Noutati
  • Actualitate

    Ziua Eroilor
    citeste...
  • Stire noua

    Un documentar despre restaurarea celui mai mare cimitir din afara granițelor țării, din Lambinowice, Polonia, în care sunt înhumați militari care au luptat în Primul Război Mondial.
    citeste...
  • Stire actuala

    Achizitii lucrări de restaurare și lucrări de execuție
    citeste...

 
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor dedică un monument primului militar român căzut în teatrele de operații din străinătate
 

În perioada 16-19 decembrie 2015, o delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a desfășurat o misiune în Bosnia și Herțegovina, pentru a realiza recepția la terminarea lucrărilor de construire a două monumente comemorative dedicate militarilor români care au căzut la datorie în teatrele de operații, desfășurate pe teritoriul acestei țări.
Unul dintre însemnele comemorative – amplasat în Coridorul Gorazde – este ridicat în memoria sublocotenentului (post-mortem) Remus Brânzan, căzut la datorie în acest loc în timpul unei misiuni de lucrări genistice, la 17 septembrie 1996, în timpul participării, alături de trupele române din batalionul 96 Geniu, la misiunile și operațiile de menținere a păcii și de stabilizare post-conflict din Bosnia și Herțegovina. 
Cel de-al doilea monument este amplasat în Parcul memorial amenajat în interiorul Bazei militare Camp Butmir (lângă capitala Sarajevo), locul de dislocare a trupelor Misiunii UE EUFOR-Althea din care face parte contingentul militar român actual.
Delegația română a adus un pios omagiu – alături de Ambasadorul României în Bosnia și Herțegovina și atașatul român al apărării – militarilor români care au luptat și au căzut în teatrul de operații din Bosnia și Herțegovina prin depunerea de flori la cele două monumente.
Proiectul de față se înscrie în linia activităților desfășurate de Oficiu în scopul marcării locurilor de înhumare a militarilor români căzuți la datorie în străinătate.

Desfășurarea celei de-a șaptea sesiuni a Comisiei mixte româno-ruse

Marți, 15 decembrie 2015, la București, s-au desfășurat lucrările celei de-a șaptea sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale româno-ruse, în baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare, semnat la București la 8 noiembrie 2005 și ratificat prin Legea nr. 413 din 9 noiembrie 2006.
Ordinea de zi a discuțiilor a inclus mai multe subiecte de interes comun din acest domeniu pentru ambele state. În acest context, părțile au convenit asupra necesității realizării permanente a schimbului de date statistice referitoare la numărul militarilor români și ruși (sovietici) înhumați pe teritoriul ambelor țări. Totodată, au fost prezentate proiectele viitoare de marcare a mormintelor de război din Primul și al Doilea Război Mondial, precum a cele de cinstire a memoriei a militarilor români și ruși decedați și înhumați pe teritoriul celor două state.
Cea de-a opta sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale româno-ruse urmează să se desfășoare în anul 2016, la Moscova.
Colaborarea din ultimii ani evidențiază interesul celor două părți în dezvoltarea parteneriatului și întărirea dialogului în scopul aplicării prevederilor Acordului interguvernamental dintre cele două state în domeniul mormintelor de război.


 

Armata germană ocupă Târgoviștea

 

Primul Război Mondial (1916-1919) a însemnat în primul rând un amalgam de tragedii și suferințe, multe neștiute, marcând profund mentalitatea contemporanilor. 
Armata română a fost pusă, începând cu 1 septembrie 1916, în fața unui război, imposibil, având de luptat pe două fronturi: pe crestele Carpaților și la Dunăre, trecând de la entuziasmul ofensivei la retragere și la bătălii de apărare a teritoriului. 
Lupte deosebit de sângeroase s-au dus și pentru apărarea orașului Târgoviște, unde diviziile 12 și 22 Infanterie, subordonate generalului Averescu, s-au opus înaintării Corpului I german, aflat în urmărirea acestora după luptele din zona Bran-Câmpulung. Documentele vremii au consemnat că operațiunile militare din jurul orașului, desfășurate în perioada 1-3 decembrie 1916, s-au soldat cu „mormane de răniți“, în timp ce militarii căzuți la datorie, români și germani deopotrivă, „zăceau în ploaie și noroi, de trei zile și trei nopți“. 

Lipsite de suportul artileriei, unitățile române au primit ordin de retragere, ziua ocupării Târgoviștei consemnând și eșecul tentativei de apărare a Bucureștiului. 
În scurt timp, la Teiș a răsărit o pădure de cruci, acestea marcând locul în care au fost înhumați eroii români care au murit în luptă sau din cauza rănilor, în cazarma regimentului 22 Târgoviște, la spitalul internat Georgescu, la spitalul din Teiș sau în lazaretul german. 
Lăudabil este faptul că arhimandritul Justin Șerbănescu din Regimentul 4 Ilfov, prizonier în lagărul german din Teiș, a oficiat serviciul religios pentru fiecare erou român înhumat. Înainte de a cădea prizonier, arhimandritul Șerbănescu a participat la luptele de apărare a orașului Târgoviște în calitate de preot militar, iar în lipsa comandantului a mobilizat trupa la atac, ridicând crucea în fața militarilor și strigând: „După mine, copii!“, moment în care o ploaie de schije s-a oprit în geanta cu cărți bisericești pe care o purta de gât. 
Fiecare erou înhumat la Teiș are propria istorie, multe dintre ele rămânând necunoscute și în prezent. În colbul arhivelor s-a păstrat o relatare despre destinul a doi frați care au luptat pentru apărarea Târgoviștei. Ambii au fost răniți grav de grenadele de mână germane. Au fost internați la spitalul din Teiș, iar din cauza numărului mare al răniților au fost înghesuiți în același pat. Au murit unul după celălalt, plângând din cauza rănilor, devenind nu doar frați de luptă ci și de suferință. Cei doi eroi au fost puși pe același catafalc în catedrala orașului, târgoviștenii acoperindu-i cu flori și însoțindu-i într-un cortegiu împresionant până la cimitirul eroilor, unde militarii germani le-au dat onorul. 
Frații au fost înhumați în morminte învecinate, dorind astfel să se transmită generațiilor viitoare că au luptat cu vitejie împreună. 
Din păcate, documentele vremii nu au păstrat numele celor doi frați, iar desele reorganizări ale cimitirului au făcut imposibilă identificarea acestora. 
Numărul militarilor români care au murit în lagărul prizonierilor din Teiș ar fi fost mai redus, dacă prizonierii nu ar fi fost folosiți la muncă înfometați, conform unei mărturii de epocă: „Erau scoși la corvezi grele: curățarea străzilor de noroi și zăpadă, ducerea mobilelor, transportarea greutăților, a lemnelor și bolnavilor pe gerul strașnic, goi și nemâncați. De prin toate părțile, inimile caritabile le întindeau pâine. Se repezeau ca fiarele, iar bastonul sau patul puștii nemțești lovea cu sete în grămada bolnavilor încovoiați sub povară“. 
Cimitirul eroilor de la Teiș a fost restauratpași și inaugurat la 25 octombrie 2015, prin contribuția financiară a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, 359 de eroi români dormindu-și somnul de veci sub 334 de însemne de căpătâi. 


Eroii români din străinătate nu sunt uitați!

Republica Franceză  

În data de 11 noiembrie a.c., Primăria orașului Dieuze, Departamentul Moselle a organizat ceremonii de cinstire a eroilor laCimitirul Militar și la Monumentul eroilor francezi din localitate.

Atașatul român al apărării a participat la aceste activități și a depus o jerbă de flori la Monumentul eroilor români din cadrul Cimitirului militar și la Monumentul eroilor francezi din centrul orașului.

În cuprinsul alocuțiunii susținute de primarul localității, domnul colonel Pascal Barrois, a fost salutată prezența atașatului român al apărării la activitate și s-a subliniat tributul imens în vieți omenești al României în Primul Război Mondial.

Cimitirul militar din Dieuze a fost amenajat în anul 1914 și adăpostește, înhumate în parcele, rămășițele pământești a 11 895 eroi români, francezi, germani și polonezi. În Parcela eroilor români sunt depuse osemintele a 947 de eroi care au murit în captivitatea germană. În cadrul parcelei, a fost dezvelit, la 15 septembrie 1920, un monument în formă de obelisc. Acesta a fost ridicat la inițiativa Elenei Văcărescu, a lui Nicolae Iorga și a doctorului Nicolae Brânzeu și are două inscripții: în partea superioară – „Soldaților români 1916-1919” iar în cea de jos, două versuri ale Elenei Văcărescu, în limbile română și franceză – „De-al vostru vis eroic știindu-vă stăpâni/Dormiți vegheați de Franța, dormiți soldați români”.

Republica Belarus

În data de 15 noiembrie a.c., Ambasada României la Minsk a depus o coroană de flori pentru cinstirea memoriei ostașilor români înhumați în cadrul Complexului memorial Tarasovo-Minsk. Acțiunea a avut loc în contextul inițiativei Ambasadei Republicii Federale Germania de marcare a Zilei Memoriei pentru victimele războaielor, terorii și violenței.

În anul 1994, s-a amplasat în acest spațiu memorial o placă comemorativă dedicată unui număr de 1098 prizonieri de război aparținând mai multor țări europene: Austria, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Polonia, România și Ungaria.

Republica Armenia

Duminică 15 noiembrie a.c., a avut loc la Erevan, la Monumentul Eroilor Români, o ceremonie comemorativă dedicată prizonierilor de război români și germani decedați în al Doilea Război Mondial în URSS, pe teritoriul Armeniei de astăzi.

Acțiunea s-a desfășurat la inițiativa Ambasadelor României și Germaniei la Erevan și a beneficiat de participarea unui preot din cadrul Episcopiei Bisericii Anglicane din Republica Armenia, care a oficiat serviciul religios.

La eveniment au luat parte atașatul militar al Statelor Unite ale Americii, președintele Asociației de Prietenie Armenia-România, profesorul Hakop Arakelyan, alături de reprezentanți ai comunităților română și germană, precum și diplomați acreditați în această țară.

Monumentului Eroilor Români de la Erevan – însemn comemorativ dedicat celor 90 de militari morți în lagărul de prizonieri din această localitate în anii 1944-1948 – a fost inaugurat în data de 25 octombrie 2006, de Ziua Armatei României. Proiectul de ridicare aMonumentului a fost finanțat în exclusivitate de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.
 


6.11.2015

 
Cu prilejul Zilei Armatei României, un număr semnificativ de misiuni diplomatice române și birouri ale atașaților români ai apărării din țări europene – Austria, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Cehia, Republica Moldova, Polonia, Federația Rusă, Ungaria – au organizat activități comemorative dedicate militarilor români care au murit în războaie, făcându-și datoria pentru țară. La evenimente au participat reprezentanți ai societății civile, ai autorităților militare, mediului economic și diplomatic din statele de acreditare.
Ambasada României în Bulgaria și Biroul atașatului apărării din capitala țării vecine au organizat ceremonii în cadrul cărora au fost depuse coroane de flori și au avut loc slujbe de pomenire la monumentele eroilor români din Sofia. Slujba religioasă a fost oficiată de către parohul Bisericii ortodoxe române din Sofia.
Ambasada României în Republica Moldova a organizat manifestări comemorative la cimitirele și monumentele ostașilor români din localitățile Feștelița (Raionul Ștefan Vodă), Țiganca și Cania (Raionul Cantemir) și din capitala țării – Chișinău. La ceremonia de la Cimitirul ostașilor români de la Feștelița au luat parte înalte oficialități ale autorităților publice centrale și locale: vice-ministrul apărării Gheorghe Galbură și primarul localității Nicolae Tudoreanu. Manifestarea de la Cimitirul ostașilor români din Chișinău a fost organizată cu sprijinul Ministerului Apărării din Republica Moldova și al Mitropoliei Basarabia. O parte dintre aceste cimitire ale eroilor români au fost reconstruite din inițiativa și prin finanțarea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor: Cimitirul Eroilor Români de la Țiganca (2006 și 2014), Cimitirul Eroilor Români de la Neculăieuca (2008), Cimitirul de onoare al militarilor români din localitatea Vărzărești (2010).
La 29 octombrie 2015, ambasada României la Budapestaa organizat, la Monumentul Eroilor Români din Cimitirul ÚjKöztemetÅ‘ din capitala ungară, o ceremonie militară dedicată Zilei Armatei României. La eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Apărării din Ungaria, precum și membri ai corpului diplomatic român acreditat în Republica Ungară. 
Ambasada României la Moscova în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale și Oficiul Național pentru Cultul Eroilor au organizat, în data de 25 octombrie 2015, ceremonia de inaugurare a Cimitirului militarilor români de la Rossoska ( regiunea Volgograd, Federația Rusă), prima necropolă de război românească din această țară.
La eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Apărării al Federației Ruse, ai Ministerului Afacerilor Externe din Federația Rusă, precum și ai administrației regionale din ținutul Volgograd. Din partea autorităților române au fost prezenți: Teodor Meleșcanu, consilier al primului ministru, Daniel Ioniță, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Codrin Dumitru Munteanu, secretar general al Ministerului Apărării Naționale, Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, colonel dr. Ionel Tălpău, directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Înalt Prea Sfinția Sa Varlaam Ploieșteanu, episcop-vicar patriarhal, precum și reprezentanți ai mass-media din România (Antena3, Radio România Actualități, TVR 1, Historia).
Ambasada României la Varșovia a organizat în data de 22.10.2015, vernisajul expoziției de fotografie “Istoria uniformei militare românești de la 1830 până în prezent”, manifestare culturală inițiată de Institutul Cultural din Varșovia și pregătită cu sprijinul Serviciului Istoric al Armatei, Muzeului Militar Național “Regele Ferdinand I” și Direcției de Informare și Relații Publice din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Expoziția a ilustrat toate etapele importante parcurse de uniforma militară românească începând din anul 1830, a conținut fotografii de epocă și desene ale uniformelor militare vechi, o parte dintre acestea fiind realizate de pictorul polonez Tadeusz Ajdukiewicz care s-a stabilit în România în secolul al XIX-lea, ca pictor de curte al regelui Carol al II-lea.
Ambasada României din Austria a organizat, în data de 29.10.2015, ceremonii de depuneri de coroane de flori și slujbe religioase la monumentele eroilor români din cele două războaie mondiale din localitățile Bruckneudorf și Sommerein. La evenimente au participat reprezentanți ai autorităților locale din orașele unde sunt amplasate operele comemorative românești, secretarul general al Crucii Negre Austriece (omologul austriac al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor), membri ai comunității românești din Austria, precum și ai corpului diplomatic român acreditat la Viena.
La Cimitirul militar din Bruckneudorf sunt înmormântați 100 de militari români căzuți în timpul Primului Război Mondial. Cimitirul este într-o stare foarte bună de întreținere. Autoritățile locale și Crucea Neagră Austriacă se ocupă ca acesta să fie curățat periodic.
La Cimitirul militar din Sommerein sunt înmormântați 280 de militari români căzuți în luptă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cimitirul este într-o stare foarte bună de întreținere și este periodic îngrijit de membri ai comunității românești din zonă.
Ambasada României în Bosnia și Herțegovina a organizat în data de 23.10.2015 o ceremonie comemorativă dedicată sublocotenentului p.m. Remus Brânzan care a murit în misiune pe teritoriul acestei țări, în anul 1996. La eveniment au participat șeful misiunii diplomatice a României la Sarajevo, adjunctul șefului de misiune, militarii români din cadrul EUFOR și atașatul român al apărării.
Ambasada României în Republica Cehă a organizat o ceremonie de depunere de coroane de flori și o slujbă religioasă la Monumentul eroilor români din cadrul Cimitirului Central din orașul Brno. La eveniment au fost prezenți, alături de diplomații români acreditați în această țară, reprezentanți ai Guvernatorului Regiunii Boemia de Sud, primarul orașului Brno, reprezentanți ai Universității de Apărare din Brno.
 

Comemorarea militarilor români căzuți la datorie în teatrele de operații


Cei 26 de eroi ai Armatei României căzuți la datorie în teatrele de operații au fost comemorați miercuri, 11 noiembrie a.c., cu prilejul sărbătoririi Zilei Veteranilor prin ceremonii militare și servicii religioase desfășurate la mormintele acestora și la monumentele ridicate în cinstea sacrificului făcut de militarii români.

La activitățile organizate la fiecare mormânt au luat parte famiile eroilor, reprezentanți ai autorităților locale, cadre militare, veterani de război și elevi.

Activitățile s-au desfășurat la mormintele eroilor români din:

 

Cimitirul eroilor din Alba Iulia, județul Alba

sublocotenent p.m.Vasile Claudiu Popa

*

Cimitirul Municipal al Eroilor din Bistrița, județul Bistrița-Năsăud

sublocotenent p.m Cristian Petru Filip

*

Cimitirul din Șintereag, județul Bistrița-Năsăud

sublocotenent p.m Mariu Florin Sfecheș

*

Cimitirul Ortodox din Râșnov, județul Brașov

sublocotenent p.m Claudiu Chira

*

Cimitirul Municipal Aleea Eroilor din Brașov, județul Brașov

sublocotenent p.m Paul Caracudă, slt. p.m. Valerică Leu

*

Cimitirul din curtea Bisericii, sat Pinu, comuna Brăești, județul Buzău

sublocotenent p.m Ion Dan Ciobotaru

*

Cimitirul Eroilor, Biserica Flămânda din Câmpulung, județul Argeș

sublocotenent p.m Dragoș Traian Alexandrescu

*

Cimitirul din satul Calotești, comuna Budeasa, județul Argeș

sublocotenent p.m Florin Bădiceanu

*

Cimitirul Mare din Murfatlar, județul Constanța

sublocotenent p.m Ionel Gheorghiță Drăgușanu

*

Cimitirul din comuna Corbu, județul Constanța

sublocotenent p.m Adrian Postelnicu

*

Cimitirul Ungureni din Craiova, județul Dolj

sublocotenent p.m Cătălin-Ionel Marinescu

*

Cimitirul Sineasca din Craiova, județul Dolj

sublocotenent p.m Claudiu Constantin Vulpoiu

*

Cimitirul Mulatău din Dej, județul Cluj

maior p.m Iuliu-Vasile Unguraș

*

Cimitirul din satul Prunișor, comuna Prunișor, județul Mehedinți

sublocotenent p.m Ion-Lucian Leuștean

*

Cimitirul Eternitatea din Tecuci, județul Galați

sublocotenent p.m Narcis Șonei

*

Cimitirul Eternitatea din Galați, județul Galați

sublocotenenții p.m Claudiu Marius Covrig și Ionuț Cosmin Sandu

*

Cimitirul Eternitatea din Iași, județul Iași

sublocotenent p.m Bogdan Varelian Hâncu

*

Cimitirul din comuna Aleșd, județul Bihor

sublocotenent p.m Iosif Silviu Fogarași

*

Cimitirul Eroilor din Beiuș, județul Bihor

sublocotenent p.m Mihail-Anton Samuilă

*

Cimitirul din satul Paiseni, comuna Hornu Luncii, județul Suceava

sublocotenent p.m Ion Grosaru

*

Cimitirul din satul Puțul cu Salcie, comuna Mătăsaru, județul Dâmbovița

sublocotenent p.m Anton Marcu

*

Cimitirul din Rovinari, județul Gorj

sublocotenent p.m Constantin-Laurențiu Lixandru

*

Cimitirul din Parcul Eroilor Români, Târgu Mureș, județul Mureș

maior p.m Tiberius Marcel Petre

*

Cimitirul Lenin Sud din Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea

sublocotenent p.m. Remus Brânzan
 


Franța, Germania și Bulgaria și-au comemorat eroii înhumați în România 





Duminică, 15 noiembrie a.c., cu prilejul Zilei comemorării victimelor războiului și violenței în Republica Federală Germania, Ambasada Germaniei la București a organizat o ceremonie comemorativă, împreună cu ambasadele Franței și Bulgariei la București. 
Prima parte a ceremoniei a avut loc la Parcela eroilor francezi din Cimitirul Bellu, iar cea de-a doua parte la Cimitirul eroilor Pro Patria din București. 
Ceremonia oficială a fost prezidată de către Excelența Sa domnul Francois Saint-Paul, ambasadorul Franței în România, alături de Excelența Sa domnul Werner Hans Lauk, ambasadorul Republicii Federale Germane în România, și Excelența Sa domnul Aleksandar Filipov, ambasadorul Bulgariei în România, care au rostit și scurte alocuțiuni. 
Serviciile religioase au fost oficiate de preoți ortodocși, catolici, protestanți și musulmani. 
Garda de onoare a fost asigurată de militarii Regimentului 30 Gardă Mihai Viteazul. 
Au depus coroane de flori, la monumentele centrale din cadrul celor două necropole de război, reprezentanți ai unor misiuni diplomatice străine acreditate la București, ai Guvernului României, Administrației Prezidențiale, Casei Regale a României, ai Ministerului Apărării Naționale, Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, veteranilor de război și ai societății civile. 
De asemenea, ambasadorii celor trei state europene au depus câte o coroană de flori la monumentul eroilor bulgari din cimitirul Pro Patria.
Parcela eroilor francezi din incinta cimitirului Bellu a fost inaugurată, în anul 1921, de Societatea Mormintele Eroilor Căzuți în Război, fiind reinaugurată de Ambasada Franței la București în anul 2014, cu prilejul finalizării lucrărilor de centralizare a osemintelor a 42 de militari francezi, exhumate din cimitirul eroilor din Alexandria (jud. Teleorman). În prezent, în parcela eroilor francezi sunt amenajate mormintele a 165 de eroi francezi, morți în Primul Război Mondial pe teritoriul României în cadrul Misiunii militare franceze. 
În fiecare an, Ambasadorul Franței în România îi omagiază pe soldații francezi, morți în timpul Primului Război Mondial și înmormânați în România, în cadrul unei ceremonii organizate la parcela eroilor francezi din cimitirul bucureștean Bellu. Activitatea comemorativă are la bază dispoziții legislative franceze, potrivit cărora, pe 11 noiembrie se aniversează Ziua Armistițiului, zi de comemorare anuală a victoriei, aducându-se un omagiu tuturor celor care s-au jertfit pentru Franța.
Cimitirul eroilor Pro Patria a fost amenajat în anul 1916 la dorința feldmareșalului August von Mackensen. În cadrul acestuia au fost înhumați inițial militari germani, austrieci, turci, ungari și bulgari, morți în luptele pentru ocuparea Bucureștiului, în anul 1916, sau în spitalele de campanie. 
Ulterior, în anul 1929, osemintele militarilor turci au fost centralizate în cimitirul eroilor turci din Bulevardul Ghencea. 
Începând cu anul 1941, în cimitirul eroilor Pro Patria au mai fost înhumați militari români și germani care au murit în spitalele de campanie și în luptă. 
În ultimii ani, Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război (Volksbund Deutsche Kriegsgräberfürsorge) a centralizat în cimitirul eroilor Pro Patria osemintele a peste 50 de militari germani care au murit pe teritoriul României în Al Doilea Război Mondial, numărul eroilor înhumați depășind cifra de 3900.
 

Înhumarea pilotului Clop N. Ioan la Duckla, Polonia
 

Sâmbătă, 14 noiembrie a.c., rămășițele pământești ale pilotului român Clop N. Ioan au fost înhumate în cimitirul militar din Duckla.
La ceremonie au participat, printre alții, reprezentanții Muzeului Militar privat din Krosno, col. Romeo Mihail Tăbârcă, atașatul militar român în Polonia, Andrew Bytar, primarul orașului Dukla, și insp. Adam Pietrzkiewicz, comandantul poliției municipale din Krosno. 
În alocuțiunea sa, colonelul Romeo Mihail Tăbârcă a menționat: Suntem recunosc ători tuturor celor care au contribuit la organizarea ceremoniei, care ne permite după mai bine de 70 de ani de a aduce un omagiu unuia dintre soldații români care au murit în Polonia. În februarie 1944, când aviatorul Clop și-a pierdut viața, România era încă de partea Germaniei, dar această situație se va schimba în luna august a aceluiași an. Prin urmare, aș dori să subliniez încă o dată recunoștința noastră pentru organizarea ceremoniei de astăzi, care crează o punte între trecut și prezent și este un semn de necontestat de prietenie între cetățenii națiunii române și poloneze.
Pilotul Clop N. Ioan s-a prăbușit în zona mlăștinoasă din apropierea localității KroÅ›cienko Wyżne, la 11.02.1944, la bordul unui avion de tip Junkers 87 Stuka. 
Locul prăbușirii a fost localizat pe baza unor fotografii de arhivă și cu ajutorul unui medic rezident din KroÅ›cienko, în prezent în vârstă de 90 de ani. 
Epava avionului a fost excavată de reprezentanții Muzeului Militar privat din Krosno, sprijiniți de arheologi.
 


 

Ultimele onoruri pentru pilotul Clop N. Ioan

La 11.02 1944, pilotul Clop N. Ioan, aflat în cadrul unui program de instruire pentru piloții români, la bordul unui avion de tip Junkers 87 Stuka, s-a prăbușit în zona mlăștinoasă din apropierea localității KroÅ›cienko Wyżne (Polonia). 
Locul prăbușirii a fost marcat cu o cruce, tatăl eroului participând la oficierea serviciului religios. 
Recent, în baza unor fotografii de arhivă, reprezentanții Muzeului Militar din Krosno au identificat și excavat epava avionului Junkers 87 Stuka, aflată la o adâncime de cca. doi metri sub pământ. 
Osemintele eroului Clop N. Ioan vor fi reînhumate, sâmbătă, 14 noiembrie a.c., în cimitirul militar din Duckla, Polonia. 
Clop N. Ioan s-a născut la 26.02.1921 în comuna Zimandu Nou, satul Andrei Șaguna, jud. Arad. 
Pilotul a avut, la data prăbușirii, gradul de adjutant stagiar, făcând parte din Flotila 3 Bombardament. 
Eroul a mai avut o soră, Maria, decedată anul trecut la vârsta de 91 de ani.


Pași prin istorie

Eroii români de la Ljubljana

 

În Primul Război Mondial, teritoriul actual al Sloveniei a făcut parte din cadrul Imperiului Austro-Ungar, stat dualist aflat sub conducerea împăraților dinastiei austriece de Habsburg, totodată, regi ai Ungariei – numindu-se, din acest motiv, și „Imperiul Cezaro-Crăiesc“ sau „Dubla Monarhie“. 
Întrucât Imperiul Austro-Ungar a administrat teritorii slovene și românești, în multe unități imperiale au fost înrolați și locuitori din acele provincii. În timpul luptelor, armata italiană a luat prizonieri din trupele cezaro-crăiești (k.u.k.), în cadrul cărora au fost înrolați și români. 
În afară prizonierilor români din trupele cezaro-crăiești, o parte dintre soldații români luați prizonieri de Puterile Centrale, pe frontul românesc, au fost trimiși în lagărele aflate în apropierea frontului austro-ungaro-italian pentru a fi folosiți la muncă. 
În Mausoleul-osuar din cadrul Cimitirului Žale sunt înhumați militari de diferite naționalități, printre care și 80 de militari români care au murit în Primul Război Mondial.
În osuar mai odihnesc rămășițele pământești și ale altor ostași căzuți în luptă sau morți în prizonierat: 35 ofițeri și 4701 soldați din armata austro-ungară, 342 prizonieri de război ruși și 79 de prizonieri de război sârbi. 
Osuarul a fost inaugurat în anul 1939, fiind creația marelui arhitect sloven Edo Ravnikar, iar statuia soldatului este creația sculptorului Lojze Dolinar.


Pași prin istorie

Eroii români de la Severinovka


 

În al Doilea Război Mondial, 347 de eroi români care au murit, în perioada 26 iulie-18 octombrie 1941, într-un spital de campanie din Siremofka, în urma rănilor căpătate în luptă, au fost înhumați, în morminte individuale, într-un cimitir de campanie amenajat în curtea bisericii din localitatea Severinovka (raion Ivanovski, regiunea Odessa, Ucraina). 
În cadrul cimitirului au fost înhumați, în total, 358 de militari, dintre care: 347 români (332 identificați, 15 neidentificați), 11 sovietici (unul identificat și 10 neidentificați) și un german identificat. 
Militarii români au făcut parte din 13 unități de Infanterie, 10 de Artilerie, 5 de Cavalerie, 2 de Vănători de munte, și 3 de Pionieri.
Structura pe grade a eroilor români este următoarea: 3 căpitani, 6 locotenenti, 9 sublocotenenți, un subofițer, 5 plutonieri, un sergent major, 34 sergent, 41 caporali, 24 fruntași, 217 soldați și 17 cu grad neprecizat.


„Un erou, o floare” în satul Cazaci, comuna Nucet

Sâmbătă, 7 noiembrie a.c., în cadrul proiectului „Un erou, o floare” s-a desfășurat o activitate de îngrijire a Monumentului Eroilor Români din satul Cazaci, comuna Nucet, județul Dâmbovița.
La manifestare au luat parte și inimoșii reprezentanți ai filialelor din Târgoviște și București ai Asociației Neamunit, inițiatorii acestui nobil demers.
Totodată, elevii claselor a VII-a și a VIII-a de la școala din localitate, alături de profesorii acestora au înfruntat frigul în scopul aducerii la o formă demnă a operei comemorative amintite. Acestora li s-a alăturat preoții bisericii satlui care au oficiat o slujbă de resfințire a monumentului.
Pe parcursul activității au fost executate lucrări de refacere a inscripțiilor de pe monument, de curățare a incintei acestuia și de revopsire a gardului împrejmuitor.
În semn de recunoștință, la finalul manifestării, voluntarii au depus câte o floare la monumentele și mormintele eroilor căzuți la datorie.


 

Eroii români de la Stalingrad
 

Potrivit datelor de arhivă, au fost identificate mormintele a 4.345 de militari români, morți în lupta de la Volgograd (ex-Stalingrad) și înhumați în 65 de cimitire de campanie și în gropi comune. Până în prezent, la Rossoșka (regiunea Volgograd, Federația Rusă) au fost centralizate, în iulie 2003, în cimitirul german vechi (inaugurat la 15.05.1999) și în cimitirul de onoare al eroilor români (la 25.10.2015), osemintele a 697 eroi români, din care 84 identificați și 613 neidentificați.


Inaugurarea Cimitirului de Onoare dedicat militarilor români căzuți la Stalingrad
 
 

 


În localitatea Rossoșka, din regiunea Volgograd (fostă Stalingrad), a fost inaugurat duminică, 25 octombrie, cu prilejul Zilei Armatei României, Cimitirul de Onoare Românesc, prima necropolă de război construită pentru militarii români căzuți în luptele de la Stalingrad.
În cadrul ceremoniei a fost dezvelit monumentul central și au fost depuse coroane de flori, a fost oficiată o slujbă religioasă și au fost reînhumate osemintele militarilor români înmormântați în localitățile Plodovitoe, Gromki și Izbușenski.
La manifestări au luat parte oficiali ai Ministerului Apărării Naționale, reprezentanți ai societății civile din România și Federația Rusă și o numeroasă asistență aparținând comunității locale.
Realizarea Cimitirului de la Rossoșka este rodul strânsei colaborări dintre Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe, prin Secretariatul general – coordonator, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Direcția domenii și infrastructuri, respectiv Ambasada României la Moscova.
Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial a fost pecetluită prin Decretul-lege nr. 1798/1941, care mobiliza armata română de uscat, aer și marină, începând cu zorii zilei de 22 iunie 1941. În Campania din Est, derulată în intervalul iunie 1941 – martie 1944, armata română a fost încadrată în planul de operațiuni al Wehrmacht-ului, pe flancul de Sud - Ucraina-Crimeea-Marea Azov-Don-Stalingrad-Caucaz.
În noiembrie 1942, trupele românești dețineau pozițiile cele mai vulnerabile de pe linia Donului și în Stepa Kalmîkă, cu o slabă posibilitate de acoperire, o sumară înzestrare tehnică și aproape fără rezerve, iar contraofensiva sovietică a condus la grele pierderi în rândul acestora, astfel că, pentru intervalul 15 noiembrie 1942-15 martie 1943, estimările indicau 15.566 morți, 67.183 răniți și 98.692 dispăruți.
Perpetuarea memoriei eroilor căzuți pentru țară, amenajarea și protejarea locurilor de înhumare și a monumentelor dedicate acestora reprezintă o datorie sacră a statului român, ce derivă din tributul de sânge plătit de armata română pe câmpul de luptă.
Marcarea locurilor de înhumare a eroilor români în Federația Rusă s-a concretizat, până în prezent, prin ridicarea, în diferite regiuni, a 15 monumente în memoria militarilor români morți în prizonierat.
La data de 10 iulie 2015, sub coordonarea Secretariatului general al Ministerului Apărării Naționale, s-a semnat contractul de realizare a cimitirului între Oficiul Național pentru Cultul Eroilor și Asociația internațională pentru activitatea militar-comemorativă „Voennîe Memorialî” – organismul rus împuternicit cu aplicarea aspectelor tehnice ale Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind regimul juridic al mormintelor de război.
Configurația primului cimitir românesc de onoare din Federația Rusă are la bază modelul crucii latine – simbol primordial al creștinismului, al biruinței și al mântuirii. Forma crucii latine se regăsește atât în modul în care sunt configurate aleile, cât și în tipul monumentului comemorativ comun, amplasat în centrul platoului de ceremonii. Crucea comemorativă are o înălțime de patru metri și este realizată din granit de culoare deschisă, iar la baza acesteia este fixată o placă din granit negru pe care este gravată inscripția: „In memoriam militarilor români căzuți în luptă la Stalingrad“.
Platoul de ceremonii este pavat cu dale din beton, are două bănci de reculegere și două catarge cu înălțimea de opt metri.
În partea superioară a aleii centrale și de-alungul aleii transversale sunt montate 22 de plăci de granit negru pe care sunt inscripționate numele localităților din regiunea Volgograd și zona Kalmîkia în care au existat cimitire de campanie românești de unde s-au exhumat sau urmează să fie exhumate osemintele eroilor români care vor fi centralizate la Rossoșka.
Gruparea localităților și inscripționarea numelor acestora pe cele 22 de plăci s-a realizat ținându-se cont de criteriul poziționării geografice față de Stalingrad (Volgogradul de astăzi).
Construcția cimitirului s-a realizat, în anul 2015, de către Asociația internațională pentru activitatea militar-comemorativă „Voennîe Memorialî”, cu implicarea esențială a Ambasadei României la Moscova.
 

Ziua Armatei României sărbătorită la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I
 



Duminică 25 octombrie a.c, s-a desfășurat la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I din București o amplă manifestare dedicată Zilei Armatei României.

Cu acest prilej, Ministerul Apărării Naționale a pregătit mai multe activități menite să atragă atenția publicului larg asupra însemnătății acestei zile pentru istoria poporului român: Ceremonia militară și religioasă de depunere de coroane, jerbe și buchete de flori; Ceremonia de depunere a unei urne cu pământ adusă din Republica Kalmâkia, Federația Rusă (inițiativă a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor); Depunerea jurământului militar de către studenți militari; expoziție de tehnică și echipamente militare.

În semn de recunoștință pentru efortul depus de Armata Română în războaiele de apărare a țării au participat la ceremonie și au depus coroane de flori: Administrația Prezidențială, Parlamentul României, Guvernul Rămâniei, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Conturi a României, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Primăria Municiupiul București, Asociația Națională Cultul Eroilor Regina Maria, Asociația Națională a Veteranilor de Război, AsociațiaNeamunit, elevii Colegiului Economic Viilor. De asemenea, au mai depus flori la Mormântul Ostașului Necunoscut, elevii Școlii gimnaziale nr. 143 din București.

*

Cele două urne depuse la Mormântul Ostașului Necunoscut conțin pământ adus de delegația Oficiului Național pentru Cultul Eroilor din localitățile Plodovitoe și Sadovoe din fosta regiune Stalingrad (actuala Volgograd), Federația Rusă unde Armata Română a suferit grele pierderi în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
 


70 de mărturii ale eroismului românesc în țară și peste hotare

 

Vineri 23 octombrie a.c, s-a desfășurat la Sala Cinema a Cercului Militar Național cea de-a doua zi a evenimentului 70 de mărturii ale eroismului românesc în țară și peste hotare. La manifestare au participat și elevii Colegiului Național „Ion Creanga” din București.
Cu acest prilej, cei prezenți au putut viziona filmul „Acvila română din Budapesta” având ca subiect Parcela de onoare a eroilor români căzuți în luptele pentru eliberarea Ungariei, respectiv a orașului Budapesta, în al Doilea Război Mondial. În parcela nr. 144 din cadrul Cimitirului Central din Budapesta sunt înhumați 164 de militari români – identificați și neidentificați. În anul 2007, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a finanțat realizarea monumentului central dedicat eroilor români înhumați în această parcelă. Opera comemorativă de război, creație a artistului plastic Valentin Tănase, a fost dezvelită în cadrul ceremoniei dedicate Zilei Armatei României din anul 2007. 


Reinaugurarea Cimitirului de Onoare Românesc de la Teiș

 





 

Joi, 22 octombrie, începând cu ora 10.30, s-a desfășurat la Teiș-Târgoviște, județul Dâmbovița, ceremonia de reinaugurare a Cimitirului de Onoare Românesc amplasat în incinta Depozitului 167 „General de brigadă Gheorghe Manu”.

La manifestare a participat doamna Otilia Sava, secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului din cadrul Ministerului Apărării Naționale, alături de reprezentanți ai Asociației Naționale a Veteranilor de Război, ai Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, ai Bazei 1 Logistice Teritoriale „Carpatica”. Doamna secretar de stat Otilia Sava a rostit o emoționantă alocuțiune referitoare la sacrificiul eroilor români care și-au dat viața pentru România. De asemenea, la eveniment au mai participat și elevi ai Școlii de Arte „Domnița Bălașa” din Târgoviște, ai colegiului militar „Dimitrie Cantemir” de la Breaza, precum și ai Școlii de subofițeri și maiștri ai Forțelor Terestre din Pitești.

Din partea autorităților locale au fost prezenți: prefectul județului Dâmbovița, domnul Ioan Marinescu, președintele Consiliului Județean, domnul Adrian Țuțuianu, precum și primarul municipiului Târgoviște, domnul Daniel Cristian Stan.

În cursul anului 2014, în contextul acțiunilor menite să marcheze Centenarul Primului Război Mondial, Ministerul Apărării Naționale a inițiat, prin Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, proiectul de restaurare a acestei necropole semnificative pentru efortul de război al Armatei Române din prima conflagrație mondială. 

În cadrul proiectului de reconstrucție au fost înlocuite majoritatea însemnelor de căpătâi și au fost refăcute atât gardul împrejmuitor, cât și aleile din perimetrul cimitirului. Cu acest prilej, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a  pus la dispoziție o Troiță maramureșeană, din lemn de stejar, model specific Primului Război Mondial, ce a fost montată și încadrată în ansamblul cimitirului.

Un element important din cadrul acestui demers l-a reprezentat și restaurarea monumentului central care, în anii optezeci ai secolului trecut, fusese copertat cu un înveliș de ceramică albă smălțuită. În cursul anului 2015 s-a realizat readucerea la forma initială a operei comemorative de război.


70 de mărturii ale eroismului românesc în țară și peste hotare

  

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor organizează, în zilele de 22 și 23 octombrie, începând cu orele 10.00, la Sala Cinema a Cercului Militar Național, o manifestare dedicată împlinirii a 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
Astăzi, 22 octombrie a.c., s-a desfășurat prima parte a activității „70 de mărturii ale eroismului românesc în țară și peste hotare“, dedicată cinstirii memoriei militarilor Armatei române căzuți în timpul Campaniei din Est (21 iunie 1941 – 23 august 1944).
Cu acest prilej s-au prezentat imagini ale unor cimitire și monumente de război românești amplasate pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei, Federației Ruse și Republicii Armenia, precum și de pe teritoriul național. O mare parte dintre aceste necropole de război și monumente din străinătate au fost amenajate din inițiativa și prin finanțarea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, cum ar fi cele din localitățile: Țiganca, Epureni, Cania, Vărzărești, Neculăieuca, Feștelița, Micleușeni (Republica Moldova), Cernăuți și Kurgan (Ucraina), Briansk, Kameșkovo, Lebedian, Sapogovo, Oranki, Donețk, Liublino, Talițî, Tuma (Federația Rusă) și Erevan (Armenia).
De asemenea, participanții au putut viziona un film documentar intitulat „Țiganca – cimitirul onoarei ostășești“, care prezintă aspecte din cadrul proiectului de reamenajare a Cimitirului de onoare al eroilor români de la Țiganca, raion Cantemir, Republica Moldova (inaugurat la 1 iunie 2006).
La eveniment au participat elevi ai Școlii gimnaziale nr. 19 din Capitală, precum și studenți din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I“, ambele grupuri fiind însoțite de cadre didactice.
 


Oficiul Național pentru Cultul Eroilor cinstește eroii României de Ziua Armatei la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I


Duminică , 25 octombrie a.c., începând cu ora 10.00, în cadrul ceremoniei dedicate Zilei Armatei României, se vor depune la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I din București, două urne cu pământul udat de sângele militarilor români care au căzut în cel de-al Doilea Război Mondial în Bătălia de la Stalingrad.
Pământul a fost adus din două localități din fosta regiune Stalingrad, de pe teritoriul Federației Ruse – Plodovitoe și Sadovoe – de către o delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor care a efectuat o misiune în această țară, în perioada 13-16 septembrie a.c. Potrivit documentelor de arhivă, la Sadovoe și-au pierdut viața 223 de militari români, iar la Plodovitoe au căzut 30 de militari români.


Bătălia pentru Carei

25 octombrie 1944

 

La începutul lunii octombrie, Armata 4 română avea în subordine Corpul de Munte (Diviziile 1 munte, 3 și 6 infanterie), Corpul 2 armată (Diviziile 8 cavalerie moto și 20 infanterie) și Corpul 6 armată (Diviziile 7, 9 și 21 infanterie).

După eliberarea municipiilor Cluj (11 octombrie) și Oradea (12 octombrie), Armata 4 română a acționat în forță, reușind, la 20 octombrie, în urma unor lupte grele duse în munții Meseș, Lăpuș și Făget, să ajungă, pe aliniamentul Gerăușa, Stâna, Babța, Bogdand, Chieșd.

În noaptea de 24 spre 25 octombrie 1944 a avut loc eliberarea municipiilor Satu Mare și Carei, la aceste victorii aducându-și contribuția diviziile Corpului 6 armată română și Divizia 133 infanterie sovietică. Cu aceste lupte, s-a încheiat, victorioasă, campania de eliberatoare din nord-vestul României.

Victoria obținută la Carei, în data de 25 octombrie 1944, a consemnat în același timp și eliberarea părții de nord-vest a României de sub ocupația horthysto-hitleristă și implicit, anularea consecințelor Dictatului de la Viena din 30 august 1940.

În intervalul 21 septembrie – 25 octombrie 1944, Armata 4 română, care a avut rolul principal în eliberarea Transilvaniei de nord-vest, a înregistrat pierderi de de militari 24.630 – morți, răniți și dispăruți din totalul de 120.861 militari angajați în luptă.

Refacerea integrității teritoriale la granița vestică a țării a fost sărbătorită cu entuziasm în multe localități din România. În semn de aleasă cinstire a jertfelor acestor bravi eroi ai armatei române, peste ani, ziua de 25 octombrie a devenit Ziua Armatei Române.

Pentru cinstirea memoriei eroilor români care au eliberat municipiul Carei, într-un parc special amenajat în centrul localității, în anul 1964, a fost dezvelit Monumentul Ostașului Român, un impunător ansamblu monumental. Operă a sculptorului Vida Gheza și a arhitectului Anton Dâmboianu, monumentul, realizat din piatră albă, travertin și bronz, reprezintă un ostaș român încadrat de blocuri masive din piatră pe care sunt sculptate scene de luptă și imagini ale unor țărani români.

Pe monument sunt inscripționate cuvintele: „Glorie ostașilor armatei române căzuți în lupta pentru eliberarea patriei“.

Monumentul a fost restaurat în anul 2014 de către autoritățile locale, cu avizul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

Militarii români care au decedat în bătălia pentru eliberarea municipiului Carei au fost înhumați în două cimitire amenajate pe raza acestei localități

În cimitirul catolic din Șoseaua Tireamului s-a amenajat o parcelă dedicată eroilor români din Al Doilea Război Mondial, cu o suprafață de 625 mp. Parcela este împrejmuită cu un gard și stâlpi din beton uniți cu lanțuri. În cadrul acesteia sunt amplasate 13 însemne de căpătâi comune, care marchează mormintele a 47 de militari români identificați.

Militarii români înhumați în parcelă au decedat în perioada octombrie 1944- ianuarie 1945 și provin din următoarele regimente: Regimentul 1 care de luptă, Regimentele 2, 4, 21 și 30 Dorobanți, Regimentul 1 Vânători, Regimentele 2, 24, 10, 16, 19, 36 și 92 Infanterie, Regimentele 4 și 10 Grăniceri, Regimentele 1, 16 și 21 Artilerie, Compania 81 Pionieri, Batalionul 53 Transmisiuni, Ambulanța Diviziei 3 și Batalionul 3 Exploatare.

La intrarea în parcelă s-a dezvelit un monument de mari dimensiuni, cu o cruce montată în partea superioară, pe latura frontală fiind inscripționate cuvintele PRO PATRIA.

În capătul aleii centrale s-a realizat un monument de formă dreptunghiulară, iar pe fațada acestuia este inscripționat următorul text: „Glorie ostașilor armatei române căzuți în lupta pentru eliberarea patriei“.


Un erou, o floare

 

În contextul sărbătoririi Zilei Armatei României, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a organizat, în cadrul celei de-a treia ediții a priectului Un erou, o floare, activitatea de îngrijire a Monumentului Infanteristului din București.

Conform tradiției, proiectul s-a derulat în colaborare cu Asociația Neamunit, ai căror membri – împreună cu elevi ai Școlii Gimnaziale „George Călinescu“ – au curățat monumentul precum și întreaga zonă adiacentă, încercând să redea, pe cât posibil, aspectul cuvenit acestei opere comemorative de război de o valoare arhitecturală deosebită. Lucrările au constat în curățarea postamentului în trepte și a spațiului din imediata apropiere a monumentului de vegetația crescută în exces, loc în care au fost plantate crizanteme, vopsirea gardului împrejmuitor, toaletarea copacilor, îndepărtarea frunzelor și a resturilor menajere abandonate în apropiere etc.

Deși zona în care este amplasat monumentul, în Piața Cotroceni din sectorul 6 nu este ofertantă întrucât benzinăria din zonă și crengile copacilor crescute în exces obturează vizibilitatea asupra monumentului, s-a dorit prin desfășurarea acestei activități readucerea în atenție a situației acestuia, în vederea identificării celor mai bune soluții pentru restaurarea, conservarea și punerea cât mai bine în valoare a operei comemorative de război.

După efectuarea lucrărilor de îngrijire, a avut loc o mică slujbă religioasă în memoria militarilor români cărora le este dedicat monumentul, la finalul căreia au fost oferite diplome de participare tuturor elevilor prezenți la activitate.

La final, întreaga asistență a depus câte o garoafă roșie în memoria militarilor români din Regimentul 9 Vânători de Gardă nr. 2 „Regele Alexandru al Iugoslaviei“, căzuți în luptele din Primul Război Mondial, cărora le este dedicată opera comemorativă de război.


Pași prin istorie

Povestea generalilor

Armata română a înregistrat în Al Doilea Război Mondial 92.620 de militari care au murit în luptă, fiecare erou având o istorie plină de dramatism.

Circa un milion de militari români au devenit veterani de război la încheierea celei de a doua conflagrații mondiale, 20.000 dintre aceștia trăind și în prezent, fiind martorii unui conflict în care armata română a luptat pentru Neam, Cruce și Rege.

Pentru astăzi ne oprim la amintirile a doi generali în retragere, Marin Dragnea și Constantin Didulescu, ambii implicați în octombrie 1944 în luptele de eliberare a nord-vestului Transilvaniei de sub ocupația armatelor germano-horthyste.

 

General de armată (rtr.) Marin Dragnea:

Sunt gata cu ranița!




Generalul de armată (rtr.) Marin Dragneas-a născut în anul 1923 în comuna Siliștea-Gumești (jud. Teleorman), devenind la vârsta de 12 ani copil de trupă în cadrul unui regiment din municipiul București.
În anul 1941, la vârsta de 18 ani, a plecat voluntar pe Frontul de Est, motivându-și astfel alegerea: La 18 ani când regimentul a plecat pe front eu trebuia să iau bacalaureatul, în 1942 să merg la Școala de Ofițeri de Cavalerie. Nu! Am cerut să însoțesc regimentul meu, Grupul 52 Cercetare, să lupt alături de camarazii din regiment, păstrând tradiția bunicului meu, care în 1877 – 1878 a fost decorat cu Virtutea Militară și împroprietărit cu 4 hectare de pământ, a tatălui meu, care în 1917 – 1918 a fost decorat cu Virtutea Militară; a socrului meu, care, tot în 1917-1918, a fost decorat cu Virtutea Militară și împroprietărit. Să le urmez modelul de ostași care au luptat pentru România Mare.

Pe Frontul de Est, copilul de trupă s-a deplasat cu Grupul 52 Cercetare pe traseul Ismail - Tatar-Bunar – Tighina – Tiraspol – Dalnic – Odesa – Kiev – Cotul Donului – Cotelnicov – Stalingrad.

În anul 1942 a fost înaintat la gradul de sergent, la scurt timp căzând prizonier la sovietici, într-o campanie în care armata română a înregistrat, până în anul 1944, un număr de 71.585 de militari care au murit în luptă.

A revenit în România în anul 1944, în cadrul Diviziei Tudor Vladimirescu, fiind grav rănit în luptele pentru eliberarea municipiului Oradea, loc în care sunt înhumați, în parcela eroilor români din cimitirul Rulikovski, 210 eroi români.

Consideră, în calitate de supraviețuitor a celei de a doua conflagrații mondiale, că războiul nu e bun la nimic.

Din anul 1990 deține funcția de președinte al Asociației Naționale a Veteranilor de Război, fiind avansat la gradul de general de armată cu patru stele (în anul 2000), iar în anul 2004 a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Ofițer.

Își păstrează și în prezent un spirit tânăr, declarând la 8 mai 2015, cu prilejul unei ceremonii prilejuită de împlinirea a 70 de ani de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial: Sunt gata cu ranița, dacă mâine mă cheamă ministrul să mă înregimentez, în pas de defilare, deși acum merg mai greu, pot sa spun prezent!

 

General locotenent (rtr.) Constantin Didulescu:

Trebuia să merg până la capăt!
 

Generalul locotenent (rtr.) Constantin Didulescus-a născut în anul 1923 în comuna Basarabi, jud. Dolj
După absolvirea Școlii Militare de Ofițeri Activi de Infanterie din București, la 15 aprilie 1944, sublocotenentul Didulescu a fost repartizat comandant de pluton în cadrul Regimentului 31 Calafat, participând, începând cu 23 august 1944, la anihilarea garnizoanei germane din municipiul Calafat. O vecină l-a anunțat de actul de la 23 august 1944, bâtându-i în geam, la 11 noaptea, și spunându-i: Costică, e război! Nu mai suntem cu nemții!

Primul ordin de război pe care l-a primit a fost să-l rețină pe comandantul german de la Calafat, cu care s-a plimbat prin oraș, la 22 august, și de a ocupa gara, poșta și portul. Misiunea a fost îndeplinită parțial, constatând la ora 5 dimineața că ofițerul german fugise din oraș.

La 30 august 1944, plutonul sublocotenentului Didulescu, întărit cu grăniceri, a deschis focul asupra a 178 de șlepuri germane care se retrăgau pe Dunăre, încărcate cu materiale de război. Șlepurile au fost capturate între municipiile Turnu Severin și Orșova.

A urmat un marș pe jos până la Arad, plutonul sublocotenentului Didulescu traversând râul Tisa fără să aibă acoperire de artilerie. Sublocotenentul Didulescu a fost rănit de o rafală de mitralieră, trei gloanțe intrându-i prin omoplatul drept, ieșind apoi prin mușchii brațului. Cu ajutorul unei biciclete, sublocotenentul Didulescu a ajuns la un punct de prim-ajutor, unde a primit primele îngrijiri, fiind apoi operat într-un spital militar de campanie. Sacrificiul celor peste 10.000 de militari români care au murit pentru eliberarea Ungariei nu a fost uitat de generalul Didulescu: rândurile noastre au început să se rărească. Bravi ofițeri, subofițeri și ostași căzuseră în focul încleștărilor aprinse sau suferiseră răniri grave.

În calitate de rănit, sublocotenentul Didulescu a fost lăsat la vatră. Peste două luni de zile a apreciat că s-a refăcut, solicitând să fie trimis să-și comande plutonul în linia întâi, considerând că trebuia să merg până la capăt. Așa jurasem în inima și sufletul meu.

Dorința i-a fost îndeplinită, primind ordinul de a asigura controlul căii de comunicație Bratislava-Praga, folosită de unitățile germane care se retrăgeau în dezordine.

La 21 aprilie 1945 a ordonat un atac asupra unei unități germane, care s-a apărat cu aruncătoare de mine de 120 mm. Sublocotenentul Didulescu a fost rănit de o schijă în piept, care s-a oprit aproape de inimă, doctorul care l-a consultat exclamând: Te-a apărat Dumnezeu! Nu i-a răspuns doctorului, însă a realizat că a fost apărat de o icoană a Sfântului Anton - în Ungaria, sublocotenentul Didulescu a primit de la o tânără, de Paște, o iconiță a Sfântului Anton, pe care a purtat-o la piept împreună cu fotografiile de familie și livretul militar; iconița nu lipsește în prezent din portmoneul pe care generalul Didulescu îl poartă la piept -.

Sublocotenentul Didulescu a sărbătorit încheierea celui de Al Doilea Război Mondial în cadrul unui spital militar de campanie.

În prezent, generalul Didulescu este președintele filialei sector 4 a Asociației Naționale a Veteranilor de Război, fiindu-i conferit, la 8 mai 2015, Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, acesta adaugându-se la alte 22 de ordine și decorații cu care a fost distins, ca o dovadă a prețuirii pentru devotamentul și spiritul de sacrificiu manifestate pe câmpul de luptă.


15 octombrie 2015

Centenarul Primului Război Mondial



România s-a implicat în Primul Război Mondial, în anul 1916, după doi ani de neutralitate, animată de realizarea dorinței de întregire națională.
În anul 1919, la finalul Marelui Război, armata romană a înregistrat peste 334.000 de militari morți în luptă sau în prizonierat, înhumați pe teritoriul României și a 20 de state europene, în cel puțin 900 de cimitire ale eroilor, gropi comune, osuare și mausolee.
De asemenea, pe teritoriul României au fost înhumați, în perioada 1914-1919, peste 32.000 de militari aliați și inamici, aparținând unui număr de 15 state europene.
În contextul aniversării Centenarului Primului Război Mondial, mai multe state din Europa, și nu numai, au demarat pregătirile și activitățile, pe plan național și internațional, pentru comemorarea victimelor primei conflagrații mondiale.
La inițiativa Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Guvernul României a aprobat, prin HG 821/14.10.2015, Programului național al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial.
Scopul urmărit este acela de a se desfășura o activitate coordonată și unitară, prin care România să se implice în aniversarea Centenarului Primului Război Mondial, organizând evenimente pe plan intern și european, fiind totodată un omagiu pentru eroii care au murit luptând pentru libertate, credință și întregirea neamului și care au pus, prin jertfa lor, patria mai presus decât propria existență.
Derularea Programului național al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial se va face în perioada octombrie 2015 - septembrie 2019 prin implicarea mai multor instituții: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne (prin Arhivele Naționale ale României), Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerul Culturii (prin Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti“ și Arhiva Națională de Filme), Institutul Cultural Român, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Serviciul Istoric al Armatei, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară și Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I“.

12 octombrie 2015
Bătălia pentru Oradea
 


 

Vânătorii Diviziei 3 Munte, Divizia 337 infanterie sovietică și Divizia Tudor Vladimirescu au ajuns la porțile municipiului Oradea, la 27 septembrie 1944, demarând o serie de lupte în zona localităților Berechiu, Leș, Nojorid, Păușa, Sânicolau Român și Roit. Dispozitivul de apărare germano-ungar a fost sprijinit de tancuri, artilerie și aviație.
Militarii români au luptat cu o determinare crescută, în contextul în care, după eliberarea municipiului Beiuș, la 22 septembrie 1944, generalul Leonard Mociulschi a relatat despre modul în care militarii horthyști nu au respectat legile războiului: Trupurile vânătorilor de munte, căzuți în lupte, au fost așezate pe tancuri și plimbate pe străzile orașului pentru a intimida populația. Călcând legile războiului, horthyștii au ucis și schingiuit cetățeni nevinovați, s-au răfuit crunt mai ales cu cetățenii români bănuiți că au ajutat pe ostașii noștri în luptă. Acestora le-au devastat tot, le-au dat foc la case. În comuna Gepiu, de pildă, au înhămat la căruțe români și i-au biciuit. Unui fierar, tot de origine română, i-a pus în cap un ceaun înroșit.
Bătălia pentru Oradea a constat în atacuri și contraatacuri desfășurate de ambele părți, localitățile Leș și Nojorid fiind ocupate și eliberate de câte 2-3 ori și a rămas în anale ca cea mai mare confruntare de tancuri de pe teritoriul României.
Luptele s-au desfășurat inclusiv pe străzile Oradei, în centrul municipiului, la fostul sediu al Muzeului Țării Crișurilor și în zona Rogerius, bombardamentele afectând zona centrală și mai ales gara.
Armata 1 Română a concentrat 3 divizii în luptele din perioada 7-12 octombrie 1944, acestea având în componență un număr de 16.225 de militari, pierderile fiind de 1.154 de oameni.
Divizia 3 Vânători de Munte, comandată de generalul Leonard Mociulschi (1889-1979), a fost citată prin Ordinul nr. 1/1944 al Armatei I pentru vitejia și curajul dovedite în luptele pentru eliberarea orașului Oradea, iar în anul 2007, Batalionului 21 Vânători de Munte al Armatei României i s-a acordat denumirea onorifică General Leonard Mociulschi.
În prezent, ziua de 12 octombrie, când Armata României a eliberat Oradea, este sărbătorită pe plan local ca Ziua Oradei.

Militari români care au murit în luptele pentru eliberarea municipiului Oradea au fost înhumați în parcela eroilor din cimitirul Rulikovski. Din totalul de 210 eroi, au fost identificați nominal 164, iar 46 sunt necunoscuți, repartiția pe grade fiind următoarea: 115 soldați, 16 sergenți, 13 caporali, 4 maiori, 4 fruntași, 3 căpitani, 3 locotenenți, 3 sublocotenenți, 1 locotenent-colonel, 1 locotenent major, 1 sergent major, 46 cu grad necunoscut.


 

Tinerii României nu ii uită pe eroi!

Sâmbătă 10 octombrie a.c., Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Asociația Neamunit au organizat, în contextul Zilei Armatei României, două activități în cadrul proiectului „Un erou, o floare” – ediția a III-a, în comuna Nucet, județul Dâmbovița și în municipiul Salonta, județul Bihor.

La Monumentul eroilor români din Primul Război Mondial din comuna Nucet, elevii școlii din comună, însoțiți de cadre didactice, și membrii Asociației Neamunit – filialele Dâmbovița și București, coordonate de președinții acesteia, tenorul Vlad Miriță și actorul Aureliu Surulescu – au desfășurat lucrări de îngrijire atât a monumentului, cât și a zonei de protecție a acestuia. Monumentul are o amplasare generoasă, lângă primăria comunei și beneficiază de un părculeț îngrădit și frumos amenajat. Membrii Asociației Neamunit au curațat opera comemorativă de război de vegetație parazitară, au rescris textele inscripționate pe monument, inclusiv numele eroilor, fapt ce a permis ca la finalul lucrărilor de îngrijire, în cadrul serviciului religios executat de un sobor de preoți din zonă, ostașii români să poată fi pomeniți după nume. La buna desfășurare a acestei activități au contribuit atât Primăria comunei Nucet care a oferit participanților monografii ale comunei, precum și Mănăstirea Nucet, aflată la marginea localității, care a organizat slujba religioasă. În finalul activității, reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au oferit elevilor, în semn de prețuire pentru efortul depus în slujba eroilor români, diplome de participare și fiecare copil a depus câte o floare roșie la monument.

La Cimitirul Eroilor din municipiul Salonta, activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare organizată de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, s-a desfășurat cu participarea Garnizoanei Bihor și a Asociației Neamunit – filiala Bihor. Elevii Liceului „Teodor Neș” din localitate și membrii asociației Neamunit au îngrijit mormintele eroilor și au rescris însemnele de căpătâi. Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului general de brigadă (r) profesor universitar Vasile Creț – președintele Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, filiala Bihor. Organizatorii își exprimă încrederea că gestul lor nu rămâne singular și va atrage și alte manifestări similare de exprimare a respectului pe care noi toți îl datorăm ostașilor noștri care au căzut în războaie pentru apărarea României.

***

Oficiului Național pentru Cultul Eroilor mulțumește tuturor participanților la activitățile de cinstire a memoriei eroilor neamului din comuna Nucet și din municipiul Salonta!
 


Cea de-a treia ediție a proiectului Un erou, o floare în comuna Voiteg, județul Timiș

 

Sâmbătă 03 octombrie a.c., Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Comenduirea Garnizoanei Timișoara și cu asociația Neamunit – filiala Timiș au desfășurat activitatea Un erou, o floare la Monumentul eroilor din Primul Război Mondial din comuna Voiteg, județul Timiș.
Membrii asociației Neamunit și elevii școlii din comună au efectuat activități de îngrijire a operei comemorative de război constând în refacerea inscripțiilor de pe monument, vopsirea gardului, curățarea zonei de protecție a monumentului de vegetație.
Sunetul trompetei unui reprezentant al Garnizoanei Timișoara a atras la eveniment toți sătenii care au fost extrem de bucuroși și mândri că eroii comunei lor sunt cinstiți și păstrați în amintirea tinerei generații.
În final, elevii au depus flori la monumentul eroilor și, pentru implicarea lor, în semn de recunoștință, au primit diplome din partea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

***

Oficiului Național pentru Cultul Eroilor mulțumește Comenduirii Garnizoanei Timișoara, Asociației Neamunit și Primăriei comunei Voiteg pentru buna colaborare și își exprimă încrederea că această preocupare față de monumentele și mormintele de război va avea ecou și în alte comunități din țară.


28 septembrie 2015
Pași prin istorie   Ne gândim (...) la cei mai buni luptători care au căzut aici!

 

18 septembrie 1944.
Armata a IV-a română dispune, prin Ordinul cu nr. 8, trecerea în ofensivă a corpului de munte cu scopul eliberării municipiului Târgu Mureș și de a realiza un cap de pod la nord de Mureș.
Divizia 4 Munte germană și subunități de vânători ungare ocupă poziții defensive.
La 28 septembrie, vânătorii de munte ajung la periferia municipiului Târgu Mureș. Atacul militarilor români începe în condiții de cer înnorat, iar deplasarea unităților se realizează pe drumuri desfundate.
Primul success înregistrat este ocuparea cu impetuozitate a Cotei 474 de Batalionul 3 Vânători de Munte, iar generalul Ion Bădiceanu, comandantul Diviziei 1 Munte, ordonă batalioanelor de vânători de munte să atace pe tot frontul.
Regimentul 4 Dorobanți trece Mureșul, iar inamicul trage în militarii români cu tot armamentul disponibil, însă dorobanții intră în localitate din direcția nord-vest. În același timp, Batalionul 3 Vânători de munte intră în localitate la est de străzile Mihai Viteazul și Călărașilor, iar Batalionul 7 Vânători de Munte ajunge la primărie. La ora 2 p.m., generalul Ion Bădiceanu își instalează punctul de comandă în Târgu Mureș, obiectivul fiind atins.
Vânătorii de munte arborează drapelul României la fereastrele casei Kendeffy, fostul sediu al Tribunalului Suprem al Transilvaniei, în semn de biruință.
În aceeași zi, Marele Stat Major consemnează într-un comunicat că, dupa două săptămâni de lupte înverșunate, trupele Armatei 4 Române au atins și au trecut Mureșul pe un front larg.
Generalul de divizie Ion Dumitrache, comandantul Corpului de Munte, se adresează prin Ordin de Zi pe Unitate militarilor care au luptat pentru eliberarea municipiului Târgu Mureș, mulțumindu-le printr-un mesaj înălțător pentru realizare, fără a-i uita pe militarii români care au murit în luptă: Ostași, prin lupte grele ce ați dus timp de 7 zile între Niraj și Mureș, bravele Divizii 1-a Munte și a 3-a Infanterie întărite, au înfrânt pe inamic și în dimineața de 28 septembrie 1944, au ajuns victorioase pe Mureș, cucerind orașul Târgu Mureș, în care unități ale Corpului de munte au intrat la ora 13.
Cu toții ne gândim, cu recunoștință pioasă, la cei mai buni luptători care au căzut, aici, în bătălia de la Târgu-Mureș, să-i preamărim și să ne rugăm pentru ei.
Vouă, tuturora, care după suferințe ați simțit astăzi încă o dată alinarea victoriei, vă mulțumesc în numele Neamului nostru care vă binecuvântează cu toată dragostea lui, pentru înălțarea ce-i aduce vrednicia noastră.
Ostași, îndemnul meu este același de întotdeauna, înainte. Mai întâi peste Mureș!  
Peste ani, generalul de divizie (r) Ioan Scrieciu, participant la luptele pentru eliberarea municipiului Târgu Mureș în calitate de comandant de piesă de aruncător de mine, a relatat despre luptele la care a participat: Pe 28 septembrie 1944, la Târgu Mureș,s-au purtat lupte grele pentru eliberarea orașului de către trupele Diviziei a III-a de Vânători de Munte și Batalioanele 27 și 28 Vânători de Munte.
Luptele s-au dus foarte dur pentru că forțele care apărau orașul au ținut foarte mult de pozițiile pe care le aveau. Importanța orașului și a împrejurimilor a fost sesizată foarte corect de către comandantul Corpului de Munte care era atunci generalul Dumitrache și care, după ce s-a cucerit orașul, a comandat corpul de munte din punctul unde este acum Cimitirul Eroilor. Partea care trebuie reținută: toată această întindere, începând de la confluența Arieșului cu Mureșul, până la Târgu Mureș și mai sus către Reghin, a revenit în întregime Armatei Române, iar o parte din acest flanc a revenit Armatei Roșii, care a participat cu Divizia 103 Sovietică la nord de oraș.

*

Militarii români care au murit în luptele pentru eliberarea municipiului Târgu Mureș au fost înhumați pe locul unde s-a aflat punctul de comandă al generalului Dumitrache.
În prezent, Cimitirul eroilor români din municipiul Târgu Mureș este situat în Parcul Eroilor din str. Gheorghe Marinescu, în cadrul acestuia fiind înhumați 453 de militari români (452 din Al Doilea Război Mondial, iar unul căzut în Teatrul de operații din Afganistan – mr. PM Petre Tiberius Marcel), din care 162 identificați nominal, iar 291 necunoscuți.
Cei 291 de eroi români necunoscuți sunt înhumați în zece gropi comune, iar pentru zece militari români identificați nu se cunoaște unitatea militară din care au făcut parte.
Cel mai mare grad dintre eroii români înhumați la Târgu Mureș îl are locotenent-colonelul Popescu Mihai.
Majoritatea eroilor români au avut vârste cuprinse între 20 și 24 de ani și au făcut parte din Batalioanele 1, 2, 3, 4, 7, 23, 24 și 34 de Vânători de Munte, Regimentul 2 Grănicieri, din Regimentele 3, 4 și 30 Dorobanți, din Regimentul 5 Pionieri și din Regimentele 1, 7, 18, 19 și 30 Artilerie.
 


 

Pios omagiu și veșnică recunoștință tutror eroilor comunei Tătaru, care au cazut cu fața la dușman, dar nu sunt morți căci inima lor bate de dincolo de moarte și ani de-a pururi pentru noi și libertate
 

 

Sâmbătă, 19 septembrie a.c., cu prilejul sărbătoririi Zilelor comunei Tataru, județul Prahova, la inițiativa autorităților locale și a Asociației NeamUnit, a avut loc o amplă activitate comemorativă la Cimitirul eroilor din localitate care a constat în efectuarea unor lucrări de îngrijire a lăcașului de cult și a unei ceremonii religioase în memoria militarilor originari din această comună, care și-au sacrifcat viața pe front în timpul celor două războaie mondiale.

Manifestările s-au desfășurat în contextul împlinirii a 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și al sărbătoririi Centenarului Primului Război Mondial.

Membrii Asociației NeamUnit au desfășurat, împreună cu elevii Școlii gimnaziale din localitate, sosiți în număr mare la activitate, lucrări de refacere a inscripțiilor de pe monumentul central, revopsirea celor două cruci metalice care străjuiesc moonumentul central, a stâlpilor și lanțului metalic care încadrează monumentul central, celor două tunuri ambientale, băncuțelor de odihnă, precum și refacerea altor elemente componente.

Directorul Oficiului, dl col. dr. Ionel TĂ‚LPĂ‚U a deschis ceremonia oficială printr-o alocuțiune care a readus în atenția numeroasei asistențe misiunea instituției pe care o conduce, care se reflectă și în implicarea în astfel de proiecte generoase menite a reda mormintelor și operelor comemorative de război un aspect demn de memoria înaintașilor nostri.

Avand în vedere faptul că anul 2015 a fost decretat Anul Veteranilor de Război, la manifestare a fost invitat veteranul de război Băjenaru C. Ion, născut în această comună, care a relatat faptele sale de arme din timpul participării la cel de-al Doilea Război Mondial.

Ceremonia religioasă în memoria militarilor români care și-au jertfit viața pe fronturile de luptă a fost săvârșită de către preotul paroh al bisericii din comuna Tătaru.

La finalul activității comemorative, copiii au adus un pios omagiu eroilor români din comuna Podgoria căzuți în Al Doilea Război Mondial, depunând flori la monumentul dedicat acestora, iar directorul Oficiului a înmânat diplome de participare, din partea Oficiului, tuturor elevilor participanți.
 


La Stalingrad, în Federația Rusă se construiește primul cimitir al eroilor români

 

În cursul anului 2015, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor derulează proiectul de amenajare a primului cimitir al militarilor români căzuți în Bătălia de la Stalingrad. Aici urmează a fi centralizate rămășițele pământești ale eroilor români exhumate din această zonă. Acest demers semnificativ din punct de vedere memorial al statului român vine în completarea proiectului Oficiului de marcare a locurilor de înhumare a militarilor noștri căzuți în luptă sau în prizonierat pe teritoriul Federației Ruse, care s-a concretizat cu ridicarea, în ultimii ani, a 15 monumente comemorative de război românești pe teritoriul acestui stat.
În perioada 13-16 septembrie a.c, s-a desfășurat în Federația Rusă o misiune a Oficiului la care a participat și un reprezentant al Direcției Domenii și Infrastructuri având ca obiectiv stabilirea stadiului fizic și valoric al lucrărilor executate în cadrul proiectului de construire a Cimitirului militarilor români care se amenajează în cadrul Complexului Memorial Internațional de la Rossoska din regiunea Volgograd (fostă Stalingrad). Membrii delegației au constatat faptul că lucrările au fost realizate în proporție considerabilă și sunt de foarte bună calitate.

Pe timpul prezenței în cadrul Memorialului Comemorativ, membrii delegației alături de atașatul român al apărării au depus flori la Monumentul Central din Cimitirul Sovietic, la Monumentul Central din complexul german și la Placa comemorativă românească din cimitirul vechi german. De asemenea, oficialii români au depus flori și la Memorialul Sovietic de la Kurgan Mamaev.
01.09.2015
Punct de vedere
slt. (r) Ion Șiugariu Șoreanu – mort de război în calitate de cetățean român din armata română



Conform legii nr. 217/2015, art 2, lit c), „prin persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război se înțelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și persoana din conducerea unei organizații al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale".

Casa în care a trăit slt. (r) Ion Șiugariu-Soreanu a fost transformată în muzeu în anul 1983. Existența unei sentințe judecătorești în baza căreia acesta ar fi fost considerat criminal de război nu ar fi făcut posibil un asemenea act.

În baza de date a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a fost identificat slt. (r) Ioan I. Soreanu, din Regimentul 27 Infanterie, decedat în data de 01.02.1945, înhumat inițial în localitatea Pohronska Polhora (situată la aprox. 74 km de Zvolen) și strămutat ulterior în Cimitirul de onoare al eroilor români din Zvolen, Republica Slovacă.

Locul de înhumare a militarului este considerat mormânt de război, având în vedere că acesta a murit în timpul și din cauza unui conflict armat, ca urmare a executării unui serviciu comandat în interesul statului român, potrivit art. 2, alin (1) din Legea nr. 379/2003privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război.

Totodată, trebuie avut în vedere aspectul că slt (r) Ion Șiugariu este un militar român căzut în luptă pe teritoriul Republicii Slovace, în această categorie intrând numai cetățenii români care au făcut parte din forțele armate române, potrivit art. 1, lit a) din Legea nr. 201/2007 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind mormintele de război.

 

14 august 2015
Stadiul lucrărilor de restaurare a cimitirului eroilor români de la Teiș - Târgoviște

 

În data 13 august 2015, o echipă a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a efectuat o misiune de inspecție la cimitirul eroilor Teiș-Târgoviște, cu scopul analizării modului în care lucrările de restaurare a cimitirului eroilor români se desfășoară după graficul planificat.
Lucrările de restaurare a cimitirului sunt încheiate în ceea ce privește mormintele eroilor români, urmând ca în perioada următoare să fie finalizată activitatea de refacere a gardului care împrejmuiește cimitirul eroilor și de sculptare a monumentului central, în contextul în care necropola de război va fi inaugurată la 25 octombrie 2015.

*
În cimitirul eroilor de la Teiș - Târgoviște odihnesc 360 eroi români (cunoscuți și necunoscuți) în 334 de morminte individuale și comune.
Militarii români au murit în Primul Război Mondial, în lagărul de prizonieri de la Teiș.


7 august 2015
Comemorarea a 98 de ani de la victoria de la Mărășești



Ieri, 6 august 2015, s-a desfășurat la Mausoleul Eroilor de la Mărășești, începând cu orele 19.00, o amplă manifestare în memoria eroilor români din Primul Război Mondial, comemorându-se 98 de ani de la luptele de la Mărășești.
Garda de onoare a fost asigurată de Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul“, București, Unitatea Specială de Gardă, Onoare și Protecție Instituțională din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Batalionul 280 Infanterie „Căpitan Valter Mărăcineanu“, Focșani, SIAS din cadrul IGPR, Inspectoratul Județean de Jandarmi Vrancea, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Anghel Saligny“, Vrancea.
În cinstea eroilor care au murit la Mărășești au fost trase 21 salve de tun.
Au depus coroane de flori Președinția României, Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Camera Deputaților, Senatul României, Ministerul Apărării Naționale, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Consiliul Județean Vrancea, primăriile din Adjud, Focșani, Panciu, Mărășești și Odobești, partide politice și reprezentanții unor ligi asociații și fundații care au luat parte la eveniment.
Evenimentul de comemorare a eroilor de la Mausoleul Mărășești a fost organizat de către Consiliul Județean Vrancea și Muzeul Vrancea, în parteneriat cu Instituția Prefectului, Primăria și Consiliul Local Focșani, Garnizoana Focșani și Direcția Județeană pentru Cultură.

*

La 24 iulie 1917, armata germană a declanșat o puternică ofensivă la Mărășești, precedată de un susținut bombardament de artilerie, cu scopul scoaterii României din război, în contextul în care trupele ruse din acel sector au fost dislocate pentru a fi mutate în Bucovina, iar diviziile 1 și 74 ruse au refuzat să lupte, retrăgându-se.
Armata română, împreună cu militarii ruși care au rămas pe poziții, a refăcut linia de apărare sub conducerea generalului Constantin Cristescu, iar după o permanentă încleștare cu armata germană a respins atacul și a înregistrat, la 6 august 1917, cea mai strălucită și semnificativă victorie din Campania anului 1917, dovedind contemporanilor și viitorimii, ca și la Mărăști, că “Nici pe aici nu se trece”.
Armata română a pierdut în luptele de la Mărășești: 610 ofițeri și 26.800 de soldați, pierderile armatei germane fiind de cca. 65.000 de militari.

**



Mausoleul eroilor de la Mărășești - detaliu interior

Mausoleul de la Mărășești a fost amenajat în perioada 1924-1938, având forma unui cavou circular, în interiorul acestuia fiind depuse osemintele a 5073 de eroi români (1926 identificați nominal, iar 3147 neidentificați nominal) în 154 de firide și 9 cripte comune.
Mausoleul a fost realizat la inițiativa Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, fiind cunoscut în perioada interbelică sub denumirea de Biserica Neamului. Necropola de război este opera arhitecților Constantin Pomponiu și George Cristinel. Partea superioară a Mausoleului, denumită Cupola Gloriei, este opera pictorului Eduard Săulescu.
Mausoleul de la Mărășești a fost inaugurat la 18 septembrie 1938, în prezența Regelui Carol al II-lea și a unei impresionante asistențe.

***
 

 
Monumentul eroului necunoscut, amplasat pe locul unde a fost situat, până în anul 1991, Mormântul Ostașului Necunoscut

Mărășești

În zumzet de gloanțe și trăznet de obuze
Din cornuri de-aramă țipete sună,
Cu fețe’ncruntate și sânge pe buze,
Se’ndeasă voinicii și pleacă furtună.

Învăluie fumul aprinsele rânduri
Ei sboară cu totu se’ndeasă spre moarte;
Lucesc baionete, sunt aripi de gânduri
Trebuie-acolo, acolo să-i poarte.

E clocot de strigăt, e spasmu ’ncordărei
Un pumn mai rămase din vajnicul rând
Au fețe senine’n clipa’ncercărei
Un iuruș: Cu moarte pe moarte călcând.

de St. Corod
 

13.07.2015
Misiune de documentare și inspecție în județele Arad, Bihor și Timiș
 

O delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a efectuat, în perioada 7-10 iulie a.c., o misune de documentare și inspecție la peste 50 de locuri de înhumare și monumente ale eroilor români, germani, italieni, sârbi, unguri și sovietici, amenajate în județele Arad, Bihor și Timiș.
Un exemplu pozitiv privind modul de întreținere a mormintelor și operelor comemorative de război, indiferent de naționalitatea eroilor, este dat de primăria municipiului Timișoara, osuarul, parcelele și monumentele militarilor români, germani, italieni, sârbi, sovietici și unguri fiind îngrijite și puse în valoare în conformitate cu prevederile Legii 379/2003, privind regimul mormintelor și operelor comeorative de război.
Membrii delegației au constatat și câteva cazuri de încălcare a legislației în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război, cel mai grav fiind la parcela eroilor români din municipiul Arad, unde un fost funcționar din administrația publică a amenajat patru cavouri în zona de protecție a mormintelor eroilor români. Față de acest aspect, membrii delegației au sesizat administratorul cimitirului, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor urmând să demareze procedurile prevăzute de lege pentru aducerea parcelei eroilor români la starea inițială.
De asemenea, în cimitirul evreesc din municipiul Cluj-Napoca s-a monitorizat modul în care au fost exhumate osemintele militarilor unguri, depuse în morminte individuale și comune în anul 1944. Activitatea de exhumare a fost avizată de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, desfășurându-se în conformitate cu prevederile Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor ungare de război din România și al mormintelor române de război din Republica Ungară.


10 iulie 2015
Colaborarea româno-germană în domeniul mormintelor de război

Vineri, 10 iulie a.c., la sediul instituției noastre, a avut loc o întrevedere de lucru între reprezentanții Uniunii Populare Germane pentru Îngrijirea Mormintelor de Război, domnii Norman Gorgl și col (r.) dr. Cristian Scarlat și directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, domnul col. dr. Ionel Tălpău.

Discuțiile au avut loc în baza Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind mormintele românești de război din Republica Federală Germania și mormintele germane de război din România, semnat la Bonn la 25 iunie 1996, și au avut drept obiect activitatea de îngrijire a cimitirelor și parcelelor de război germane de pe teritoriul României.

Anterior întâlnirii de lucru, delegația germană a întreprins o activitate de inspecție a stării de conservare a necropolelor de război germane din județele Argeș, Brașov, Buzău și Iași – context în care s-a constatat preocuparea autorităților pentru aceste obiective. Reprezentanții germani au mulțumit instituției noastre pentru sprijinul acordat în scopul organizării și desfășurării în bune condiții a misiunii.

Totodată, pe timpul discuțiilor partea germană și-a manifestat intenția continuării, în anul 2016, a tradiționalelor tabere mixte româno-germane, obiectivele și lucrările ce vor fi realizate urmând a fi comunicate Oficiului în scopul avizării.


Semnarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de război
 

Joi, 9 iulie a.c., cu prilejul vizitei la Bucuresti a ministrului italian al afacerilor externe, domnul Paolo Gentiloni, s-a semnat Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de razboi.

Acordul interguvernamental romano-italian reglementeaza colaborarea in domeniul mormintelor si operelor comemorative de razboi, asigurand cadrul necesar pentru identificarea, amenajarea si ingrijirea locurilor de inhumare a eroilor cazuti in timpul conflictelor armate. Acordul contine, printre altele, prevederi referitoare la formele de cooperare, amplasarea mormintelor si operelor comemorative de razboi, autoritatile insarcinate cu aplicarea acordului, aspectele financiare, solutionarea disputelor.

Structurile imputernicite, responsabile cu aspectele tehnice ale aplicarii acestui acord interguvernamental sunt: Oficiul National pentru Cultul Eroilor (pentru partea romana) si Comisariatul General pentru Omagierea Mortilor de Razboi din cadrul Ministerului Apararii (pentru partea italiana).

Pastrarea si cinstirea memoriei militarilor cazuti in lupta sau in prizonierat, amenajarea, reabilitarea si protejarea mormintelor si monumentelor dedicate acestora reprezinta o datorie de onoare a fiecarui stat si cetatean, dar si o obligatie ce decurge din Conventiile de la Geneva din 12 august 1949 cu privire la victimele conflictelor armate si Protocoalele aditionale ale acestora din 8 iunie 1977. Potrivit datelor detinute de ONCE, pe teritoriul actual al Republicii Italiene sunt inhumati cca. 2.000 de eroi romani, cazuti in timpul Primului Razboi Mondial.


Flori pe mormintele și monumentele eroilor români amenajate în Republica Ungară

 

Cu prilejul Zilei Eroilor, membrii corpului diplomatic român din Republica Ungară împreună cu reprezentanți ai autorităților publice locale au participat la activități de cinstire a memoriei militarilor români cazuți în luptă pe teritoriul acestui stat.

În acest context, au fost depuse coroane de flori la cimitirele și monumentele dedicate eroilor români din localitățile: Prugy, Hajduboszormeny, Debrecen, Nyiregyhaza, Perkupa, Miskolc, Szeged, Ostffyasszonyfa, Megyaszo, Jaszbereny, Abaujszanto și Tapioszsecso.

Ambasadorul României în Ungaria, domnul Victor Micula, împreună cu atașatul român al apărării, au depus coroane de flori la cimitirele și monumentele din localitățile Perkupa, Megyaszo, Abaujszanto și Prugy.

* * *

Militarii români căzuți pe teritoriul Republicii Ungare sunt în număr de aproximativ 16230 și își dorm sonmul de veci în 480 de locuri de înhumare de pe cuprinsul statului vecin. Încă de la înființare, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor s-a preocupat de starea acestora derulând mai multe proiecte comemorative dintre care amintim: reamenajarea parcelei de onoare și dezvelirea monumentului eroilor români din Budapesta, dezvelirea plăcii comemorative de la Prugy și amplasarea unei troiței comemorative în localitatea Perkupa.


Eroii români morți în prizonierat în lagărul din centrul Kazahstanului nu sunt uitați

Cu prilejul Zilei Eroilor, la Complexul memorial Spassk, regiunea Karaganda din Kazahstan, s-a desfășurat o ceremonie de cinstire a memoriei eroilor români care au murit în lagărul de prizonieri ce a funcționat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

La evenimentul desfășurat în data de 30 mai a.c. au participat ambasadorul României în Republica Kazahstan și atașatul român al apărării care au depus coroane de flori la monumentul dedicat celor peste 900 de prizonieri români de război morți în lagărele staliniste din centrul Kazahstanului, în perioada 1941-1950.

* * *

Monumentul eroilor români amplasat în cimitirul fostului lagăr Spassk nr. 99, alături de monumentele altor state, a fost realizat la inițitativa Ambasadei României în Republica Kazahstan și dezvelit în data de 9 septembrie 2003, în prezența unei delegații române conduse de președintele țării de la acea dată.


17.06.2015
Restaurarea Mausoleului eroilor de la Odorheiu Secuiesc
 

Mausolul eroilor de la Odorheiu Secuiesc (2013)
 

O echipă a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și reprezentanții primăriei municipiului Odorheiu Secuiesc au analizat în teren, în septembrie 2013, situația Mausoleului eroilor, convenind asupra unor masuri de punere în valoare a locului în care își dorm somnul de veci 317 eroi de „diferite naționalități și confesiuni“.
Lucrările de restaurare au început după alocarea fondurilor necesare pe plan local, în anul 2014. În prezent, Mausoleul eroilor din municipiul Odorheiu Secuiesc are un aspect care bucură privirile oricărui vizitator, fiind un model pentru administratorii mormintelor și operelor comemorative de război, care vor iniția măsuri de punere în valoare a acestor obiective. Inscripția de pe latura frontală a Mausoleului: Pentru eterna cinstire a eroismului, în limbile română și ungară, este încă un exemplu că, în prezent, cultul eroilor în România se realizează în conformitate cu legislația specifică domeniului.
 





Mausolul eroilor de la Odorheiu Secuiesc (2015)

Mausoleul eroilor din municipiul Odorheiu Secuiesc este amplasat în cadrul Cimitirului eroilor români din Dealul Cuvăr, fiind inaugurat în anul 1929 în memoria eroilor din Primul Război Mondial. La amenajarea acestuia și-au adus concursul, în perioada interbelică, Societatea Cultul Eroilor și Comitetul județean Odorhei, cu sprijinul populației, prefecturii, garnizoanei și protoeriei Odorhei.
Ultimele lucrări de reorganizare interioară a Mausoleului datează din anul 1940, când s-au construit mai multe cripte individuale și comune, costul lucrărilor la acea vreme fiind de peste 24.000 lei.
În anul 1988, primăria Odorheiu Secuiesc a amenajat o cale de acces auto și pietonală la Mausoleul eroilor, ansamblul funerar fiind împrejmuit cu gard viu.


1.07.2015
Pași prin istorie

Sublocotenentul (r) Lupașcu Stan – eroul de la Barnasanca

 


 

Armata Română a înregistrat 92.620 de militari care au murit în luptă în Al Doilea Război Mondial (1941 - 1945). Fiecare erou român care a luptat și a murit pentru țară are o istorie plină de dramatism, atât prin prisma faptelor de arme cât și prin modul în care urmașii i-au păstrat memoria vie.
Astăzi ne vom apleca mințile și inimile asupra eroului sublocotenent (r) Lupașcu Stan din Batalionul 17 Vânători de Munte, căzut în luptele pentru ocuparea pozițiilor sovietice de la Barnasanca, la 17 iulie 1941.
Militarii români care au fost desemnați să curețe câmpul de luptă de armele și munițiile abandonate de inamic și să-i înmormânteze creștinește pe militarii români, în conformitate cu reglementările care se aplicau în Armata Română, au identificat, în apropierea comunei Barnasanca, corpurile neînsuflețite a 27 de eroi români. Acestea au fost transportate în comuna Ojevo (localitate românească care a făcut parte în perioada interbelică din județul Hotin; în prezent, aceasta face parte din raionul Sokiriani, regiunea Cernăuți, Ucraina), fiind înhumate în morminte individuale, după oficierea unui serviciu religios de un preot militar.
Plutonierul TR Albu Nicolae, membru al echipei Centrului de colectare a armamentului și munițiilor din comuna Noua Suliță, a participat la strângerea corpurilor nînsuflețite de la Barnasanca, identificând, în buzunarele eroului sublotonenent (r) Lupașcu Stan, carnetul de avocat stagiar al acestuia și alte câteva lucruri care i-au aparținut, stropite cu sânge: “2 carnete de notițe și unul de student la București, 2 scrisori și o fotografie ale drei MU (Marioara Udila) – Iazu, Ialomița și o scrisoare testamentară a lui”.
Obiectele personale ale eroului sublocotenent (r) Lupașcu Stan au fost înmânate sorei acestuia, aflate în România. În anul 1960, familia eroului a dezvelit în localitatea natală a acestuia (comuna Ulmu, sat Jugureanu, jud. Brăila) un monument la baza căruia au fost îngropate o parte din lucrurile personale stropite cu sânge, iar pe latura frontală au fost inscripționate cuvintele: “Eroului locotenent Lupașcu Stănel, fost avocat dispărut pe front. Ridicat de îndurerata mamă Ștefana, care stă veșnic cu gândul la tine, singurul său fiu”.
În prezent, un urmaș al sublocotenentului (r) Lupașcu Stan s-a adresat Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, solicitând detalii privind locul unde este amplasat mormântul eroului, scrisoarea domniei sale fiind publicată la rubrica Prietenii ne scriu, considerând că este un motiv în plus pentru a aduce în lumină istoria unui erou român de pe Frontul de Est.



Până în anul 1942, statul român, prin Așezământul Național Regina Maria, a reamenajat Cimitirul Eroilor români de la Ojevo. Limitele necropolei de război au fost marcate prin ziduri din piatră. Toate crucile din lemn au fost înlocuite cu însemne de căpătâi din piatră, în cimitir fiind centralizați, în morminte individuale și în gropi comune, 513 militari români din Batalioanele 17, 18 și 19 Vânători de Munte.
Cimitirul eroilor români de la Ojevo se păstrează și în prezent la forma inițială, grație comunității de români din zona Ojevo, care a aplicat pe însemnele de căpătâi straturi succesive de var pentru a nu se putea citi inscripțiile, în contextul în care, după anul 1945, autoritățile sovietice au desființat în mod voluntar cimitirele eroilor români care nu au fost distruse, începând cu anul 1943, de armata sovietică.
 


13.07.2015
Misiune de documentare și inspecție în județele Arad, Bihor și Timiș




O delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a efectuat, în perioada 7-10 iulie a.c., o misune de documentare și inspecție la peste 50 de locuri de înhumare și monumente ale eroilor români, germani, italieni, sârbi, unguri și sovietici, amenajate în județele Arad, Bihor și Timiș.
Un exemplu pozitiv privind modul de întreținere a mormintelor și operelor comemorative de război, indiferent de naționalitatea eroilor, este dat de primăria municipiului Timișoara, osuarul, parcelele și monumentele militarilor români, germani, italieni, sârbi, sovietici și unguri fiind îngrijite și puse în valoare în conformitate cu prevederile Legii 379/2003, privind regimul mormintelor și operelor comeorative de război.
Membrii delegației au constatat și câteva cazuri de încălcare a legislației în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război, cel mai grav fiind la parcela eroilor români din municipiul Arad, unde un fost funcționar din administrația publică a amenajat patru cavouri în zona de protecție a mormintelor eroilor români. Față de acest aspect, membrii delegației au sesizat administratorul cimitirului, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor urmând să demareze procedurile prevăzute de lege pentru aducerea parcelei eroilor români la starea inițială.
De asemenea, în cimitirul evreesc din municipiul Cluj-Napoca s-a monitorizat modul în care au fost exhumate osemintele militarilor unguri, depuse în morminte individuale și comune în anul 1944. Activitatea de exhumare a fost avizată de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, desfășurându-se în conformitate cu prevederile Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor ungare de război din România și al mormintelor române de război din Republica Ungară.


10 iulie 2015
Colaborarea româno-germană în domeniul mormintelor de război

Vineri, 10 iulie a.c., la sediul instituției noastre, a avut loc o întrevedere de lucru între reprezentanții Uniunii Populare Germane pentru Îngrijirea Mormintelor de Război, domnii Norman Gorgl și col (r.) dr. Cristian Scarlat și directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, domnul col. dr. Ionel Tălpău.

Discuțiile au avut loc în baza Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind mormintele românești de război din Republica Federală Germania și mormintele germane de război din România, semnat la Bonn la 25 iunie 1996, și au avut drept obiect activitatea de îngrijire a cimitirelor și parcelelor de război germane de pe teritoriul României.

Anterior întâlnirii de lucru, delegația germană a întreprins o activitate de inspecție a stării de conservare a necropolelor de război germane din județele Argeș, Brașov, Buzău și Iași – context în care s-a constatat preocuparea autorităților pentru aceste obiective. Reprezentanții germani au mulțumit instituției noastre pentru sprijinul acordat în scopul organizării și desfășurării în bune condiții a misiunii.

Totodată, pe timpul discuțiilor partea germană și-a manifestat intenția continuării, în anul 2016, a tradiționalelor tabere mixte româno-germane, obiectivele și lucrările ce vor fi realizate urmând a fi comunicate Oficiului în scopul avizării.
 


Semnarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de război


Joi, 9 iulie a.c., cu prilejul vizitei la Bucuresti a ministrului italian al afacerilor externe, domnul Paolo Gentiloni, s-a semnat Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de razboi.
Acordul interguvernamental romano-italian reglementeaza colaborarea in domeniul mormintelor si operelor comemorative de razboi, asigurand cadrul necesar pentru identificarea, amenajarea si ingrijirea locurilor de inhumare a eroilor cazuti in timpul conflictelor armate. Acordul contine, printre altele, prevederi referitoare la formele de cooperare, amplasarea mormintelor si operelor comemorative de razboi, autoritatile insarcinate cu aplicarea acordului, aspectele financiare, solutionarea disputelor.
Structurile imputernicite, responsabile cu aspectele tehnice ale aplicarii acestui acord interguvernamental sunt: Oficiul National pentru Cultul Eroilor (pentru partea romana) si Comisariatul General pentru Omagierea Mortilor de Razboi din cadrul Ministerului Apararii (pentru partea italiana).
Pastrarea si cinstirea memoriei militarilor cazuti in lupta sau in prizonierat, amenajarea, reabilitarea si protejarea mormintelor si monumentelor dedicate acestora reprezinta o datorie de onoare a fiecarui stat si cetatean, dar si o obligatie ce decurge din Conventiile de la Geneva din 12 august 1949 cu privire la victimele conflictelor armate si Protocoalele aditionale ale acestora din 8 iunie 1977. Potrivit datelor detinute de ONCE, pe teritoriul actual al Republicii Italiene sunt inhumati cca. 2.000 de eroi romani, cazuti in timpul Primului Razboi Mondial.


Flori pe mormintele și monumentele eroilor români amenajate în Republica Ungară

Cu prilejul Zilei Eroilor, membrii corpului diplomatic român din Republica Ungară împreună cu reprezentanți ai autorităților publice locale au participat la activități de cinstire a memoriei militarilor români cazuți în luptă pe teritoriul acestui stat.

În acest context, au fost depuse coroane de flori la cimitirele și monumentele dedicate eroilor români din localitățile: Prugy, Hajduboszormeny, Debrecen, Nyiregyhaza, Perkupa, Miskolc, Szeged, Ostffyasszonyfa, Megyaszo, Jaszbereny, Abaujszanto și Tapioszsecso.

Ambasadorul României în Ungaria, domnul Victor Micula, împreună cu atașatul român al apărării, au depus coroane de flori la cimitirele și monumentele din localitățile Perkupa, Megyaszo, Abaujszanto și Prugy.

* * *

Militarii români căzuți pe teritoriul Republicii Ungare sunt în număr de aproximativ 16230 și își dorm sonmul de veci în 480 de locuri de înhumare de pe cuprinsul statului vecin. Încă de la înființare, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor s-a preocupat de starea acestora derulând mai multe proiecte comemorative dintre care amintim: reamenajarea parcelei de onoare și dezvelirea monumentului eroilor români din Budapesta, dezvelirea plăcii comemorative de la Prugy și amplasarea unei troiței comemorative în localitatea Perkupa.
 


Eroii români morți în prizonierat în lagărul din centrul Kazahstanului nu sunt uitați

Cu prilejul Zilei Eroilor, la Complexul memorial Spassk, regiunea Karaganda din Kazahstan, s-a desfășurat o ceremonie de cinstire a memoriei eroilor români care au murit în lagărul de prizonieri ce a funcționat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

La evenimentul desfășurat în data de 30 mai a.c. au participat ambasadorul României în Republica Kazahstan și atașatul român al apărării care au depus coroane de flori la monumentul dedicat celor peste 900 de prizonieri români de război morți în lagărele staliniste din centrul Kazahstanului, în perioada 1941-1950.

* * *

Monumentul eroilor români amplasat în cimitirul fostului lagăr Spassk nr. 99, alături de monumentele altor state, a fost realizat la inițitativa Ambasadei României în Republica Kazahstan și dezvelit în data de 9 septembrie 2003, în prezența unei delegații române conduse de președintele țării de la acea dată.
 



1 iunie 2015

Stabilirea câștigătorilor concursului online Să nu ne uităm eroii!, ediția a XXXII-a

S-a încheiat concursul online Să nu ne uităm eroii!, ediția a XXXII-a .

În urma evaluării rezultatelor și a tragerii la sorți, au fost desemnați următorii câștigători:

- locul I: Curelea Dragoș Lucian, Sibiu, jud. Sibiu

- locul al II-lea: Roman Robert Aurelian, Pitești , jud. Argeș

-locul al III-lea: Găman Ionuț, Iași, jud. Iași

Mulțumim tuturor concurenților pentru participare și vă așteptăm cu drag la următoarele ediții ale concursului. Lansarea lor va fi anunțată din timp pe site-ul nostru.


Anul Veteranilor de Război din Armata Română în străinătate
 

În contextul Anului Veteranilor de Război, s-a desfășurat o serie de ceremonii religioase și militare la monumente și cimitire de onoare românești din mai multe țări unde militarii români au luptat peste graniță și s-au jertfit pentru apărarea ființei naționale.

În data de 27 aprilie a.c., s-a desfășurat la Viena o ceremonie comemorativă la Monumentul eroilor români din Primul Război Mondial la care au participat ambasadorul României în Austria și atașatul român al apărării la Viena, parohul comunității ortodoxe din Viena și membri ai comunității române din Viena. Din partea austriacă au fost prezenți la eveniment reprezentanți ai Crucii Negre, entitatea austriacă responsabilă cu problematica operelor comemorative de război, precum și șeful Protocolului Militar din cadrul Ministerului austriac al Apărării și Sportului, domnul colonel Ernst Bachner.

Vineri 29 aprilie a.c., la Cimitirul de onoare românesc de la Țiganca din Republica Moldova, la inițiativa Ambasadei României la Chișinău, s-a organizat un eveniment comemorativ la care autoritățile moldovene au avut o reprezentare de nivel înalt, prin participarea viceministrului apărării, doamna Ana Vasilachi.

Ziua Veteranilor de Război a fost celebrată și la Liublino, regiunea Moscova unde, în data de 29 aprilie a.c., membrii Ambasadei României la Moscova și reprezentanții Asociației „Voenîie Memorialî” au adus un omagiu tuturor militarilor români căzuți în lupte pe teritoriul Federației Ruse și au depus coroane de flori.

Sâmbătă 30 aprilie a.c., la Cimitirul de onoare al eroilor români din al Doilea Război Mondial din localitatea Zvolen, Slovacia, corpul diplomatic român acreditat în această țară, membrii ai parohiei ortodoxe din Viena și reprezentanți ai autorităților locale au luat parte la o ceremonie emoționantă dedicată sacrificiului făcut de militarii români care au luptat pe frontul din Cehoslovacia la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Este impresionant faptul că locuitorii acestui oraș nu i-au uitat pe eroii români și participă în fiecare an, în număr mare, la manifestările dedicate acestora.

La Cimitirul eroilor români din al Doilea Război Mondial din cadrul Cimitirului Central din Budapesta, s-a desfășurat în data de 20 aprilie a.c. un eveniment comemorativ la care au fost prezenți, alături de membrii Ambasadei României la Budapesta, șeful Departamentului Cooperare Internațională din cadrul Ministerului Ungar al Apărării, atașații apărării din China, Germania, Polonia, Slovacia, Spania și Statele Unite ale Americii, precum și reprezentanți ai Centrului de Excelență al NATO pentru Medicina Militară.
 

Ceremonie dedicată eroilor români înhumați în Republica Moldova




Joi 21 mai a.c, cu prilejul Zilei Eroilor, s-a desfășurat la Cimitirul de onoare al ostașilor români de la Călărași, Republica Moldova, un eveniment comemorativ dedicat militarilor români care au căzut în luptă și au fost înhumați în această localitate.

Ceremonia a fost deschisă cu o scurtă cuvântare rostită de atașatul român al apărării, colonel dr. Dumitru Neacșu și a fost urmată de serviciul religios oficiat de un sobor de preoți de la Mitropolia Basarabiei. La activitate, statul moldovean a fost reprezentat de secretarul de stat din Ministerul Apărării al Republicii Moldova, domnul Aurel Fondos, membri din conducerea Consiliului raional Călărași și ai Primăriei Călărași. Din România a fost prezentă la eveniment o delegație a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, filiala Iași. De asemenea, au mai dorit să aducă un omagiu militarilor români atașatul militar al Republicii Polone la Chișinău și adjunctul atașatului militar al Statelor Unite ale Americii.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a asigurat garda de onoare la monument și muzica militară iar participanții la eveniment au depus coroane de flori roșii și albe care evocă puritatea idealurilor naționale și jertfa acestor oameni care își dorm somnul de veci în necropola de onoare din localitatea moldoveană.





Sâmbătă 16 mai,

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor

își deschide porțile pentru vizitatorii săi

 

Sâmbătă 16 mai a.c, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor organizează

Ziua Porților Deschise – 2015

la sediul său Castelul Țepeș amplasat în Parcul Carol I.

În deschiderea evenimentului, vizitatorii pot lua parte la o activitate de depunere, la Mormântul Ostașului Necunoscut, a unei urne cu pământul udat de sângele militarilor români care au luptat eroic la Plevna, în Bulgaria, pentru cucerirea independenței de stat a României (1877-1878).

Echipa Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a pregătit, cu acest prilej, mai multe surprize pentru toți aceia care doresc să cunoască mai îndeaproape domeniul cultului eroilor la români.

*

Concert de fanfară susținut de orchestra

Muzicii Militare din Ministerul Apărării Naționale

*

Moment artistic susținut de

actorul Florin Nan

*

Micro-recital al corului de copii Anastasis din Târgoviște

*

Exercițiu de reconstituire istorico-militară, în uniforme specifice Războiului de Independență executat de

Asociația Tradiția Militară

*

Intonarea imnului de stat de către

baritonul Operei Române, Iordache Basalic

*

Tombolă-concurs cu premii surpriză

*

Moment artistic susținut de trupa de cascadori și actori profesioniști

Lupii Albi

*

Întâlnirea publicului bucureștean cu
veteranul de război – general maior (rt.) Constantin ISPAS

*

Pe tot parcursul programului oaspeții se pot întâlni cu membrii Asociației Neam Unit, organizație non-guvernamentală care are ca scop promovarea valorilor noastre naționale

*

Expoziții de fotografii, carte și obiecte

ce au aparținut militarilor români căzuți în Primul Război Mondial

*

Oaspeții vor putea admira

panorama Capitalei de pe teresa Castelului Țepeș.


 

RECUNOȘTINȚĂ‚ EROILOR ROMÂNI CĂ‚ZUȚI PE TERITORIUL CEHOSLOVACIEI LA SFÂRȘITUL CELUI DE-AL DOILEA RĂ‚ZBOI MONDIAL

Cu prilejul aniversării a 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Ambasada României în Republica Cehă organizează, în colaborare cu autoritățile locale cehe, ceremonii de cinstire a memoriei eroilor români care s-au jertfit în luptele purtate pe teritoriul Cehoslovaciei în perioada decembrie 1944 – mai 1945.

Calendarul principalelor evenimente comemorative este următorul:

Orașul Bzenec : vineri, 17 aprilie, începând cu orele 17:00, s-a desfășurat o ceremonie comemorativă la Monumentul Eroilor Români. Ceremonia s-a continuat la cimitirul Bzenec, prin cinstirea victimelor din rândurile locuitorilor orașului.

Monumentul Eroilor Români din Bznec

Orașul Uherský Brod : vineri, 24 aprilie, începând cu orele 10:00 (adresa: Masarykovo nám. 100, 688 17 Uherský Brod).

Orașul Veselí nad Moravou : vineri, 24 aprilie, aproximativ orele 16:30 (adresa: cimitirul Zarazice din Veselí nad Moravou) și aproximativ orele 17:00 (adresa: Hlavní HÅ™bitov – cimitirul principal din Veselí nad Moravou).

Comuna Bánov : luni, 27 aprilie, aproximativ orele 17:00, ceremonie la Monumentul Eroilor Români din cimitirul localității, apoi la Monumentul Eroilor Cehi.

 

Monumentul Eroilor Români din cimitirul localității Banov

Orașul Brno   - marți, 28 aprilie, orele 14.00, la Cimitirul Central al orașului Brno, ceremonie militară asigurată de Garnizoana Brno și Universitatea Apărării, urmată de rugăciuni în memoria eroilor români rostite de părintele paroh Cristian Popescu.

Orașul Vyškov : joi, 30 aprilie, orele 15:00, la Monumentul Eliberatorilor din strada BrnĂ›nská a orașului Vyškov.

Orașul Otrokovice : duminică, 3 mai, începând cu orele 11.45, în piața 3. KvĂ›tna a orașului Otrokovice.

Comunele BĂ›lov, Halenkovice și Hostišová : duminică, 3 mai. Deplasarea în cele trei comune învecinate se va efectua după încheierea manifestării în orașul Otrokovice.

Orașul KromĂ›Å™íž : luni, 4 mai, începând cu orele 10.00 (adresa: námĂ›stí Míru, KromĂ›Å™íž, Monumentul Eroilor Români).

Monumentul Eroilor Români din KromĂ›Å™íž

Numărul total al militarilor români care activau, în anul 1945, pe teritoriul Cehoslovaciei, a ajuns la circa 250 000 de persoane. Românii au eliberat 1700 de localități, dintre care 31 de orașe din Cehoslovacia. În prezent, se cunoaște faptul că pe teritoriul Cehiei își dorm somnul de veci 3331 de eroi români în 133 locuri de înhumare iar pe teritoriul Slovaciei 16361 de eroi români în 34 de locuri de înhumare.

Cimitirul de onoare al eroilor români de la Brno adăpostește majoritatea osemintelor militarilor români morți în luptele pentru eliberarea Cehiei în anii de sfârșit ai celui de-al Doilea Război Mondial, reprezentând una din mărturiile grăitoare, peste ani, pentru jertfa unei generații de luptători români căzuți pe meleaguri străine.

Cimitirul de onoare al eroilor români de la Brno


20 aprilie 2015
Activitate de inspecție și control privind respectarea regimului juridic a unor morminte și opere comemorative de război

 

În perioada 15-16 aprilie a.c., o delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a desfășurat o activitate de verificare a modului în care se respectă regimul juridic al unor morminte și opere comemorative de război din județele Galați și Vaslui, fiind inspectate 49 de monumente și locuri de înhumare a eroilor români, francezi, germani, ruși și sovietici.
Cu acest prilej s-a constatat că majoritatea mormintelor și operelor comemorative de război sunt întreținute în bune condiții de către unitățile administrativ-teritoriale, așa cum este cazul în municipiile Huși, Tecuci și Galați.
Din păcate, la cimitirul eroilor români din municipiul Bârlad, necropolă amplasată în str. Mihai Eminescu, membrii delegației au constatat că o suprafață de cca. 200 de mp a fost ocupată abuziv de un cetățean al cărui imobil se învecinează cu mormintele eroilor români, pe locul respectiv fiind amenajată o plantație de arbuști ornamentali.
Administratorul cimitirului eroilor, convocat la necropolă, a sesizat poliția locală, iar cetățeanul care a încălcat prevederile Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război a fost somat ca, în termen de 10 zile, să aducă suprafața cimitirului eroilor la starea inițială. În caz contrar, administratorul cimitirului eroilor, asistat de poliția locală și ajutat de personalul de curățenie din cadrul unității administrativ-teritoriale, va dezafecta plantația amenajată ilegal.
 


„Școala Altfel” la Castelul Țepeș

Joi 9 aprilie a.c., Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a fost gazda elevilor și profesorilor Școlii Gimnaziale din comuna Ghimpați, județul Giurgiu. Scopul activității l-a constituit vizitarea sediului instituției Castelul Țepeș – monument istoric bucureștean puțin cunoscut publicului larg. În acest context, elevilor li s-a prezentat istoricul acestui impozant obiectiv, precum și aspecte din domeniul cultului eroilor.
Desfășurată în cadrul săptămânii „Școala Altfel”, activitatea s-a bucurat de un viu interes din partea elevilor și profesorilor vizitatori.
 


9 aprilie 2015
Un erou, o floare în cimitirul giurgiuvean Smârda

 


 
66 de elevi și trei cadre didactice din cadrul școlii gimnaziale nr. 1 Sf. Gheorghe din municipiul Giurgiu au desfășurat activități ușoare de întreținere în parcela eroilor români și sovietici din cimitirul giurgiuvean Smârda, în ziua de 8 aprilie 2014.
Elevii au depus câte o floare, în semn de recunoștință, la fiecare însemn de căpătâi, iar la finalul activității au primit câte o diplomă de participare.
Parcela eroilor din cimitirul Smârda a fost amenajată în forma definitivă în anul 1952, având o suprafață de 625 mp. În cadrul acesteia sunt 42 de însemne de căpătâi creștine, pe care sunt menționate numele a 126 de eroi români care au murit în Al Doilea Război Mondial și 25 de însemne de căpătâi sovietice, individuale și comune, în memoria a 82 de militari sovietici.
În cadrul parcelei există două monumente comemorative de război, unul pentru eroii români, iar altul pentru militarii sovietici. Pe placa din marmură albă, montată pe latura frontală a monumentului eroilor români sunt inscripționate următoarele cuvinte:
GLORIE VEȘNICĂ‚ / OSTAȘILOR ROMÂNI / CĂ‚ZUȚI EROIC / PE CÂMPURILE DE LUPTĂ‚ / PENTRU INDEPENDENȚA / ȘI INTEGRITATEA TERITORIALĂ‚ / ȘI PENTRU ELIBERAREA / PĂ‚RȚII DE NORD-VEST / A ROMÂNIEI / DE SUB OCUPAȚIA / HORTYSTO-HITLERISTĂ‚ / ÎN CEL DE AL DOILEA / RĂ‚ZBOI MONDIAL.
 

Cea de-a treia ediție a proiectului Un erou, o floare la Ghimpati


Miercuri 08 aprilie a.c., Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a participat la activitatea Un erou, o floare de la Cimitirul internațional al eroilor din Primul Război Mondial din satul Valea Plopilor, comuna Ghimpați, județul Giurgiu.

La activitatea au participat 30 de elevi de la Școala Gimnazială din localitate, care au realizat lucrări de curățare a necropolei de război și de refacere a inscripțiilor de pe însemnele de căpătâi și de pe cripta monument a cimitirului.

Un moment impresionant l-a constituit întâlnirea elevilor cu alpiniștii din grupul „Acțiunea Montană” care au împărtășit din experiența trăită de aceștia pe timpul cucericii vârfului Elbrus (Munții Caucaz) din Republica Kabadrino-Balkariia, Federația Rusă – regiune în care Armata română a suferit mari pierderi umane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (820 militari din Divizia 2 Munte).

În semn de recunoștință, la finalul manifestării copiii au depus flori pe mormintele eroilor și la monumentul central.

La organizarea evenimentului și-au adus aportul și reprezentanții Primăriei comunei Ghimpați, cărora le mulțumim pentru întregul sprijin.


Activitatea Un erou, o floare la Turnu Măgurele!
 


Marți 07 aprilie a.c. elevii Liceului Teoretic Marin Preda din municipiul Turnu Măgurele, însoțiți de cadrele didactice, au participat la activitatea „Un erou, o floare” de la Parcela eroilor români din Primul și Al Doilea Război Mondial din cadrul Cimitirului Municipal din localitate.

Cei aproximativ 60 de elevi prezenți la eveniment au adus un pios omagiu eroilor români și germani înhumați în necropola de război, care au luptat în război sacrificându-și viața.

În cadrul parcelei se regăsesc mormintele a 34 militari români și 15 militari germani căzuți la datorie în timpul celor două războaie mondiale. Un monument-criptă cu vultur și basorelief din bronz străjuiește această parcelă, în cripta căruia odihnesc osemintele a 69 militari români necunoscuți, căzuți la datorie pe câmpurile de luptă ale celui de-al Doilea Război Balcanic și ale Primului Război Mondial.

La finalul activității elevii au depus flori și s-au recules la mormintele eroilor iar reprezentanții Oficiului le-au înmânat diplome de participare, simbol al participării active la această activitate și al recunoștinței pentru sacrificiul înaintașilor nostri.  

GAZDA EVENIMENTULUI, OFICIUL NAȚIONAL PENTRU CULTUL EROILOR MULȚUMEȘTE TUTUROR PARTICIPANȚILOR LA ACTIVITATE!


Activitatea Un erou, o floare la Alexandria!

 


Marți 07 aprilie a.c. elevii Colegiului Național Alexandru Dimitrie Ghica din Alexandria, însoțiți de cadrele didactice, au participat la activitatea „Un erou, o floare” de la Cimitirul internațional al eroilor din Primul Război Mondial din localitate.

Cei 50 de elevi prezenți la eveniment au desfășurat lucrări de îngrijire a mormintelor eroilor constând în degajarea aleilor de vegetația parazitară, curățarea crucilor, refacerea înscrisurilor de pe însemnele de căpătâi. Echipa Oficiului Național pentru Cultul Eroilor le-a vorbit liceenilor despre domeniul cultul eroilor și le-a oferit mai multe date despre istoricul acestei necropole de război.

Pe tot parcursul activității au fost prezente mai multe echipe ale mass-media centrale și locale aparținând postului național de televiziune (emisiunea săptămânală Pro Patria), Teleorman TV, Radio România Actualități, publicația militară Observatorul Militar.

În încheiere, elevii au depus flori pe mormintele eroilor iar reprezentanții Oficiului le-au înmânat diplome, ca o recunoaștere simbolică a efortului lor de îngrijire a necropolei de război din comunitatea din care fac parte.

GAZDA EVENIMENTULUI, OFICIUL NAȚIONAL PENTRU CULTUL EROILOR MULȚUMEȘTE TUTUROR PARTICIPANȚILOR LA ACTIVITATE!


Cea de-a treia ediție a proiectului Un erou, o floare la Târgu Jiu


Luni 06 aprilie a.c., Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a participat la activitatea Un erou, o floare de la Cimitirul internațional al eroilor din Primul Război Mondial din Târgu Jiu.

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Liceul Energetic din localitate și s-a bucurat de participarea reprezentanților Instituției Prefectului județului Gorj. Un moment important din desfășurarea manifestării l-a reprezentat alocuțiunea domnului general maior (rtr.) Constantin Ispas, veteran de război, care le-a vorbit copiilor despre experiența dramatică a războiului. În final, liceenii au depus flori pe mormintele eroilor. Buna organizare a evenimentului o datorăm implicării Comenduirii Garnizoanei Târgu Jiu, către care se îndreptă mulțumirile noastre.

***

Cimitirul internațional al eroilor din Primul Război Mondial a fost inaugurat în anul 1918, fiind amenajat de către trupele germane, pentru a adăposti mormintele a 1.618 militari căzuți la datorie în Primul Război Mondial, în luptele din împrejurimile orașului Târgu-Jiu. În această necropolă de război sunt înhumați 836 militari români, 621 militari germani, 55 militari austro-ungari și un număr de 106 militari necunoscuți).

În anii ’50 a fost amenajată o secțiune în cimitir dedicată ostașilor sovietici. Aici au fost amenajate 67 morminte, cu însemne de căpătâi (de tip sovietic) din beton și un monument comemorativ de tip obelisc.
 


Cimitirul prizonierilor români de la Spassk, regiunea Karaganda, Republica Kazahstan
 

Anual, la data de 31 mai, în Republica Kazahstan se comemorează Ziua victimelor represiunii staliniste.În seria manifestărilorce se vor organiza cu acest prilej se înscriu și ceremonialele de depunere de coroane de flori ce se desfășoară în cadrul Complexului memorial de la Spassk, la care participă reprezentanții ambasadelor statelor care au monumente comemorative în acest spațiu, alături de reprezentanți ai autorităților locale.

În Complexul de la Spassk se află și un monument românesc – realizat în anul 2003, din inițiativa Ambasadei României în Kazahstan – care cinstește memoria celor peste 900 de prizonieri români decedați în Lagărul N.K.V.D. nr. 99.

7 aprilie 2015
PREZENȚE ROMÂNEȘTI PE PĂ‚MÂNT SLOVAC  


1. Monumentul eroilor români din Nové Mesto nad Váhom este amplasat în Parcul Dominika Štubňu și este ridicat pe locul unde au fost înhumați, inițial, 122 militari români decedați în luptele pentru eliberarea localității (7 aprilie 1945). Ulterior, eroii români au fost strămutați în cimitirul de onoare românesc de la Zvolen. Opera comemorativă a fost realizată de sculptorul M. Struhárik, în anul 1992. Pe fațada principală este inscripționat textul:„Pomnik 122 vojakov 4. Rumunskej/armády padlých v bojoch o/Nové Mesto nad Váhom/v roku 1945.“

2. Parcela eroilor români din Stará Turá esteamplasată în cimitirul civil, pe str. Hurbanova, la aprox. 5 km de la intrarea în oraș, venind dinspre Nové MĂ›sto nad Váhom. Parcela este chiar la intrarea în cimitir, pe partea dreaptă, aici fiind înhumați 36 de militari români căzuți, în perioada 8-15 aprilie 1945, în luptele pentru eliberarea localității. Pe monumentul central de forma unei cruci este înscris următorul text, în limbile română și slovacă: „În memoria eroilor români căzuți în luptele pentru eliberarea orașului nostru“.
Chiar dacă cea mai mare parte a eroilor români înhumați pe teritoriul Slovaciei a fost centralizată în necropola de război românească de la Zvolen, în Stará Turá - la cererea localnicilor - s-a aprobat ca eroii români să fie lăsați pentru vecie în cimitirul localității, întrucât erau considerați ca fiind și eroii acestora.
În incinta școlii situate în apropierea necropolei de război românești, în anul 1998, a fost dezvelită o placă comemorativă „IN MEMORIA eroilor căzuți – ostași ai Armatei a 4-a Române, care și-au jertfit viața în luptele sângeroase pentru eliberarea noastră, 8-15.4.1945“.

3.Troița eroilor români din Kalnica este situată la marginea localității, la o intersecție de drumuri. Pe un postament din ciment este o cruce centrală încadrată de alte două cruci de dimensiuni mai mici. Pe placa orizontală, comună celor trei cruci, este scris în limba română: „Trecătorule, oprește-te un minut și amintește-ți de eroii români căzuți în luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei – aprilie 1945“.
În aceste momente de recunoștință – împlinirea a 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, respectiv a 70 de ani de la jertfele militarilor români pentru eliberarea Slovaciei și Cehiei – este obligația noastră să nu uităm pe niciunul din militarii românii care au căzut și și-au găsit odihna veșnică pe meleaguri străine. Este datoria nostră sacră de a-i pomeni și onora.


Elevii bucureșteni au cinstit eroii români din Cimitirul Militar Ghencea!
 

 

Luni 06 aprilie a.c., elevii Școlii Gimnaziale nr. 143 din București au participat la activitatea „Un erou, o floare” de la Cimitirul Militar Ghencea din Capitală.

La manifestare a participat secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului, doamna Otilia SAVA, și directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, domnul colonel doctor Ionel TĂ‚LPĂ‚U.

Doamna secretar de stat Otilia SAVA le-a vorbit copiilor despre sacrificiul eroilor români care au căzut în războaie. Cu toții trebuie să cunoaștem și să ne amintim permanent faptul că existența României de astăzi ca stat independent, suveran și democrat se datorează acestor oameni care au murit pe câmpurile de luptă în Primul și al Doilea Război Mondial, dar și camarazilor lor de arme, veteranii de război, care prin tăria spiritului și a trupului au reușit să supraviețuiască ororilor războiului și ne amintesc, nouă tuturor, cât de important este să prețuim libertatea și să ne cinstim, cu demnitate și perseverență, țara, prin tot ceea ce întreprindem.
La finalul activității, elevii au depus flori și au aprins candele ale recunoștinței la mormintele veteranilor de război și la Osuarul eroilor români care adăpostește rămășițele pământești a 269 de militari români căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial.

GAZDA EVENIMENTULUI, OFICIUL NAȚIONAL PENTRU CULTUL EROILOR, MULȚUMEȘTE TUTUROR PARTICIPANȚILOR LA ACTIVITATE

Un erou, o floare

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor desfășoară în perioada 6 – 8 aprilie 2015 cea de a treia ediție a proiectului Un erou, o floare. Ediția de anul acesta constă în realizarea unor lucrări de îngrijire, cu grad redus de complexitate, la șase cimitire de război românești și străine din mai multe localități din țară și se derulează în cadrul evenimentului Armata – O Școală Altfel.

Proiectul a fost gândit în cadrul eforturilor de marcare a Centenarului Primului Razboi Mondial dar și al împlinirii a 70 de ani de la sfârsitul celui de-al Doilea Război Mondial și se desfășoară sub egida Anul Veteranilor de Război.

Obiectivul demersului nostru îl reprezintă cultivarea în rândul tinerilor a memoriei eroilor Neamului prin cunoașterea monumentelor și cimitirelor de onoare din comunitățile din care fac parte. Implicarea nemijlocită a elevilor și studenților în îngrijirea și conservarea operelor comemorative de război va dezvolta în conștiința acestora responsabilitatea pe care adulții de mâine o vor avea față de valorile istoriei naționale prin exemplul de demnitate și curaj de care au dat dovadă militarii români cazuți în războaiele pentru apărarea Patriei.

Activitățile de anul acesta din cadrul Proiectului Un erou, o floare se vor desfășura, după cum urmează:

Luni 06.04 .

BUCUREȘTI: începând cu ora 10.00, la Cimitirul Ghencea Militar

TÂRGU JIU: începând cu ora 11.00, la Cimitirul internațional al eroilor din Primul Război Mondial

Marți, 07.04

ALEXANDRIA: începând cu ora 10.00,la Cimitirul eroilor români și străini din Primul și cel de-al Doilea Război Mondial

TURNU MĂ‚GURELE: începând cu ora 11.00, la Parcelele eroilor români din Primul și cel de-al Doilea Război Mondial și Parcela militarilor sovietici

Miercuri, 08.04

GIURGIU: începând cu ora 10.00, la Parcela eroilorromâni și Parcela militarilor sovietici din cadrul Cimitirului Smârda

VALEA PLOPILOR (GHIMPAȚI): începând cu ora 10.00, la Cimitirul eroilor români din Primul Război Mondial

La finalul celor 6 activități, elevii de la unitățile școlare participante vor depune flori pe mormintele eroilor, iar – pentru efortul depus – aceștia vor primi cărți cu tematică istorică.  

Jurnalistii din mass-media locala si centrala care doresc sa participe la aceasta activitate sunt asteptati la aceste evenimente.


IN MEMORIAM eroilor români morți la Pieštany
 

 

La 5 aprilie 1945, localitatea slovacă Pieštanya fost eliberată de către Divizia 2 infanterie din Corpul 7 al Armatei 1 română. Cu ocazia luptelor crâncene desfășurate în zonă au decedat 75 de eroi români înhumați într-un cimitir, special amenajat, la ieșirea din localitate „mormintele au fost amenajate de Echipa Cultul Eroilor nr. 3 punându-se borduri de iarbă după ce s-a dat forma mormintelor conform Instr. Așezământului Național Regina Maria pentru Cultul Eroilor. Mormintele au fiecare câte o cruce de brad în grosime de 2 cm, crucile sunt noi [ ...]“.

În anii ’50, în contextul amplei campanii de centralizare a eroilor români înhumați pe teritoriul Slovaciei, aceștia au fost strămutați în Cimitirul Militar Central al Armatei Române din Zvolen.

În iunie 1945, din inițiativa comandamentului Armatei 1 române, în localitatea Pieštany s-a ridicat un monument comemorativ care și, în prezent, amintește de jertfa militarilor români „1944 – 1945. România“. Pe plăcile laterale sunt menționate „Marile unități române care au luptat pentru eliberarea poporului prieten cehoslovac“.
 


Eroii nu mor niciodată și găsesc adesea calea să comunice cu noi!

 



 
Este bine cunoscut de către noi toți că participarea armatei române la luptele de pe Frontul de Est din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în intervalul 22 iunie 1941- 23 august 1944, a fost determinată, în principal, de necesitatea eliberării Basarabiei și Bucovinei de Nord, care se aflau de un an de zile sub ocupație sovietică. Cu siguranță că aducerea în granițele țării a celor două provincii istorice românești a fost dezideratul întregii noastre societăți deși elita politică și militară a vremii nu a fost în totalitate de acord cu angajarea unităților armatei române la răsărit de Nistru, după data de 26 iulie 1941. Cu toate acestea, conjunctura politică și militară de la acel moment i-a determinat pe cei aflați în poziția de a lua decizii să continue să se implice, pentru consfințirea victoriei obținute, în campania militară din est și să ia parte la bătăliile de la Odessa, din Crimeea, Caucaz, de la Cotul Donului, Stalingrad, Kuban.

Echipa Oficiului Național pentru Cultul Eroilor lucrează permanent pentru actualizarea sistemului național de evidență a mormintelor și operelor comemorative de război românești și străine din România și românești din străinătate și a identificat recent, în urma unei munci de cercetare, locul de înhumare a eroului român Popescu C. Gheorghe căzut la datorie pe Frontul de Est, în zona Stalingrad (Federația Rusă).

Și cu acest prilej ne exprimăm public recunoștința pentru faptele de arme ale eroului român și transmitem aprecierea noastră urmașilor săi care mențin vie în sufletul lor dar și al conaționalilor, prin exemplul pe care îl dau, flacăra demnității și a respectului datorate morților noștri de război.

Instituția noastră are, în prezent, în derulare Proiectul de construire a primului Cimitir Centralizator al Militarilor Români de la Rossoșka, Regiunea Volgograd (fostă Stalingrad).


Sesiune de analiză și prezentare a activității întreprinse în cursul anului 2014 de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor

Miercuri 4 februarie a.c, s-a desfășurat la sediul instituției noastre, Castelul Țepeș din vecinătatea Parcului Carol I, prezentarea proiectelor realizate de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în anul 2014, conform obiectivelor sale majore: protejarea și conservarea mormintelor și operelor comemorative de război, precum și promovarea domeniului cultul eroilor.

Oficiul a acționat anul trecut pentru îndeplinirea responsabilităților sale pe mai multe direcții: colaborarea în cadrul acordurilor internaționale pe care România le are, în prezent, încheiate în domeniul de activitate specific; desfășurarea unui număr însemnat de misiuni de inspecție și control în țară, precum și a unor misiuni de documentare și relaționare cu instituțiile omologe în străinătate; organizarea și desfășurarea de proiecte cu caracter comemorativ-educativ menite să promoveze cultul eroilor în rândul tinerei generații, cu implicarea mai multor unități școlare din București și din țară.

În vederea marcării Centenarului Primului Război Mondial, Oficiul a elaborat, în colaborare cu structurile cu atribuții în domeniu din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Planul activităților dedicate Centenarului Primului Război Mondial ce se vor desfășura în cadrul MApN, document aprobat de ministrul apărării naționale. De asemenea, a fost elaborat, împreună cu alte ministere și instituții publice din România, Programul național al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial (2015-2019), ce urmează să fie aprobat printr-o hotărâre a Guvernului.

În același context, al acțiunilor menite să evoce momente importante ale primei conflagrații mondiale, instituția noastră a finanțat realizarea Proiectului de restaurare a Cimitirului eroilor români căzuți în Primul Război Mondial de la Teiș-Târgoviște, județul Dâmbovița.


Povestea eroului aviator Ion Muntenescu în scrisoarea doamnei Alexandra Rusea

Între eroii purtători de aripi ai războiului de întregire națională, memoria documentelor oficiale dar și cele din arhiva personală păstrează la loc de cinste faptele plutonierului de marină aviator Ion Muntenescu.

S-a născut la Tecuci în anul 1892 și a urmat cursurile Școlii de maiștri militari de marină, fiind avansat la gradul de caporal în decembrie 1910. După practica făcută la bordul crucișătorului „Elisabeta” a fost repartizat la Divizia de Dunăre.

Avansat la gradul de sergent, a cerut transferul la aviație obținând brevetul militar de pilot nr. 102 din 23 august 1916, după absolvirea Școlii de pilotaj de la Băneasa.

23 noiembrie, 1917, zi de doliu pentru Escadrila N 11 din care a facut parte aviatorul Ion Muntenescu... În urma unei lupte aeriene, acesta a murit fiind atacat de trei avioane de vânătoare germane tip Rolland.

Maiorul aviator Andrei Popovici, comandantul Grupului 2 Aeronautic Tecuci, mărturisea:

„Îl iubeam nespus pe Muntenescu, căci merita să fie iubit pentru bunătatea lui simplă, pentru credința sa, pentru cuvântul drept, fără ipocrizie, pentru demnitatea și curajul pe care îl proba cu prisosință și care sunt apanajul ființelor înzestrate excepționale, ale eroilor

(Sursa: Dr. Valeriu Avram, Zburătorii României, Colecția „Cultul Eroilor”, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Editura Alpha MDN SA, Buzău, 2007)


07.01.2015
Apariție editorială:
Manualul privind strămutarea mormintelor de război


La sfârșitul anului 2014, o lucrare de profil, elaborată de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, a văzut lumina tiparului la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei; este vorba de Manualul privind strămutarea mormintelor de război.
Lucrarea oferă o paletă largă de informații, cu caracter exhaustiv și interdisciplinar, în ceea ce privește problematica mormintelor de război, cadrul normativ aferent și instrucțiunile tehnice care trebuie respectate în cazul inițierii, avizării și executării lucrărilor propriu-zise de strămutare a rămășițelor pământești aparținând persoanelor decedate, pe teritoriul României, în timpul și din cauza conflictelor armate.
Documentul nu înlocuiește legislația națională în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război, și anume Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor de război și Hotărârea Guvernului nr. 635/2004pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, ci reprezintă un ghid util tuturor titularilor drepturilor de administrare a mormintelor de război, un instrument de lucru care facilitează o mai bună cunoaștere și înțelegere a domeniului, aplicarea corectă a actelor normative specifice acestuia și responsabilizarea factorilor decidenți și a publicului larg în ceea ce privește respectul datorat sacrificiului înaintașilor.


Top