului: „Camarade, ai fost răpit de lângă mine! Câte am petrecut noi împreună! (...) Câte griji ți-ai făcut pentru cei dragi de acasă! Te-a înțeles cineva? Cât de viteaz ai fost! (...) Tu ai murit pentru ca noi să trăim mai departe. Lacrimi cad peste eroi când plouă. Nu-i așa că vă iubește natura care alină cu frumusețea ei mormintele voastre ? Pârâurile curg zgomotos, nu le mai auziți. Brazii privesc fix în lumina lunii. Nu mai știți când zăpada stă fix între tufe, când mușchiul crește din nou între rădăcini. Când foșnesc brazii, noaptea, se gândesc cei dragi la voi, din locul natal. În foșnetul ramurilor se găsesc fire ale iubirii. Acolo, departe sub molid, în Carpați se află cel prețuit. 
Din păcate, din cauza creșterii cursului apei care alimentează râul Vaser s-au produs dislocări majore ale terenului. Apa a măcinat în timp crucile din cimitir, capela și gardul împrejmuitor, realizate din lemn, necropola fiind distrusă integral la suprafață în anul 1950. 
La inițiativa primarului din Vișeul de Sus, pe locul cimitirului eroilor germani s-a dezvelit o troiță tradițională în stil maramureșean, realizată de meșterul Teodor Bârsan. Troița a fost sfințită, la 25 iulie 2011, de un sobor de preoți ortodocși, condus de Grigore Andreica, protopopul Vișeului.

Cinstirea eroilor comunei Cocu, județul Argeș




Sâmbătă, 16 aprilie a.c., s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare de la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, din comuna Cocu, județul Argeș.
Lucrările de îngrijire au fost realizate de către elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 1, din localitate, și ai Colegiului Național „Aurel Vlaicu”, din București, precum și de către membrii Asociației Neamunit, prezenți la activitate. Acestea au constat în curățarea monumentului de vegetația microparazitară, refacerea inscripțiilor, curățarea perimetrului adiacent, vopsirea gardului și curățarea aleilor de acces. 
Un moment emoționant al manifestării l-a constituit resfințirea operei comemorativ e de război de către soborul preoților din localitate, context în care majoritatea elevilor participanți au aprins lumânări și au depus flori la monument. Activitatea s-a bucurat și de prezența șefului comenduirii Garnizoanei Pitești și a viceprimarului comunei Cocu, care au rostit scurte cuvântări. La finalul manifestării, reprezentantul Oficiului Național pentru cultul Eroilor a decernat diplome voluntarilor, în semn de prețuire pentru efortul depus.
Mulțumim tuturor participanților la această activitate!

*

Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din comuna Cocu este situat în centrul localității, în fața Școlii Generale nr. 1. 
Operă a sculptorului grec Nicola Kagheorghis, care a realizat numeroase monumente consacrate eroilor din anii participării României la Primul Război Mondial, monumentul a fost inaugurat în anul 1931. Ini'iatorul realizării acestei opere comemorative de război a fost învățătorul satului din vremea respectivă – Marin Arsenescu. 
Statuia din marmură este înaltă de 3,60 m și este așezată pe un postament format din trei trepte din beton. Pe fațadă este înfățișat un medalion din bronz, ce întruchipează un soldat care ochește cu arma, precum și poza unui ofițer, cel mai probabil a locotenentului Arsenescu M. Gheorghe – ruda a ctitorului. 
Monumentul beneficiază de o zonă de protecție, împrejmuită cu gard din lemn și spații verzi.


Ceremonia oficială de închidere a Taberei de tineret pentru îngrijirea Cimitirului militarilor români și sovietici din municipiul Brașov
 
 

În perioada 12-14 aprilie a.c., Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă“ din Brașov a organizat Tabăra de tineret pentru îngrijirea Cimitirului militarilor români și sovietici din cartierul Bartolomeu, municipiul Brașov. La buna desfășurare a activității au contribuit atât Primăria municipiului Brașov cât și Asociația Studenților Militari din localitate, acordând tot sprijinul necesar.
Lucrările de întreținere a parcelei eroilor româniau fost desfășurate de trei companii din cadrul batalionului de studenți ai Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă“. Totodată, tinerii prezenți au efectuat lucrări de curățenie la parcela sovietică, amplasată în fața parcelei românești.
Joi, 14 aprilie a.c., la ora 12.00 s-a desfășurat ceremonia de închidere a taberei, în cadrul căreia comandantul Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă“ și reprezentantul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au rostit scurte alocuțiuni, urmate de depunere de coroane de flori la monumentele centrale din cele două parcele de onoare.
De asemenea, reprezentanții Oficiului au înmânat diplome studenților care au participat la activitate, în semn de apreciere pentru efortul depus și interesul pe care l-au manifestat față de acest nobil demers de cinstire a memoriei eroilor.
Tabăra de tineret pentru îngrijirea necropolei de război din municipiul Brașov, activitate comemorativ-educativă, se înscrie în seria de evenimente dedicate Centenarului Primului Război Mondial, organizate de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.
Cu acest prilej, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă“ din Brașov pentru solicitudinea cu care a răspuns la demersul nostru și pentru implicarea deosebită în buna desfășurare a activității.

 

Proiectul „Un erou, o floare” la a IV-a ediție



Proiectul ”Un erou, o floare”, organizat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, se va desfășura în perioada 16 – 22 aprilie și va cuprinde activități de îngrijire ale unor cimitire și monumente de onoare dedicate memoriei eroilor români care și-au jertfit viața pentru patrie.
Ediția din acest an (cea de-a patra) este dedicată împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Razboi Mondial.
Implicarea nemijlocită a tinerilor în îngrijirea și conservarea mormintelor și operelor comemorative de război va dezvolta în conștiința acestora responsabilitatea pe care adulții de mâine o vor avea față de valorile istoriei naționale prin exemplul de demnitate și curaj de care au dat dovadă militarii români cazuți în războaie pentru apărarea ființei naționale.

Activități desfășurate în București:

Luni, 18 aprilie , se va desfășura activitatea de îngrijire a Monumentului Turtucaia din Cimitirul Bellu. Treizeci de elevi ai Școlii gimnaziale „George Călinescu” se vor întâlni cu reprezentanți ai Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (ONCE) care le vor spune povestea acestui obiectiv comemorativ, semnificativ pentru cultura memorială specifică Primului Război Mondial.

 

 
Marți, 19 aprilie, la Cimitirul eroilor români căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial din Cimitirul Ghencea Militar (B-dul Ghencea nr. 20,sector 6), elevi ai Școlii gimnaziale nr. 143 vor contribui la lucrările efectuate la Osuarul eroilor români și la zona adiacentă.
 


La Mormântul Ostașului Necunoscut și Memorialul Eroilor Neamului din Parcul Carol I, elevi ai Școlii gimnaziale nr. 134 vor curăța vegetația parazitară.
 

 
Miercuri, 20 aprilie, la Monumentul Eroilor de la 1916-1918 – Plumbuita, elevi ai Colegiului Național „Victor Babeș” vor desfășura activități de curățare a monumentului și a zonei sale de protecție, vor planta flori și vor rescrie inscripțiile. Monumentul a fost ridicat în anul 1939 din ințiativa preotului paroh Ion Sachelărescu, de la mănăstirea Plumbuita, în amintirea eroilor comunei Colentina căzuți în Primul Război Mondial (Opera comemorativă de război este situată în Parcul Plumbuita, Șos. Colentina, sector 2).
 
\
 
Joi, 21 aprilie , la Monumentul Eroilor căzuți în cele două războaie mondiale (B-dul Theodor Pallady, sector 3), elevi ai Liceului Teoretic „Decebal“, împreună cu reprezentanți ai ONCE, vor desfășura lucrări de curățare a operei comemorative, iar la Monumentul Eroilor căzuți în Primul Război Mondial (B-dul Uverturii, la intersecția cu Str. Dealul Țugulea, sector 6), elevi ai Liceului Teoretic „Ștefan Odobleja” vor aduce un omagiu eroilor români prin executarea unor lucrări de îngrijire.
 
 
Tot joi, 21.04, la Monumentul Eroilor căzuți în Primul Război Mondial (B-dul Uverturii intersecție cu Str. Dealul Țugulea, sect. 6), elevii Liceului Teoretic „Ștefan Odobleja” vor aduce un omagiu eroilor români prin executarea unor lucrări de îngrijire, gest simbolic pus în slujba memoriei acestora.
 

 
Vineri, 22 aprilie, tineri de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” vor efectua lucrări de îngrijire a Monumentului Eroilor Francezi din Parcul Cișmigiu, iar elevi ai Școlii gimnaziale ”Iancului” vor curăța de vegetația parazitară Mormântul Ostașului Necunoscut și Memorialul Eroilor Neamului din Parcul Carol I.



Activități desfășurate în țară:
Sâmbătă, 16 aprilie, se va desfășura activitatea „Un erou, o floare” la Monumentul eroilor din comuna Cocu (județul Argeș). La activitate vor participa elevi ai școlii generale din localitate, însoțiți de cadre didactice, precum și membri ai Asociației Neamunit.

 
Luni, 18 aprilie , la Cimitirul de Onoare Internațional din Primul și al Doilea Război Mondial din municipiul Caracal (județul Olt), elevi de Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” se vor întâlni cu reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor care le vor prezenta istoria acestei necropole de război.
 

Marți, 19 aprilie, reprezentanți ai ONCE se vor afla în localitatea Dragoslavele (județul Argeș) unde, împreună cu elevii Școlii gimnaziale „Iosif Catrinescu”, vor desfășura lucrări de îngrijire la Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial.


Miercuri, 20 aprilie , la Cimitirul eroilordin Primul și al Doilea Război Mondial din comuna Boița (județul Sibiu), elevi ai Școlii generale nr. 2 vor contribui la acțiunile de îngrijire a mormintelor celor 1486 de eroi înhumați în acest loc.
 

Vineri, 22 aprilie, la Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial din Predeal, elevi ai Colegiului național militar „Dimitrie Cantemir” se vor întâlni cu reprezentanți ai ONCE care le vor prezenta tinerilor importanța cunoașterii domeniului cultul eroilor ca element de identitate națională, în special în contextul Centenarului Primului Război Mondial.
 
Acțiuni similare vor avea loc, în cadrul proiectului „Un erou, o floare”, la cimitirele și monumentele de război din toate garnizoanele.
La finalul activităților, elevii vor depune flori la mormintele și monumentele eroilor iar, pentru efortul depus, vor primi diplome de participare.
Jurnaliștii sunt invitați la activități care, în București, vor avea loc de la ora 10.00, iar în țară, de la ora 11.00.

Tabăra de tineret la Cimitirul militarilor români și sovietici din Brașov

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă“ din Brașov organizează, în perioada 12-14 aprilie a.c, Tabăra de tineret pentru îngrijirea Cimitirului militarilor români și sovietici din municipiul Brașov. Primăria municipiului Brașov și Asociația Studenților Militari din Brașov sunt, de asemenea, implicați în desfășurarea în bune condiții a acesei activități.
Lucrările taberei vor fi desfășurate de trei companii din cadrul batalionului de studenți ai Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă“ și vor consta în curățarea de vegetație parazitară a însemnelor de căpătâi și a elementelor de construcție terasate din parcela românească, tunderea ierbii din zonele verzi ale cimitirului (acolo unde este cazul), reinscripționarea cu vopsea neagră a înscrisurilor de pe însemnele de căpătâi și de pe cele două plăci comemorative din parcela românească. Lucrări de curățenie se vor efectua și la parcela sovietică care este amplasată în fața parcelei românești.
În data de 14 aprilie a.c., începând cu ora 12.00, va avea loc ceremonia de închidere a taberei ce va consta în susținerea unor scurte discursuri de către oficialitățile participante la eveniment și depunere de coroane de flori la monumentele din ambele parcele de onoare.
De asemenea, reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor vor înmâna diplome studenților participanți la activitate, în semn de apreciere pentru efortul lor înnobilat de sacrificiul eroilor români înhumați în necropola de război.
***
Cimitirul militarilor români și sovietici din Brașov este amplasat pe strada Mărășești din cartierul Bartolomeu (vis a vis de casa cu numărul 6 A). Necropola de război are o suprafață de cca 1000 mp și a fost amenajată în anul 1946. În cimitir sunt înhumați un număr de 784 militari români din Primul și al Doilea Război Mondial și 247 de militari sovietici.Jurnaliștii care doresc să participe la activitate sunt asteptați la Cimitirul militarilor români și sovietici din Brașov, începând cu data de 12 aprilie a.c, ora 10.00.
Stabilirea câștigătorilor concursului online „Să nu ne uităm eroii!”, ediția a XXXIII-a
S-a încheiat concursul online Să nu ne uităm eroii!, ediția a XXXIII –a


În urma evaluării rezultatelor și a tragerii la sorți, au fost desemnați următorii câștigători:

Locul I: Leon Prădan, Str. Moșilor, nr. 26, Cluj Napoca, jud. Cluj
Locul al II lea: Mihai Salgău, str. Peneș Curcanul, bl. 227, sc. A, ap. 6, Vaslui, jud. Vaslui
Locul al III lea: Adrian-Ovidiu Agapie, Str. Victoriei, nr.2, ap. 29, sc. B, et. 3, oraș Victoria, jud. Brașov
Mulțumim tuturor concurenților pentru participare și vă așteptăm cu drag la următoarele ediții ale concursului: Lansarea lor va fi anunțată din timp pe site-ul nostru!

Românii din Transilvania
Eroii a patru fronturi în Primul Război Mondial 




Românii din Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș au fost încorporați în Primul Război Mondial (1914-1919) în cadrul armatei austro-ungare, luptând la un moment dat pe patru fronturi, împotriva militarilor sîrbi, italieni, ruși sau români. 
Începând cu 21 iunie 1917, 1.800 de români din armata austro-ungară, luați prizonieri de către ruși, au fost echipați și înarmați de către aceștia, depunând jurământul de credință în fața regelui Ferdinand (1914-1927), fiind încorporați în armata română. 
După ce armata bolșevică ungară a atacat România pe linia Tisei, la 20 iulie 1919, militarii români fiind împinși dincolo de municipiul Oradea, armata română a trecut la contraofensivă (24-26 iulie), ocupând Budapesta la 3 august 1919. O parte din militarii armatei române în Campania din 1919 au făcut parte din fosta armată austro-ungară, fiind încorporați la cererea Consiliului Dirigent al Transilvaniei.
Asociația pentru literatura română și cultura poporului roman din Sibiu a realizat, în anul 1922, o statistică privind participarea românilor din Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș la Primul Război Mondial, urmărind să cunoască numărul total al celor care au participat / au fost afectați de conflict, dar și al celor care au fost decorați sau au murit în timpul și din cauza războiului. 
Statistica Asociației i-a cuprins numai pe românii încorporați în armata austro-ungară și pe cei încorporați în armata română în Campania din 1919, nefăcând nicio referire la detașamentele de români care au jurat credință regelui Ferdinand și au luptat în cadrul armatei române, începînd cu anul 1917. 
La finele anului 1922 au fost luați în evidență 489.544 de români din Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș, care au participat la Primul Război Mondial, cu următoarele observații:

- 449.796 au luptat efectiv pe front;
- 34.578 au fost mobilizați, însă nu au fost implicați în luptă, fiind lăsați să-și desfășoare activitatea acolo unde lucrau;
- 1.734 au fost arestați și internați în lagăre de către autoritățile austro-ungare;
- 3.436 au devenit refugiați.
Pentru cei 449.796 de români care au luptat pe front s-au consemnat următoarele date:
- 41.739 au murit pe câmpul de luptă;
- 11.275 au murit în închisoare, în prizonierat, în spitale sau după ce au ajuns la domiciliu, din cauza rănilor dobândite în luptă sau a bolilor contactate în campanie;
- 396.872 au fost lăsați la vatră / s-au întors la domiciliu.

Restaurarea parcelei eroilor români din Primul Război Mondial din Cimitirul „Pacea“,
municipiul Botoșani, județul Botoșani 

 

 
Semnalăm inițiativa pozitivă a Consiliului Local din municipiul Botoșani, încheiată cu restaurarea parcelei dedicată eroilor români din prima conflagrație mondială, situată în Cimitirul „Pacea“ din această localitate . 
În cursul acestui an, primăria municipiului Botoșani va restaura și parcelele eroilor români, germani și sovietici decedați în Al Doilea Război Mondial și înhumați în Cimitirul „Pacea“. 
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor își exprimă aprecierea pentru grija și interesul manifestat de către autoritățile locale privind întreținerea și conservarea în bune condiții a Cimitirului eroilor din municipiul Botoșani, nutrind speranța că această atitudine va constitui un exemplu de urmat și de către alte administrații locale, cu responsabilități în domeniul protejării mormintelor și operelor comemorative de război.
*
Societatea „Cultul Eroilor“, cu sprijinul Prefecturii, al Primăriei și al Garnizoanei Botoșani, a exhumat de pe raza județului Botoșani și a centralizat în cimitirul eroilor, cunoscut în epocă sub denumirea de Cimitirul Maior Ignat (ulterior, Cimitirul „Pacea“) osemintele a 3.833 de eroi români. În afara militarilor care au decedat în prima conflagrație mondială, în același cimitir, au mai fost înhumați și militarii români, germani și sovietici, care au murit în Campania din Est. 
Eroii identificați, decedați în Primul Război Mondial, sunt înhumați în 4 parcele, fiecare mormânt având la căpătâi câte o cruce creștină din beton mozaicat. Osemintele eroilor neidentificați sunt depuse într-un osuar (complex monumental) de formă trapezoidală, având în partea superioară un vultur din bronz, simbolul vitejiei în luptă. 
Parcela este împrejmuită cu un gard realizat din beton și fier forjat, intrarea fiind străjuită de doi stâlpi din beton.

Proiectul „Un erou, o floare” la Moreni
Recunoștința elevilor din municipiul Moreni pentru eroii Primului Război Mondial


 
La Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial din municipiul Moreni, douzeci de elevi ai Școlii generale nr. 1, însoțiți de cadre didactice, alături de reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și membrii Asociației Neamunit – filialele Dâmbovița și București, coordonate de președintele acesteia, actorul Aureliu Surulescu – au desfășurat lucrări de îngrijire atât a monumentului, cât și a zonei de protecție a acestuia.
Opera comemorativă de război are o amplasare generoasă, lângă Primăria municipiului și beneficiază de un părculeț îngrădit. Membrii Asociației Neamunit au curațat opera comemorativă de război de vegetație parazitară, iar copiii au rescris textele inscripționate pe monument.
După desfășurarea lucrărilor de îngrijire, s-a oficiat un serviciu religios de către un sobor de preoți din zonă.
La buna desfășurare a acestei activități au contribuit atât Primăria municipiului Moreni cât și Garnizoana Târgoviște, ambele instituții fiind reprezentate la eveniment.
În finalul activității, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a oferit elevilor, în semn de prețuire pentru efortul depus în slujba eroilor români, diplome de participare și fiecare copil a depus câte o floare roșie la monument.

Eroii Primului Război Mondial sunt comemorați la Moreni
 

Sâmbătă 19 martie a.c, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Asociația Neamunit, desfășoară, începând cu ora 11.00, activitatea Un erou, o floare la Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial din municipiul Moreni, județul Dâmbovița.
La eveniment vor participa elevii școlii generale nr. 1 din Moreni care vor executa lucrări de îngrijire de complexitate redusă atât la monument, cât și în zona de protecție a acestuia - părculețul amenajat în jurul operei comemorative de război.
Activitatea este organizată cu sprijinul Garnizoanei Târgoviște și al Primăriei municipiului Moreni.
***
Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial, amplasat în apropierea Primăriei, a fost ridicat de locuitorii comunei Stavropoleos și dezvelit în anul 1934. Pe un piedestal înalt de 4 m, compus din două volume paralelipipedice din beton armat, se sflă statuia din bronz a unui ostaș cu arma în mâini surpins în poziție de atac.

 

Locotenentul Ștefan Mazilu a murit în prima linie, alături de tunarii săi, la Stary Krim


 
În al Doilea Război Mondial, în perioada 30 octombrie 1941 - 4 iulie 1942, în contextul ofensivei armatelor Axei pe teritoriul Uniunii Sovietice, în sudul Peninsulei Crimeea, pe un front de 43 km, șapte divizii germane și trei divizii românești, sprijinite de Corpul 8 aerian german și numeroase unități de artilerie de mare calibru,au fost concentrate pentru cucerirea Sevastopolului, port la Marea Neagră și una dintre cele mai puternice fortărețe maritime din lume la acea dată. 
În urma luptelor contra inamicului sovietic, trupele române au însumat pierderi în vieți omenești de 8.454 de militari, din care 1.597 morți (59 ofițeri, 1.538 subofițeri și trupă), 6.571 răniți (201 ofițeri, 6.370 subofițeri și trupă) și 277 dispăruți. 
Militarii decedați au fost înhumați în diverse cimitire de campanie din sudul peninsulei, unul dintre acestea fiind cel al eroilor din Brigada 8 Cavalerie (în data de 15 martie 1942, brigada se va transforma în Divizia 8 Cavalerie, iar aceasta, la rândul ei, va deveni, din 01 iulie 1943, divizie de cavalerie-moto), situat în apropierea șoselei Stary Krim - Karasubazar, la aproximativ 1 km vest de localitatea Stary Krim. 
În luna iunie a anului 1942, aici au fost centralizate, într-un cimitir întins pe o suprafață de 2.200 metri pătrați, mormintele individuale a 245 militari români, morți în perioada 03 noiembrie 1941 - 31 decembrie 1942, în luptele din Kohtebel, Isiumovca, Saricaia, Karasubazar, Baiaci și Adschigolski. 
Militarii îngropați în acest cimitir centralizator - 109 soldați, 32 fruntași, 43 caporali, 37 sergenți, 10 sergenți-majori, 1 plutonier, 1 submaistru, 6 sublocotenenți, 2 locotenenți, 3 căpitani și 1 colonel - proveneau, majoritatea, din Brigada 8 Cavalerie (Regimentul 4 Roșiori, Regimentul 2 Călărași, Regimentul 3 Călărași Purtat și Regimentul 3 Artilerie Călăreață) și, câțiva, din Divizia 4 Munte (Batalionul 19 Vânători Munte și Batalionul 4 Pionieri Munte). 
Reprezentativ pentru bravura militarilor care și-au găsit somnul de veci în acest cimitir este cazul locotenentului Ștefan I. Mazilu. Acesta s-a născut în data de 1 octombrie 1912, într-o localitate din fostul județ Muscel, în speță satul Ciulnița (în prezent, pendinte de comuna Leordeni, jud. Argeș). 
În data de 25 octombrie 1939, Ștefan I. Mazilu a fost încorporat, cu gradul de locotenent, în Regimentul 3 Călărași Purtat, din Brigada 8 Cavalerie. 
Imediat după intrarea României în război, unitatea locotenentului Ștefan Mazilu a participat, alături de celelalte subunități ale Brigăzii 8 Cavalerie (Regimentul 2 Călărași, Regimentul 4 Roșiori și Regimentul 3 Artilerie Călăreață), la acțiunile militare desfășurate pentru: eliberarea părții de nord a Bucovinei (unitatea acestuia a acționat între 22-24.06.1941), forțarea Nistrului (17-19.07.1941), împingerea inamicului înspre Bug (23.07-09.08.1941), bătălia de la nord de Marea de Azov (25.09-01.10.1941). 
La 01.10.1941, Brigada a fost pusă la dispoziția Corpului de munte, pe frontul din Crimeea, acolo unde, în perioada 17 noiembrie - 18 octombrie 1941, a acționat împotriva atacurilor partizanilor din Munții Iaila, asigurând astfel siguranța comunicațiilor Suja - Stary Krim, Karasubazar-Uskut și Salî-Sudak. 
Între 26 și 29 decembrie 1941, unitatea locotenentului Ștefan Mazilu și celelalte forțe combatante ale Brigăzii, s-au deplasat - în marș forțat, pe viscol puternic și un ger de -15-30 ° C - , peste 300 km, spre zona Vladislavovka și apoi spre sud, pentru a opri inamicul sovietic debarcat la Kerci și Feodosia. În data de 30 decembrie 1941, în condiții deosebit de vitrege - geruri și viscole extreme, forță combativă scăzută, unități detașate pe distanțe de până la 60 km, contraatacuri ale inamicului, superior ca număr și tehnică de luptă - , unitățile Brigăzii au reușit să se regrupeze în zona Petrovka, Tambovka, Daln. Kamîși și, în seara zilei de 31 decembrie, după atacuri și retrageri pe poziții succesive, să oprească inamicul pe aliniamentul Ismail Terek- Krasni Kotshik -Basalak. 
Pe tot parcursul acestor operații, locotenentul Ștefan Mazilu s-a remarcat prin bravura și spiritul de sacrificiu cu care și-a condus plutonul de tunuri anticar, trâgând asupra tancurilor și cazematelor inamice în luptele de la Crivoe Ozero, la trecerea șanțului anticar Usperskaja, în atacul de la cota 50.6 nord de Daln Kamîși sau în luptele de pe șoseaua Stary Krim - Feodosia, acestea din urmă fiindu-i fatale locotenentului erou, care moare, în condiții dramatice, în data de 31 decembrie 1941. Iată cum sunt descrise, în documentele vremii, împrejurările morții acestuia: „de la începutul campaniei și până la data morții locotenentul Ștefan Mazilu a fost în prima linie alături de tunarii săi luptând cu un elan desăvârșit. În acțiunea de debarcare de la Feodosia s-a luptat vitejește, trăgând singur la ultimul tun ce mai rămăsese intact. Cade străpuns de un obuz tras dintr-un tanc rusesc” sau „În acțiunea din 30 Decembrie 1941, Locotenentul Mazilu trece personal la unul din tunurile sale, scoțând din luptă două din tancurile atacatoare. Fiind depășit de inamic, preferă să rămână lângă tunurile sale, căzând la datorie sun focul superior al inamicului”. 
Pentru devotamentul și profesionalismul său, locotenentul Ștefan Mazilu a fost decorat post-mortem cu: Ordinul „Steaua României” clasa a V-a, Ordinul „Coroana României” cu spade în grad de Cavaler cu panglică de „Virtute Militară” clasa a V-a, Ordinul militar „Mihai Viteazul” clasa a III-a și medalia „Crucea de Fier” clasa a II-a. De asemenea, prin Înaltul Decret Nr. 1386/1942 a fost avansat post-mortem la gradul de căpitan.
Mormântul locotenentului Ștefan Mazilu, alături de mormintele a 244 de camarazi, a fost amenajat în Cimitirul Eroilor Diviziei 8 Cavalerie, menționat mai sus. Din păcate, după război, cimitirul a fost distrus de autoritățile sovietice, la fel ca majoritatea cimitirelor de campanie românești de pe teritoriul fostei U.R.S.S. 
În prezent, localitatea Stary Krim (în rusă, Starîi Krim) este situată în Republica Autonomă Crimeea, în raionul Kirovski, la aproximativ 90 km est de portul Sevastopol și la circa 130 km vest de Kerci. 


Restaurarea troiței eroilor români și refacerea elicei eroilor germani
- municipiul Reșița, jud. Caraș Severin -

 
 
 

Comunitatea locală din municipiul Reșița a dezvelit, în anul 1936, o troiță tradițională din lemn în memoria eroilor români care au murit în Primul Război Mondial. 
În anul 1981, elevii Școlii primare din municipiul Reșița au montat o placă din inox pe soclul troiței „În memoria fostului nostru învățător Bandu Petru și a colegilor noștri decedați care vor rămâne veșnic în amintirea noastră”. 
Amplasată în cimitirul catolic din municipiul Reșița, troița a fost afectată de trecerea timpului, în special în zona soclului. 
De asemenea, în cimitirul central din municipiul Reșița a fost amenajată, în Primul Război Mondial, o parcelă a eroilor germani. În cadrul acesteia sunt înhumați șapte militari germani (morți în Primul și Al Doilea Război Mondial). 
Primii piloți germani înhumați în parcela eroilor din municipiul Reșița au fost Emil Kurt Müller și Karl Lugitsch, prăbușiți la bordul unui avion LGV la Cozia. Eroii germani au fost înmormântați, la 17 octombrie 1915, de preotul evanghelic Ferdinand Szende. 
Însemnul comemorativ comun al parcelei a fost reprezentat de o elice, demontată de la avionul în care s-au aflat piloții germani. 
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a efectuat o activitate de documentare în teren la troița și la mormintele eroilor germani din municipiul Reșița, solicitând primăriei să inițieze demersuri pentru restaurarea troiței eroilor români, dar și pentru refacerea elicei de la mormintele eroilor germani (furată de autori necunoscuți, aspect care a determinat sesizarea organelor de poliție). 
În anul în care România va aniversa Centenarul Primului Război Mondial, restaurarea troiței eroilor români și refacerea elicei eroilor germani sunt o dovadă sugestivă și lăudabilă privind modul în care primăria municipiului Reșița își îndeplinește obligațiile în domeniul protejării mormintelor și operelor comemorative de război din raza sa de administrare. 


“Voi nici nu știți ce v-am lăsat aici”
 
 
Vineri, 19 februarie a.c, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor împreună cu Garnizoana Târgu Jiu au organizat un eveniment emoționant în orașul lui Brâncuși.
Activitatea este ocazionată de împlinirea a 140 de ani de la nașterea românului de geniu care a revoluționat sculptura mondială și care s-a format, poate deloc întâmplător, în epoca în care românii – prin dârzenie, hotărâre și iubire de neam – au făurit o țară pe care ne-au lăsat-o nouă generațiilor care au urmat.
Evenimentul a fost conceput ca un pelerinaj la operele lui Brâncuși din municipiul Târgu Jiu care au fost dedicate eroismului de care au dat dovadă gorjenii în anul 1916, când au reușit să amâne înaintarea trupelor germane spre capitală cu cel puțin o lună de zile. 
Din partea Ministerului Apărării Naționale a participat la activitate doamna Otilia Sava, secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului care, în cuvântările rostite la Coloana Infinitului și la Masa Tăcerii, a adus un omagiu deopotrivă marelui sculptor și eroilor gorjeni.
La fiecare operă de pe traseul Calea Eroilor, participanții – reprezentanți ai autorităților locale și județene, ai organizațiilor neguvernamentale și elevi - au depus trandafiri roșii, un mesaj peste timp pentru Constantin Brâncuși care încearcă să transmită cu frumusețea și candoarea gestului faptul că toate generațiile de gorjeni care i-au urmat au conștiința valorii pe care sculptorul de anvergură universală a lăsat-o în orașul lor.

Pelerinaj pe Calea Eroilor...

Vineri, 19 februarie a.c, începând cu ora 13.00, Ministerul Apărării Naționale prin Oficiul Național pentru Cultul Eroilor se alătură activităților desfășurate în municipiul Târgu Jiu cu prilejul sărbătoririi „Zilei Brâncuși”.
Evenimentul se va desfășura la Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu și este dedicat deopotrivă militarilor români care au murit în războaie pentru țară și geniului artisitic al sculptorului Constantin Brâncuși căruia îi datorăm minunatul complex sculptural din municipiul gorjean.
Cu acest prilej, oficialitățile prezente vor evoca, în intervențiile lor, sacrificiul eroilor români care au căzut în anul 1916 în bătăliile purtate pe Valea Jiului iar elevii gorjeni vor recita poezii cu tematică istorică.
La activitate participă veterani de război, reprezentanți ai autorităților județene și locale, ai Ministerului Apărării Naționale, Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Garnizoanei Târgu Jiu, elevi ai Colegiului militar liceal „Mihai Viteazul” din Alba Iulia și ai Liceului Energetic din Târgu Jiu, precum și reprezentanți ai unor organizații non-guvernamentale.


Restaurarea monumentului eroilor din orașul Borșa 





Ca urmare a unei activități de documentare în teren, consilierii Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au constatat starea necorespunzătoare de întreținere a monumentului eroilor din orașul Borșa, jud. Maramureș. 
La solicitarea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, care a propus o serie de măsuri privind punerea în valoare a monumentului eroilor, primarul orașului Borșa a dispus începerea lucrărilor de restaurare. 
Cu prilejul lucrărilor de restaurare au fost îndepărtați arbuștii care au crescut în jurul monumentului central, a fost consolidat soclul și au fost refacute elementelor decorative ale operei comemorative. De asemenea, s-a marcat corespunzător mormântul unui erou necunoscut, situat în fața monumentului. 
În locul respectiv au fost înhumați 152 de eroi care au murit în luptele din Primul Război Mondial, primăria orașului Borșa desfășurând activități comemorative cu prilejul Zilei Eroilor. 
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor salută demersul primăriei orașului Borșa, care se înscrie pe linia respectului față valorile și simbolurile trecutului, în contextul Centenarului Primului Război Mondial.​


Nicolae Timofti, președintele Republicii Moldova, la Mormântul Ostașului Necunoscut



Cu prilejul vizitei oficiale pe care o efectuează în România, Nicolae Timofti, președintele Republicii Moldova, a depus o coroană de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, simbolul eroilor anonimi care au murit pentru Întregirea României. 
În prezent, colaborarea dintre România și Republica Moldova în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război se realizează în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război românești, situate pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la Iași, la 3 martie 2012. 
Pe teritoriul actual al Republicii Moldova, potrivit evidențelor Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, sunt înhumați peste 8000 de eroi români, majoritatea morți în Al Doilea Război Mondial. Mormintele eroilor români figurează în 378 de locuri de înhumare, pe raza a 286 de localități. 
Cel mai mare loc de înhumare a eroilor români din Republica Moldova este la Țiganca, amenajat prin implicarea financiară a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și inaugurat în prezența Regelui Mihai, la 1 iunie 2006, cu prilejul Zilei Eroilor. 
Până în prezent, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a restaurat, pe teritoriul Republicii Moldova, cimitirele eroilor români de la Cania, Feștelița, Neculăeuca, Micleușeni și Vărzărești, troița eroilor din Dealul Epurenilor și a instalat o troiță tradițională în stil maramureșean la Vărvăreuca.

Pași prin istorie 
Eroii polonezi de la Berbești


În decembrie 1918, un grup de militari polonezi a luptat în comuna Giulești, sat Berbești (jud. Maramureș), pentru a apăra podul localității de militarii ruși bolșevizați.
Confruntarea s-a soldat cu cinci morți în rândul militarilor polonezi.
Protopopul localității i-a înmormântat pe cei cinci eroi polonezi într-o groapă comună, în cimitirul satului. Însemnul de căpătâi comun s-a deteriorat odată cu trecerea timpului, în locul acestuia fiind dezvelită o troiță tradițională din lemn, în anul 2013.
Troița a fost realizată prin contribuția financiară a cetățeanului Laurențiu Batin, fiind dezvelită „în memoria ostașilor polonezi căzuți în satul nostru în Primul Război Mondial și a tuturor berbeștenilor căzuți pentru întregirea neamului românesc”.
Ambasadorul Republicii Polonia în România a fost prezent la momentul inaugurării troiței, depunând o coroană de flori în memoria eroilor polonezi.


Eroii români înhumați la Ghencea




La 21 ianuarie 1941, Horia Sima a ordonat startul rebeliunii pentru “biruința legionară”. 
Civili înarmați au ocupat, în municipiul București, Prefectura Poliției, alte clădiri publice și particulare, și au desfășurat o presiune constantă asupra Poștei, Telefoanelor și postului de Radio, militarii care au intervenit pentru asigurarea ordinii fiind înconjurați de grupuri de civili pentru a li se imobiliza capacitatea de acțiune. 
Cel mai grav incident a avut loc la direcția CFR, unde civili înarmați au încercat să-l asasineze pe colonelul Orezeanu, directorul general al CFR. Ofițerul s-a baricadat în clădire, fiind salvat de armată, care a intervenit fără a deschide focul. 
În noaptea de 22 spre 23 ianuarie 1941, militarii au primit ordinul să tragă asupra echipelor de legionari, în contextul în care grupe de civili înarmați au tras asupra unităților militare, care au încercat să intre în anumite obiective din București, iar la mai multe tancuri, lipsite de sprijinul infanteriei, le-au fost blocate șenilele și au fost incendiate. 
La 25 ianuarie 1941, armata a raportat încheierea misiunii, cu prețul a 20 de militari morți în municipiul București și 2 în provoncie (pe unii dintre militari, legionarii au turnat benzină, incediindu-i de vii), un număr de 51 de militari fiind răniți. 
Militarii români care au murit în misiune comandată pe raza municipiului București în perioada 21-23 ianuarie 1941 au fost înhumați la Cimitirul militar Ghencea și în alte șase locații din țară, evidența nominală a acestora fiind următoarea:
 
 
Nr. crt. Numele și prenumele Gradul Locul înhumării
Anghel Marinescu Plut. T.R. comuna Șeica Mare, sat Buia, jud. Sibiu
Burcea Ștefan Serg. comuna Corbu Nou, jud. Olt
Constantin Grigorescu Frt. București- Ghencea
Constantin Rădulescu Cap. Brașov
Dănescu Constantin Mr. București-Ghencea
Dumitru Tărcatu Sold București- Ghencea
Gabrian Florea Frt. București-Ghencea
Gheorghe Mărgineanu Cap. Bucureșt- Ghencea
Ilie Dogaru Serg. București- Ghencea
10  Ilie Soare Sold comuna Humele, jud. Argeș
11  Ion Grancea Sold București- Ghencea
12  Ion Oprea Frt. comuna Șeica Mare, sat Buia, jud. Sibiu
13  Ion V.Dumitru Serg. maj. București- Ghencea
14  Marin Ionescu Cpt. comuna Găvana, jud. Argeș
15  Radu Gh. Ion Sold. București-Ghencea
16  Sandu Voicu Sold București- Ghencea
17  Ștefan Vasile Sold București- Ghencea
18  Ștefănică Costache Sold București- Ghencea
19  Vasile Dinescu Cap. comuna Prundu, jud. Giurgiu
20  Vasile Grecu Sold București- Ghencea
 
Ulterior, la cimitirul militar Ghencea au fost amenajate 8 parcele ale eroilor în perioada 1941-1945, în cadrul acestora fiind înhumați militarii români care au fost răniți pe Fronturile de Est și de Vest, murind în spitalele de campanie din București, militarii care au murit din cauza bombardamentelor anglo-americane asupra Capitalei și cu prilejul luptelor cu armata germană în perioada 23-27 august 1944. 
Cercetătorii Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au identificat în total 1.376 de eroi (1.283 identificați nominal și 93 de eroi neidentificați) care au fost înhumați în parcelele eroilor din Cimitirul militar Ghencea în perioada 1941-1945. 
Ulterior, osemintele a 269 de eroi au fost exhumate și depuse într-un osuar, amenajat în anul 1987. 

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor vă reamintește că în perioada 20.11.2015 – 10.03.2016 se desfășoară concursul Eroul meu de ieri și de azi!

Așteptăm participarea dumneavoastră!
Concursul cuprinde două cerințe principale pe care trebuie să le îndeplinească participanții:
realizarea unei picturi (sau desen) cu tema „ Eroul familiei mele și trecutul țării mele”;
redactarea unui eseu având ca temă „ Eroul familiei mele și prezentul țării mele”.
Vor fi declarate câștigătoare 7 lucrări (3 premii și 4 mențiuni), care vor obține cele mai bune punctaje, conform criteriilor prezentate în Regulamentul Concursului. Numele câștigătorilor vor fi afișate pe site-ul instituției, începând cu data de 04.03.2016.

Premiile constau în cărți cu tematică istorică, iar lucrările participanților vor fi expuse într-un stand, cu prilejul   Zilei Porților Deschise organizată de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în anul 2016, la Castelul Țepeș din Parcul Carol I din Capitală.

Pași prin istorie
Eroii români de la Tighina



În contextul armistițiului dintre Rusia și Puterile Centrale, semnat în decembrie 1917, Sfatul Țării, for cu rol legislativ, a solicitat armatei române, la 13 ianuarie 1918, să intervină în Basarabia pentru stoparea jafurilor și distrugerilor care îi aveau ca autori pe militarii ruși bolșevizați. 
Considerându-se că orașul Tighina, prin liniile ferate care îl legau de Iași și Chișinău, reprezenta un punct strategic, lt. col. Macovescu, comandantul Detașamentului 22, a primit misiunea de a elibera Tighina. 
După pregătiri care s-au realizat în perioada 15-20 ianuarie 1918 și completarea detașamentului cu efective suplimentare, militari români au atact prin suprindere în dimineața zilei de 21 ianuarie 1918, eliberând orașul după o luptă de cinci ore. 
Militarii români au fost repartizați pentru a apăra gările și punctele strategice din localitățile riverane Tighinei, un batalion fiind păstrat pentru a asigura paza și ordinea în oraș. 
Dispersarea trupelor române a permis bolșevicilor să treacă la contraofensivă, la 23 ianuarie 1918, punctul de plecare al acesteia fiind municipiul Tiraspol. 
Unitățile române au fost surprinse, retrăgându-se în satul Beriozchi (aparține în prezent de comuna Anenii Noi) și regrupânduse ulterior în comuna Bulboaca. 
O Companie din Regimentul 37 Mehedinți, formată din 3 ofițeri și 62 de soldați, condusă de maiorul invalid Anghel Ciucu, a rămas pe poziții. Militarii români au luptat baricadați timp de trei zile împotriva bolșevicilor, deși au fost depășiți numeric. 
Unitățile române regrupate la Bulboaca, compuse din 7 batalioane și trei baterii de artilerie, au contraatacat la 25 ianuarie 1918, înaintând în direcția Tighina în trei coloane, cea mai puternică fiind coloana centrală. După cinci ore de luptă, infanteriștii români au intrat în oraș, militarii bolșevici fiind aruncați dincolo de Nistru. 
Pierderile unităților române au fost de 3 ofițeri și 138 de soldați. 
La Tighina, în suburbia Borisovka, în apropierea cimitirului civil, au fost înhumați 159 de prizonieri români din armata austro-ungară (2 identificați și 157 neidentificați nominal) care au murit în captivitatea rusă. 
În Cimitirul eroilor de la Tighina au mai fost înhumați eroi români, morți în luptele pentru eliberarea Basarabiei și în spitalele de campanie, în Campania din anul 1941, dar și prizonieri de război sovietici. 
În noiembrie 1942, documentele menționează existența la Tighina a cimitirului eroilor General Dragalina, pe suprafața căruia au fost inventariate 365 de morminte de război, după cum urmează:
338 morminte ale militarilor români (328 identificați și 10 neidentificați);
14 morminte civile;
13 morminte ale prizonierilor sovietici.
Militarii români au fost înhumați în perioada 17 august 1941 – 30 august 1942, provenind din regimentele 2, 4, 6, 10, 13, 14, 16, 27 și 37 Dorobanți, 3, 7, 17, 24, 27, 37 și 39 Infanterie, 1, 3, 6 și 8 Vânători. 
În anul 1943, Așezământul Național Regina Maria pentru Cultul Eroilor a fost de acord cu proiectul primăriei Tighina de a dezafecta cimitirului eroilor, osemintele urmând a fi centralizate într-un osuar din altă locație. Din păcate, ruperea frontului nu a mai permis punerea în aplicare a planului. 
În februarie 2007, autoritățile transnistrene au smuls crucile eroilor și au nivelat cu buldozerul Cimitirul eroilor General Dragalina, intenționând să amenajaze în locul respectiv un memorial dedicat militarilor ruși. 
La protestele Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, ale Ministerului Afacerilor Externe al României și ca urmare a intervenției OSCE, autoritățile transnitrene au inaugurat pe locul Cimitirul eroilor General Dragalina, la 7 octombrie 2008 (cu prilejul aniversării a 600 de ani de atestare istorică a municipiului Tighina), un Complex istorico – militar al ostașului rus, în cadrul acestuia fiind reamenajate, pe cinci rânduri, și 33 de cruci ale eroilor români. 
În fața parcelei eroilor români, o placă tombală din marmură neagră amintește în limbile română și rusă de sacrificiul eroilor români din Al Doilea Război Mondial: Ofițerilor și soldaților români, căzuți și înhumați în orașul Bender, în anii 1941-1944, înmormântați în acest cimitir.

Eroii români de la Weil am Rhein



Militarii germani au intrat defilând în București, la 6 decembrie 1916, feldmareșalul Mackensen (1849-1945) supraveghind deplasarea trupelor, în timp ce guvernul român s-a retras la Iași, începând cu 3 decembrie 1916. 
Cercul Militar și Hotelul Imperial (aflat în apropierea Palatului Regal, fiind demolat ulterior prin extinderea acestuia) au devenit locuri de detenție pentru prizonierii români de război. 
Dacă ofițerii au fost internați și interogați la Cercul Militar, o serie de politicieni, funcționari din administrație, profesori, preoți sau ziariști au fost închiși la Hotelul Imperial, fiind obligați să-și plătească, cu banii primiți de la familii, cheltuielile de curățenie și de asigurare a hranei. 
Militarii și civilii internați la București au fost folosiți de feldmareșalul Mackensen ca un element de presiune pentru guvernul român, dorind să se asigure că prizonierii germani din lagărele administrate de partea română vor fi tratați corespunzător. 
În condițiile în care iarna din anii 1916-1917 nu a fost una ușoară, mai mulți prizonieri germani internați în Moldova au murit din cauza frigului, partea română fiind acuzată de premeditare (rapoartele ulterioare realizate de echipele de control ale Comitetului Internațional al Crucii Roșii nu au confirmat acuzația). 
Necunoscând realitatea din lagărele prizonierilor germani din România, administrația germană a dispus ca internații civili din București să fie transferați în lagărul din comuna Săveni, jud. Ialomița (deplasarea s-a realizat cu bagajele depozitate în patru camioane trase de boi), iar militarii au fost transferați în lagărele din vestul Europei, fiind obligați să parcurgă distanței lungi pe jos, inclusiv de la locul unde se afla amplasat lagărul și până la locul unde au lucrat sub supraveghere. 
În această situație s-au aflat și prizonierii de război români care s-au deplasat în localitatea Haltingen (în prezent devenită cartier al orașului Weil am Rhein). 54 de prizonieri români au murit lucrând la amenajarea unei căi ferate, majoritatea în perioada ianuarie-martie 1917, fiind înmormântați individual în vestul cartierului Haltingen, la marginea unei păduri. 
Numele eroilor români au fost inscripționate pe cruci din lemn, însă materialul lemons nu a rezistat trecerii timpului.
În anul 2007, cercetătorii Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au identificat necropola în teren, aceasta fiind împrejmuită cu un zid din piatră cubică, înalt de 0.60 m. Accesul se realiza pe o poartă metalică, până la monumental central ajungându-se pe o alee compusă din plăci din granit. Pe monumental central, înalt de 1,12 m, sunt inscripționate cuvintele: „AICI ODIHNESC / 54 DE MILITARI / ROMÂNI DIN/ RĂ‚ZBOIUL / 1914-1916“.
Cu sprijinul primăriei din Weil am Rhein și a Consulatului României la Strasbourg, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a reamanajat cimitirul eroilor români din cartierul Haltingen. În acest context, o troiță tradițională în stil maramureșean, realizată de meșterul popular Ilie Bența, a fost montată în centrul parcelei, iar pe două plăci din bronz, fixate de o parte și de alta a monumentului central, s-au inscripționat numele celor 54 de eroi români. 
Cimitirul eroilor români de la Weil am Rhein a fost reinaugurat la 7 iunie 2008, în cadrul unui ceremonial militar și religios.

Veteran de razboi sărbătorit la împlinirea a 101 ani



Joi, 21 ianuarie 2016, domnul Ilie Voinescu – veteran din cel de-al Doilea Război Mondial – a fost sărbătorit la împlinirea a 101 ani.

Cu acest prilej, generalul (în retragere) profesor Constantin Ispas, președintele Asociației Naționale a Veteranilor de Război (filiala Gorj), colonelul Constantin Ilie, comandantul Centrului Militar Județean Gorj, comandorul inginer Ion Bălcău și maiorul Dorin Dumitru, reprezentanții Garnizoanei Târgu Jiu, precum și Marian Rotaru, primarul comunei Lelești au fost alături de veteranul de război Ilie Voinescu.

În semn de recunoaștere și apreciere a sacrificiului făcut pe timpul acțiunilor militare la care a participat în acele vremuri de grele încleștări, veteranul de război a fost înaintat succesiv la gradul de locotenent în retragere și a primit diplome aniversare semnate de către secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului, doaman Otilia Sava și de către comandantul Garnizoanei Târgu Jiu, colonelul inginer Marin Bran.

Locotenentul în retragere Ilie Voinescu a participat în cel de-al Doilea Război Mondial la campaniile duse de armata română, fiind decorat cu medalia „Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial 1941-1944”.

Înainte de despărțire, respectabilul veteran, cu emoție în glas, a mulțumit oaspeților că i-au fost alături în această zi importantă pentru el și le-a promis că la împlinirea a 102 de ani îi va aștepta pregătit de sărbătoare.

La mulți ani, domnule locotenent în retragere! Respect pentru sacrificiul făcut în slujba țării!

Top