-
Actualitate
Ziua Eroilor
citeste... -
Stire noua
PROIECTUL "TRADIȚIA CULTUL EROILOR ÎN INTERBELIC"
citeste... -
Obiective de investiții
ACHIZIȚIE SERVICII LUCRĂRI PENTRU RESTAURARE PARCELE DE ONOARE ROMÂNEȘTI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
citeste...
ANIVERSĂRI ISTORICE ÎN 2007
În 2007 aniversăm 130 de ani de la Proclamarea Independenței de Stat a României în 1877 și 90 de la înverșunatele lupte ale armatei române desfășurate la Mărăști, Mărășești și Oituz, în Primul Război Mondial.
Armata Română, sub comanda domnitorului Carol I, a participat în Bulgaria, între 1877-1878, alături de armata rusă, la luptele împotriva armatei otomane. Trupele române au luat parte activă la cucerirea Plevnei, apoi la ocuparea Rahovei și Vidinului. Pierderile totale ale armatei române s-au ridicat la 4.302 morți și dispăruți și 3.316 răniți.
La Plevna și Grivița se află mausolee care adăpostesc osemintele celor căzuți pe câmpiile din sudul Dunării, iar numeroase monumente ridicate la București, Calafat, Corabia, Craiova, Focșani, Giurgiu, Iași, Ploiești, Tulcea, Turnu Măgurele, Zimnicea, cât și în alte localități comemorează faptele de arme ale ostașilor români.
După cucerirea Independenței, toate energiile naționale s-au îndreptat spre realizarea statului național unitar, România Mare.
în august 1916, România s-a aliat cu statele Antantei, și a intrat în Primul Război Mondial pentru eliberarea românilor din Transilvania, Bucovina, Banat, Crișana și Maramureș. Luptele din 1916 s-au desfășurat nefavorabil pentru armata română care a fost nevoită să se retragă în Moldova. Aici, împreună cu trupele ruse aliate, frontul a fost fixat pe Carpați și pe Siret. În iarna 1916/1917, cu ajutor material de la aliați și cu sprijinul Minsiunii Militare franceze, armata română a fost reorganizată și înarmată modern.
Noua armată a surprins adversarul prin acțiunile ferme desfăurate în 1917. După o puternică ofensivă desfășurată în zona Mărști (iulie 1917), care a reușit să răstoarne planurile inamice de scoatere a României din război, armata română a reușit să reziste cu succes contraofensivei germano-austro-ungare desfășurate la Mărășești și Oituz.
În timpul bătăliei de la Mărășești (august 1917) Armata 1 română a pierdut 27.410 de ofițeri, subofițeri, gradați și soldați. 40 de Ordine Mihai Viteazul clasa a III-a au fost acordate drapelelor unităților militare și ofițerilor români pentru faptele de arme săvârșite în această dură confruntare. Mausoleul de la Mărășești, cel mai mare din România, adăpostește osemintele a peste 6.000 de combatanți căzuți în luptă. Mausoleele de la Soveja, Focșani, Mărăști, Mateiași, Toplița, Comana, Giurgiu și altele de pe cuprinsul României cât și monumentele comemorative înălțate în orașele și comunele țării, comemorează jertfele între 1916-1919 făcute pentru făurirea statului național unitar român.
Aderarea României la Uniunea Europeană, naște, firesc, nevoia de a păstra și de a afirma și mai puternic identitatea națională. De aceea, considerăm că între acțiunile firești pentru a ne păstra individualitatea în Europa, se înscrie, ca o îndatorire a fiecărui cetățean, și comemorarea evenimentelor cruciale pentru devenirea poporul român cât și păstrarea și cinstirea memoriei celor care au făcut jertfa supremă pentru România.
În acest scop, în 2007, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor va desfșura, începând cu luna mai, o campanie de informare publică despre evenimentele ce trebuie readuse in memoria publicului.
MILITARI ROMÂNI COMEMORAȚI ÎN GERMANIA
.jpg)
Marți, 5 decembrie, în Germania, la Zwickau, a avut loc ceremonia dezvelirii și sfințirii Monumentului eroilor români, recent reabilitat.
Monumentul, situat în Cimitirul central din localitate, străjuiește mormintele a 217 militari români morți în lagărul de prizonieri din Zwickau în anii 1917-1918.
Festivitatea, prilejuită și de Ziua Națională a României, a constat în prezentarea de onoruri militare, ceremonialul depunerii de coroane de flori din partea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Ambasadei României, Primăriei orașului Zwickau, precum și din partea Uniunii Populare Germane pentru îngrijirea Mormintelor de Război. Slujba religioasă de comemorare și sfințire a fost săvârșită de preoții Dan Mihoc și Florin Lodroman, veniți de la Leipzig și Berlin.
La ceremonie au participat: dl Cristian Scarlat, director al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, consilierul diplomatic Cătălin Arjoca și colonel Gheorghe Cotan, atașatul român al apărării în Germania, diplomați si personal tehnic din partea Ambasadei, reprezentanți ai comunității române, reprezentanți ai administrației locale și de land, personal al armatei germane. De asemenea, a mai participat domnul Reinhard Fuhrer, președintele Uniunii Populare Germane pentru îngrijirea Mormintelor de Război.
După dezvelirea monumentului, de către directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, dr. Cristian Scarlat, au fost rostite alocuțiuni din partea oficialităților prezente.
Menționăm că reabilitarea Monumentului Eroilor Români de la Zwickau a fost finanțată de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor și realizată cu sprijinul Ambasadei României de la Berlin.
Reamintim că în 2006, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a inițiat și finalizat o serie de proiecte de construcție sau reabilitare a unor monumente și cimitire ale eroilor români în străinătate, precum Cimitirul de Onoare de la Țiganca (R. Moldova), Monumentul Eroilor Români de la Erevan (Armenia), Cimitirul (parcela) Eroilor Români de la Sommerein (Austria) și Monumentul Eroilor Români din Cimitirul central din Zwickau (Germania).
SPECTACOL EXTRAORDINAR „SUFLET DE ROMÂN“
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor organizează, în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, un spectacol ocazionat de Ziua Naţională a României, intitulat „Suflet de român“, care va avea loc pe 3 decembrie a.c., ora 1700, la Centrul Cultural al M.A.I. din str. Mihai Vodă nr. 17, sector 5.
În cadrul spectacolului – care are ca partener media Radio România Actualităţi şi este produs de Fundaţia Culturală „Om Bun“ – îşi vor da concursul: Paula Seling, Sofia Vicoveanca, Mădălina Manole, Victor Socaciu şi Grupul „Priceps“, Ansamblul artistic „Ciocârlia“, Corul de copii „Meloritm“; prezentator: actorul Eusebiu Ştefănescu.
Cu acest prilej vor fi decernate cele zece Diplome de excelenţă – 2006 unor personalităţi care s-au implicat în îngrijirea, protejarea sau conservarea cimitirelor de onoare şi monumentelor comemorative. Acest demers anual al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor are ca scop recunoaşterea publică a meritelor celor care au sprijinit proiectele şi programele Oficiului în anul precedent şi au contribuit la promovarea cultului eroilor.
Diplomele de excelență ale ONCE 2006
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor decernează, anual, 10 diplome de excelență unor personalități care s-au implicat în îngrijirea, protejarea sau conservarea monumentelor comemorative și cimitirelor de război. Acest demers are ca scop recunoașterea publică a meritelor celor care au sprijinit proiectele și programele Oficiului în anul precedent și au contribuit la promovarea cultului eroilor.
Cinstirea memoriei celor care s-au jertfit pentru țară, protejarea mormintelor lor din țară sau străinătate sunt datorii sacre ale statului, dar și ale fiecărui cetățean.
România este unul dintre primele state care și-au însușit prevederile Tratatului de la Versailles, prinvind cinstirea eroilor. Așezământul Național Regina Maria pentru Cultul Eroilor, creat in 1919, a fost desființat abuziv în 1948. Avem, așadar, de recuperat peste 50 de ani de uitare și degradare a mormintelor și operelor comemorative de război. De la înființarea sa, ONCE a fost susținut în demersurile șntreprinse în domeniul cultului eroilor, de numeroși oameni de cultură, artiști, jurnaliști, demnitari și diplomați, cercetători și cadre didactice, cadre militare active, în rezervă și în retragere. Dintre aceștia cei cărora am dorit să le mulțumim acordându-le Diploma de excelență sunt: Florian Bichir (jurnalist, București), Corneliu Chirieș (colonel în retragere, Bacău), Marcel Dragu (amiral în retragere, Constanța), Victoria Gavrilescu (director în M.A.E.), Felicia Leafu (fizician pensionar, București), Septimiu Roman (jurnalist, București), Vasile Schintee (colonel în retragere, Oradea), Vasile Soare (ambasadorul României în Kazahstan), Virgiliu Z. Teodorescu (istoric, București), Voicu Țugurel (colonel în retragere).
Ceremonia de înmânare a Diplomelor de Excelență 2006 a avut loc duminică, 3 decembrie, în cadrul spectacolului Suflet de roman și dedicat Zilei Naționale a României, ce s-a desfășurat la Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne.
TÂRGUL DE CARTE "GAUDEAMUS"
.jpg)
În perioada 22 - 26 noiembrie, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a participat la Târgul de carte Gaudeamus.
Pe parcursul celor cinci zile de târg am stat de vorbă cu dumneavoastră, v-am prezentat realizările, activitățile Oficiului din 2006 și planurile de viitor, v-am spus of-urile noastre legate de situația mormintelor și operelor comemorative de război.
Totodată, v-am cerut ajutorul pentru identificarea în teren a acelor monumente și cimitire de onoare care trebuie îngrijite sau refăcute.
Am avut în dumneavoastră un public extraordinar, interesat atât de programele și proiectele Oficiului, cât și de posibilitatea de a se implica în mod activ în restaurarea, reabilitarea și păstrarea patrimoniului cultural național.
Vă mulțumim!
STRĂMUTAREA MORMÂNTULUI OSTAȘULUI NECUNOSCUT
Sâmbătă, 25 noiembrie a.c., a avut loc, în Parcul Carol din Capitală, ceremonia strămutării Mormântului Ostașului Necunoscut pe locul originar, din 1923.
În cadrul unui ceremonial religios și militar, sicriul cu osemintele Eroului Necunoscut a fost depus în zona platoului înalt unde a fost amplasat la 17 mai 1923. Strămutarea Mormântului Ostașului Necunoscut face parte dintr-un proiect inițiat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, cel de realizare a Memorialului Eroilor Neamului, care să reprezinte loc de reculegere, pelerinaj, comemorare și solemnitate pentru românii de pretutindeni.
Determinante în elaborarea proiectului au fost următoarele argumente:
- în România nu există un memorial dedicat cetățenilor căzuți în războaie pentru STATUL ROMÂN (1877-1945: 1.500.000 cetățeni);
- în 1991, Mormântul Ostașului Necunoscut nu a fost reamplasat pe locul de onoare inițial, ci, eronat, în zona cu apă a lacului limitrof, impunându-se actul reparator al strămutării acestuia;
- în acest an se aniversează centenarul Parcului Carol.
Printr-un asemenea proiect, de amenajare a Memorialului Eroilor Neamului, se conferă utilitate edificiului actual și, în primul rând, cuvenita cinstire acestui Simbol Național: Eroul Necunoscut. De asemenea, acest proiect, generat de argumente istorice, științifice și economice dublează avuția Capitalei: un memorial funcțional, încadrat de o restrânsă zonă de ceremonial/solemnitate pe platoul construit și un parc public menținut în întregime.
La ceremonie au participat: dl. Corneliu Dobrițoiu - secretar de stat și șef al Departamentului pentru politica de apărare și planificare; dl. gl. lt. Ioan Sorin - locțiitor al Șefului S.M.G.; cavaleri ai Ordinului Mihai Viteazu, veterani de război; generali, ofițeri și subofițeri din structurile centrale și cele trei categorii de forțe armate; reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale; elevi din școlile capitalei.
Despre semnificația momentului au vorbit: dl. Cristian Scarlat, directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și dl. Theodor Halic - președintele Asociației Cavalerilor Ordinului Mihai Viteazu.
MILITARII STRĂINI COMEMORAȚI LA PRO PATRIA
Duminică, 19 noiembrie, la Cimitirul militar PRO PATRIA a avut loc ceremonia oficială de comemorare a militarilor germani căzuți în cele două războaie mondiale, manifestare organizată de Ambasada Republicii Federale Germania la București.
La festivitate s-au despus coroane de flori din partea: Președinției României, Ministerului Apărării, ambasadelor Germaniei, Franței, Bulgariei și Ucrainei, corpului diplomatic acreditat la București, Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, unor asociații, ligi și fundații.
În cadrul ceremoniei s-a oficiat un serviciu religios ecumenic și a fost evocat sacrificiul militarilor străini și români căzuți în cele două războaie mondiale.
11 noiembrie
MILITARII SÂRBI COMEMORAȚI LA MEDGIDIA
Sâmbătă, 11 noiembrie, a avut loc la Medgidia, ceremonia oficială de depunere de coroane de flori, la Monumentul dedicat luptătorilor Diviziei 1 Voluntari sârbi căzuți în luptele din Dobrogea în toamna anului 1916.
La festivitate au participat: Excelența sa, dl. Dusan Crnogorcevic, ambasadorul Republicii Serbia în România, lt.col. Ranko Matjasevic – atașatul apărării și diplomați sârbi, directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, dr. Cristian Scarlat, primarul municipiului Medgidia, Dumitru Moinescu, reprezentanți ai Ligii de prietenie româno-sârbă, veterani de război și un numeros public.
În cadrul ceremoniei, organizată de Garnizoana Medgidia, s-a oficiat un serviciu religios, s-au rostit alocuțiuni și s-au depus coroane și jerbe de flori în memoria militarilor sârbi căzuți pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial.
În încheierea activității garda de onoare, cu drapel de luptă, a prezentat onorul.
1 noiembrie
VIZITĂ‚ OFICIALĂ‚ LA BUCUREȘTI
În perioada 1-3 noiembrie, a avut loc la București vizita oficială a domnului Igor Maltsev, director adjunct al Comisiei Interdepartamentale pentru Perpetuarea Memoriei Victimelor de Război din Ucraina.
Vizita a răspuns invitației adresate de partea română și a avut ca scop discuția referitoare la proiectul Acordului Interguvernamental privind regimul juridic al mormintelor și operelor comemorative de război.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor este organ de specialitate al administrației publice centrale, abilitat să poarte negocieri în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război.
Reamintim că, în perioada 11 – 14 iulie a.c., o delegație a Oficiului a efectuat o misiune de documentare în teren în regiunea Odessa – Ucraina.
Misiunea a fost motivată de faptul că, în ultima perioadă, s-au intensificat semnalele cu privire la descoperirea accidentală a osemintelor unor militari români morți în Al Doilea Război Mondial și înhumați în Odessa și împrejurimi,.
Declanșarea proiectelor de restaurare/reabilitare a unor foste cimitire militare presupune – ca și în cazul celui de la Țiganca, Republica Moldova – o cercetare de arhivă și de teren specializată precum și sprijinul autorităților locale.
În programul delegației au fost incluse vizite la cimitire și monumente comemorative de război din București, Ploiești și Sinaia.
28 octombrie
MILITARII ROMÂNI COMEMORAȚI ÎN AUSTRIA
Sâmbătă, 28 octombrie, în Austria, la Sommerein, a avut loc ceremonia sfințirii parcelei românești din Cimitirul internațional, recent reabilitate, unde își dorm somnul de veci circa 200 militari români morți în lagărul de prizonieri din această localitate în anii 1944-1945.
Festivitatea, prilejuită și de Ziua Armatei României, a constat în prezentarea de onoruri militare, ceremonialul depunerii de coroane de flori din partea Ambasadei si Ministerului Apărării Naționale ale României, din partea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, precum și din partea organizației Crucea Neagră Austriacă, și slujba religioasă de comemorare și sfințire, susținută de preotul ortodox român dr. Nicolae Dura și de un preot catolic austriac din localitate.
La ceremonie, organizată de Biroul atașatului militar, au participat: ambasadorul României la Viena, E.S. prof. dr. Andrei Corbea-Hoisie, dl Cristian Scarlat, director al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, dl colonel Aurel Voiculescu, atașatul român al apărării în Austria, diplomați români si personal tehnic din partea Ambasadei, reprezentanți ai comunității române, reprezentanți ai administrației locale și de land, personal al armatei austriece. De asemenea, a mai participat domnul Fritz Hensler, deputat în parlamentul landului Austria Inferioară.
Au fost rostite scurte alocuțiuni din partea oficialităților prezente.
Programul zilei a mai cuprins, de asemenea, a ceremonie de depunere de coroane de flori și o slujbă religioasă la Bruckneudorf (peste 100 militari înhumați în cimitirul comunal), ambele localități fiind situate cca. 50 km sud-est față de Viena, în landul Austria Inferioară, la limita cu Burgenland.
Menționăm că reabilitarea parcelei Eroilor Români de la Sommerein este finanțată de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor și realizată cu sprijinul autorităților centrale și locale austriece, al Ambasadei României.
Reamintim că zilele trecute, la Erevan, în Armenia, a fost dezvelit Monumentul Eroilor Români, un prim proiect ale Oficiului în spațiul fost sovietic, iar curând va avea loc dezvelirea Monumentului Eroilor Români din Cimitirul central din Zwickau, Germania.
27 octombrie
INUAUGURAREA PARCELEI ROMÂNEȘTI DIN CIMITIRUL MILITAR INTERNAȚIONAL SOMMEREIN, AUSTRIA
Cu ocazia festivităților dedicate sărbătoririi Zilei Armatei, Ambasada și Biroul atașatului apărării României la Viena organizează - în data de 28.10.006, orele 9.45, respectiv 10.30 - în localitațile Neubruckdorf și Sommerein, ceremonii oficiale în memoria ostașilor căzuți pe teritoriul Austriei. Cu această ocazie, va avea loc și inaugurarea lucrărilor comemorative din parcela românească a Cimitirului militar internațional Sommerein, care au fost realizate prin contribuția Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.
La ceremonie vor participa: o delegație a ONCE, condusă de dr. Cristian Scarlat - director, reprezentanți ai autorităților centrale și locale austriece, precum și ai Bisericii Ortodoxe Române.
26 octombrie
90 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial.
Dezvelirea monumentului-osuar de la Pietreni-Cocargea
semn de recunoștință față de eroii căzuți pe frontul de luptă din Dobrogea
Joi 26 octombrie, ora 13.30, în incinta Bisericii "Sfânta Treime" din Pietreni-Cocargea, județul Constanța, a avut loc ceremonia de dezvelire și sfințire a Monumentului-osuar închinat eroilor căzuți în Dobrogea în luptele din Războiul de Întregire a Neamului (1916-1918).
Înălțarea monumentului a venit la inițiativa și cu spijinul substanțial al subprefectului de Constanța, dl. Claudiu Palaz în colaborare cu Oficiul Național pentru Cultul Eroilor și Primăria Deleni, prin care s-au marcat 90 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial.
Dezvelirea monumentului a fost urmată de un ceremonial de depunere de coroane de flori și o slujbă de reînhumare a osemintelor ostașilor căzuți. La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților locale și ai structurilor militare din zonă, o delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, înalți ierarhi, parlamentari și o delegație a administrației locale din Dobrich, Republica Bulgaria.
Documentele de arhivă consemnează că, în luptele de la Pietreni (Cocargea) s-au înregistrat peste 70 de morți, 50 de dispăruți și aproximativ 1000 de răniți.
Rămășițele pământești ale celor căzuți în luptă au fost înhumate în curtea bisericii „Sfânta Treime“ din satul Cocargea și într-un cimitir din apropierea localității. Ulterior, o parte din oseminte au fost exhumate și și-au găsit odihna de veci în Cimitirul Eroilor din Mircea Vodă sau în cavourile familiare.
Înălțarea monumentului de către autoritățile publice cu ajutorul sponsorilor, și ceremonia, organizată în ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie – sfânt războinic -, sunt o dovadă a grijii purtate peste timp pentru păstrarea memoriei celor căzuți pentru țară.
25 octombrie
MONUMENTUL EROILOR ROMÂNI DE LA EREVAN
prima operă comemorativă românească din spațiul ex-sovietic
În data de 25 octombrie, Ziua Armatei României, la Erevan, în Republica Armenia, a avut loc ceremonia dezvelirii Monumentului Eroilor Români, însemn comemorativ dedicat celor 90 de militari morți în lagărul de prizonieri din această localitate în anii 1944-1948. Monumentul – finanțat în exclusivitate de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor și amenajat cu sprijinul autorităților centrale și locale armene, al Ambasadei României, al unor instituții de cultură – este prima operă comemorativă de război ridicată în fostul spațiu sovietic.
La ceremonie au participat: Cristian Scarlat, director și Cristina Giugăl, consilier, din partea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor; Gabriel Grecu, însărcinat cu afaceri a.i. și Marius Florescu, secretar II, din partea Ambasadei României; Hakob Arakelian, președintele Asociației de Prietenie România-Armenia; prof. Ara Demirkhanian, director al Muzeului de Arheologie. De asemenea, la solemnitate au mai luat parte reprezentanți ai Ministerului de Externe și Ministerului Apărării Republicii Armenia, ai Primăriei orașului Erevan și firmei de construcții Haykapal, ai unor organizații locale neguvernamentale și mass-media, un numeros public.
După momentul dezvelirii monumentului, a avut loc sfințirea acestuia în cadrul unei slujbe religioase oficiate de preoții militari Constantin Țanu și George Pretorian, din Secția Asistență Religioasă a Armatei României.
Au fost rostite scurte alocuțiuni și s-a păstrat un moment de reculegere în memoria eroilor români știuți și neștiuți.
Programul zilei a mai cuprins depunerea de coroane de flori la Memorialul Genocidului Armean din Erevan, precum și la parcela eroilor germani, aflată în apropierea celei românești.
Menționăm că în această perioadă, de sărbătorire a Armatei României, se vor mai finaliza două mari proiecte ale Oficiului: inaugurarea parcelei românești de la Sommerein, Austria (28 octombrie a.c.) și dezvelirea Monumentului Eroilor Români din Cimitirul central Zwickau, Germania.
După 130 de ani de la Războiul de Independență,
Timp de trei zile s-au făcut documentări de teren la o serie de cimitire și opere comemorative de război din localitățile: Plevna (Complex Muzeal Poradim, Mausoleul Eroilor de la Plevna, Panorama de la Plevna), Grivița (Monumentul Eroilor Români, Mausoleul Eroilor Români, Ruși și Bulgari, precum și busturile generalului Mihail Cristodulo Cerchez și cpt. Valter Mărăcineanu), Sofia (Cimitirul Eroilor Români și Monumentul Eroilor Români) și Rahova (monumentul dedicat Eroilor Români din Războiul de Independență – restaurat și mutat în centrul orașului în 1997).
În localitatea Arcar – situată între Rahova și Vidin – echipa Oficiului a identificat două monumente care nu existau în evidențele instituției, unul realizat de localnici în 1907, în memoria eroilor români, situat pe un deal în afara localității, iar al doilea realizat de localnici cu sprijinul Ambasadei României în 1999, situat în centrul localității.
De asemenea, la Inovo (Smârdan) a fost descoperit un monument dedicat eroilor români, realizat de Asociația Vlahilor, în 1997.
Deși memorialele militare românești din Bulgaria sunt relativ bine întreținute, starea precară de conservare a unora dintre ele – constatată cu prilejul acestei vizite – determină Oficiul Național pentru Cultul Eroilor să demareze de urgență lucrări de reabilitare a acestora, în cadrul programului „INDEPENDENȚA – 130 ani“, începând cu Cimitirul Eroilor Români din Sofia, și să cofinanțeze lucrările de restaurare a Mausoleului Eroilor Români de la Grivița, începute de autoritățile locale, dar suspendate din lipsă de fonduri.
Pe parcursul vizitei, delegația română a avut întâlniri cu: reprezentanți ai Ministerului bulgar al Apărării, directorul Complexului Muzeal din Plevna, președintele Asociației Vlahilor, precum și cu reprezentanți ai administrației locale.
Mausoleul eroilor de la Plevna
În vederea pregătirii programului „INDEPENDENȚA – 130 ani“, s-au făcut documentări în teren la o serie de cimitire și opere comemorative de război românești din localitățile: Pordim (Complexul Muzeal Pordim), Plevna, Grivița (Monumentul Eroilor Români, Mausoleul Eroilor Români, Ruși și Bulgari, precum și busturile generalului Mihail Cristodulo Cerchez și cpt. Valter Mărăcineanu), Sofia (Cimitirul Eroilor Români și Monumentul Eroilor Români), Rahova și Vidin.
Cu această ocazie, au avut loc discuții cu reprezentanții autorităților bulgare și cei ai comunității românești privind starea mormintelor și operelor comemorative de război și măsurile necesare pentru conservarea lor.
Delegație a Primăriei municipiului Chișinău la ONCE
Scopul vizitei delegației în România a fost invitarea unor reprezentanți ai autorităților publice centrale și ai Primăriei Generale a Municipiului București la manifestările organizate cu prilejul împlinirii a 570 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului.
În cadrul întrevederii s-a discutat despre principalele proiecte și programe în derulare ale Oficiului, cu accent pe cele care privesc Republica Moldova, în general, și Chișinăul, în special.
Printre acestea se numără organizarea unui concurs de proiecte pentru reabilitarea Cimitirului de onoare din Chișinău, zona Botanică (str. Decebal nr. 17), proiect care are nevoie de susținerea Primăriei, în postura de co-organizator. Oaspeții ne-au asigurat de sprijinul pe care îl vor oferi Oficiului pentru reconstrucția Capelei Osuar din acest cimitir.
La finalul întâlnirii, oaspeții moldoveni au vizitat sediul Oficiului – replică a cetății de la Poenari – care aniversează anul acesta 100 de ani de existență.
Monumentul Eroilor Români de la Erevan, Republica Armenia
Din datele pe care le deținem, rezultă că – în perioada 1944–1948 – în lagărul de la Erevan au decedat cca. 90 de prizonieri români, din totalul celor aproape 800morți în cele 11 lagăre NKVD, organizate pe teritoriul actualei Republici Armenia.
În urma sesizărilor domnului Ara Demirkhanyan, directorul Muzeului de Arheologie din Erevan și a informărilor primite de la Ambasada României din Republica Armenia, o delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a efectuat o misiune de documentare la Erevan, în iunie 2005, luându-se decizia ridicării unui monument comemorativ dedicat memoriei prizonierilor români decedați la Erevan.
Monumentul, proiectat de arh. I. A. Doja-Fodoreanu, are forma unei cruci comemorative (cu înălțimea de 2,62 m), amplasată pe un soclu înalt de aproape un metru și un postament în patru trepte. Spațiul comemorativ este delimitat de un gard din piatră, asemănător împrejmuirilor așezămintelor monahale. Pe soclul monumentului vor fi amplasate două plăci comemorative pe care sunt gravate simboluri naționale (Stema României, Însemnul specific celui de-al Doilea Război Mondial) și, respectiv, textul OȘTAȘILOR ROMÂNI IN MEMORIAM – în limbile română și armeană.
Lucrările de ridicare a monumentului au început la 15 august a.c. și sunt executate de către firma Haykapal Closed Joint-Stock Company din Erevan, câștigătoarea licitației internaționale.
Inaugurarea monumentului este preconizată a avea loc la 25 octombrie 2006, de Ziua Armatei României.
Pe 10 septembrie s-a încheiat ultima tabără pentru reabilitarea unor cimitire de ostași germani înhumați pe teritoriul României.
Taberele au fost organizate, începând cu luna mai, de Asociația Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război, cu avizul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.
Aceste acțiuni s-au desfășurat în virtutea acordului semnat de România și Germania privind operele comemorative de război și a legislației românești în vigoare.
Taberele au avut loc la: Soveja (22 mai-03 iunie), Craiova (07-21 iunie), Cisnădie (05-17 august), Dragoslavele (06-18 august și 26 august-10 septembrie), Bordești (20 august-02 septembrie).
Pe lângă activitatea de avizare și monitorizare a lucrărilor privind mormintele și operele comemorative de război, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor are ca atribuție și promovarea programelor și valorificarea în plan educativ a memoriei celor căzuți pentru țară. Exercitarea acestor atribuții în 2006 s-a materializat prin organizarea a două tabere de tineri voluntari de îngrijire a unor cimitire și parcele de onoare, la Sinaia (24-30 iulie) și Bacău (18-24 august).
MEMORIALUL EROILOR NEAMULUI
Proiectul amenajării Memorialului Eroilor Neamului, se înscrie în programul Oficiului de valorificare în plan educativ a memoriei celor căzuți pentru țară.
TABARA DE TINERI VOLUNTARI DE LA BACĂ‚U S-A ÎNCHEIAT
BILANȚ: 16 TONE DE GUNOI SCOASE DIN CIMITIRUL EROILOR
Timp de șapte zile, cei 20 de voluntari de la Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir“ din Breaza, județul Prahova, au efectuat lucrări de întreținere la Cimitirul Eroilor din Bacău, unul din cele mai mari cimitire de onoare din țară.
Un scurt bilanț al muncii tinerilor arată volumul de muncă depus pentru realizarea misiunii lor. Astfel, putem contabiliza:
cosirea și greblarea ierbii de pe o suprafață de 2 ha;
curățarea vegetației micro-parazitare de pe aproximativ 500 de însemne comemorative și 2 monumente dedicate eroilor;
curățarea a 400 mp de alei;
văruirea copacilor și a bordurilor, toaletarea gardului viu;
întocmirea planului cimitirului, a schițelor monumentelor și însemnelor de căpătâi;
realizarea de fotografii documentare.
Din cimitir au fost încărcate și transportate 16 camioane de gunoi, dar, cu tot efortul depus în această săptămână, nu se poate spune că lucrările de întreținere au luat sfârșit. Pe tot parcursul taberei, Primăria municipiului Bacău a sprijinit logistic lucrările, urmând ca îngrijirea cimitirului să devină, conform legii, activitate permanentă și planificată.
De altfel, o mare realizare a taberei constă tocmai în faptul că autoritățile locale au înțeles însemnătatea acestui gest al tinerilor voluntari.
Un semnal încurajator este faptul că cimitirul a fost vizitat de băcăuani, veniți inițial din curiozitate, apoi cu intenția de a da o mână de ajutor.
În timpul liber, prin grija Prefecturii județului Bacău, elevii voluntari au participat la exerciții demonstrative organizate de unitățile de jandarmi și pompieri din Bacău. De asemenea au vizitat muzee și alte obiective turistice din zonă.
În semn de prețuire pentru efortul depus, celor 20 de elevi li s-au acordat diplome de participare din partea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.
90 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial
Alături de Oficiu, organizatori ai evenimentului sunt: Serviciul Istoric al Armatei, Centrul de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, Episcopia Argeșului și Muscelului, Batalionul 30 Vânători de munte „Dragoslavele“ Câmpulung Muscel, Muzeul Județului Argeș, Muzeul Municipal Câmpulung Muscel.
Se vor vizita câmpul de bătălie din culoarul Rucăr – Bran, comuna Fundata (județul Brașov), unde se află mormântul locotenent-colonelului Gheorghe Poenaru Bordea – primul ofițer român căzut în Războiul de Întregire – și Mausoleul de la Mateiaș (județul Argeș), în care sunt înhumați 2300 de ostași români căzuți în Primul Război Mondial.
Participanții la eveniment vor susține – în data de 13 august, începând cu ora 9 30, la cabana Voina din localitatea Voinești – o dezbatere deschisă despre împrejurările intrării României în război și participarea armatei române în campania din 1916.
Misiune oficială în România a Biroului pentru Prizonierii de Război și Militarii Dispăruți în Luptă Washington, SUA
Delegația, condusă de lt-col. Joseph Sanchez – șeful grupului de lucru pentru Al Doilea Război Mondial, își va desfășura misiunea în localități din județul Argeș.
89 DE ANI DE LA ÎNCHEIEREA LUPTELOR DE LA MĂ‚RĂ‚ȘEȘTI
Primul pelerinaj la cimitir s-a făcut în perioada interbelică, iar continuarea tradiției – neîntrerupă de atunci – spune totul despre grija și respectul oamenilor locului pentru sacrificiul celor înhumați acolo.
În discursul susținut la deschiderea ceremoniei de comemorare domnul Dumitru Duca, primarul comunei Cerașu, a mulțumit celor prezenți, reamintind totodată că cinstirea eroilor este o datorie de suflet a tuturor românilor – simpli cetățeni sau reprezentanți ai administrației publice.
La eveniment au mai participat – în calitate de invitați – prefectul județului Prahova, domnul Corneliu Popescu, subprefectul județului Prahova, domnul Mircea Ioniță, reprezentanți ai Consiliului Județean, col. Traian Drăghici locțiitorul comandantului garnizoanei Ploiești, veterani de război, precum și primari ai comunelor din zonă.
Ceremonia a debutat cu slujba de pomenire a eroilor, susținută de un sobor format din preoți de la mânăstirile Crasna și Cheia și de la parohiile din Boldești – Scăieni, Izvoarele, Drajna, Cerașu și Slon.
În acordurile intonate de fanfară, au fost depuse coroane de flori din partea Primăriei Cerașu, prefecturii județului Prahova, Consiliului Județean Prahova, garnizoanei Ploiești, Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, primăria Posești, primăria Drajna și poliția Vălenii de Munte.
A urmat pomana creștinească și un program artistic oferit de ansambluri folclorice Vălenii de Munte, Măneciu, Starchiojd, Izvoarele, Drajna, Cerașu (Prahova), Costești (Hunedoara), Săcele (Brașov), Întorsura Buzăului (Covasna), Vama Buzăului (Brașov).
Participarea delegației Oficiului la acest eveniment constituie un semn de apreciere și respect pentru cei care nu au uitat eroii.
Tabăra de voluntari de la Sinaia
La aceasta au participat 20 de elevi de la Colegiul Militar Liceal „Ștefan cel Mare“ din Câmpulung Moldovenesc, cărora li s-au alăturat reprezentanți ai cercetașilor din Sinaia. Lucrările s-au efectuat la Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial, parcela de onoare din cimitirul civil Șețu, Cimitirul Eroilor Sovietici, Cimitirul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial.
Îngrijirea cimitirelor a însemnat:
- cosirea și greblarea ierbii de pe o suprafață de peste 3800 mp;
- curățarea vegetației micro-parazitare de pe 520 de însemne comemorative și șapte monumente comemorative;
- curățarea a 200 mp de alei;
- vopsirea înscrisurilor de pe însemnele comemorative individuale și comune;
- vopsirea porților de acces de la cele trei cimitire și a celor două tunuri de la Cazinou;
- întocmirea planurilor cimitirelor eroilor și a schițelor monumentelor și însemnelor de căpătâi;
- efecturea a peste 700 de fotografii documentare;
- colectarea și transportul a 6 camioane de resturi vegetale.
Pentru continuarea proiectului, începând cu 18 august a.c., Oficiul Național pentru Cultul Eroilor va organiza o tabără similară în municipiul Bacău.
Ziua Imnului Național
Această zi este marcată de către autoritățile publice și celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și desfășurarea de ceremoniale publice de intonare a imnului național și de înălțare a drapelului României.
În 1848, la Râmnicu Vâlcea, se auzeau pentru prima dată acordurile poemului „Un răsunet“, care avea să devină un cântec emblematic pentru națiunea română. Deși, în anumite perioade ale istoriei, imnul românilor a fost trecut într-un con de umbră, oamenii cred ca mesajul acestei creații – la care și-au adus contribuția un ardelean, Andrei Mureșanu (1816-1863) și un muntean, Anton Pann (1796-1854) – îi reprezintă.
Misiune de documentare în regiunea Odessa – Ucraina
În perioada 11 – 14 iulie a.c., o delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, condusă de domnul director dr. Cristian Scarlat a efectuat o misiune de documentare în teren în regiunea Odessa – Ucraina.
Misiunea a fost motivată de faptul că, în ultima perioadă, s-au intensificat semnalele cu privire la existența și starea unor cimitire de campanie românești datând din Al II-lea Război Mondial din Odessa și împrejurimi, care pot fi reconstruite și puse în valoare de către Oficiu.
Declanșarea proiectelor de restaurare/reabilitare a acestor cimitire presupune – ca și în cazul celui de la Țiganca, Republica Moldova – o cercetare de teren specializată și contactarea prealabilă a autorităților locale.
125 de ani de la nașterea sculptorului EMIL W. BECKER
La 7 iulie 1881 s-a născut Emil W. Becker, unul dintre marii sculptori și medaliști români. Printre lucrările artistului se numără placa tombală a Mormântului Ostașului Necunoscut din Parcul Carol și Monumentul „Avântul Țării“ din Piața Valter Mărăcineanu (foto).
26 IUNIE – ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL
Ziua de 26 iunie a fost proclamată prin legea nr. 96 din 20 mai 1998 Ziua Drapelului Național. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Directorul ONCE invitat la emisiunea "Ora armatei"
Sâmbătă, 17 iunie, directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, dl dr. Cristian Scarlat a fost invitat la emisiunea "Ora armatei", difuzată la Radio România Actualități, unde a vorbit, printre altele, despre evenimente din istoria aviației române, despre inaugurarea Cimitirului de Onoare Românesc de la Țiganca, dar și despre situația generală a cimitirelor românești de război și a operelor comemorative din țară și străinătate.
17 iunie 1910 – Primul zbor al lui Aurel Vlaicu
Zborul, desfășurat pe aerodromul Cotroceni, în cursul căruia aeroplanul s-a ridicat la 4 m înălțime, parcurgând aproximativ 50 m, a constituit un adevărat triumf, unul din cele mai răsunătoare evenimente din țara noastră. În acel an au luat ființă primul aerodrom și școlile de pilotaj de la Chitila și de la Cotroceni.
În prezent, din cauza demolărilor din zonă placa a fost îndepărtată, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a recuperat-o, urmând să o reamplaseze într-un loc adecvat.
Aurel Vlaicu - inginer, proiectant, constructor și pilot - a murit în 13 septembrie 1913, într-un tragic accident aviatic, la Bănești, în apropiere de Câmpina, în timpul unei încercări de a traversa Carpații cu avionul său, Vlaicu II. Pentru a-i cinsti memoria, în acel loc a fost ridicat un monument.
Aurel Vlaicu este înmormântat în București, la cimitirul Bellu (zona militară).
TABĂ‚RĂ‚ GERMANO-ROMÂNĂ‚ LA CIMITIRUL DE ONOARE GERMAN DIN CRAIOVA
Această activitate are ca obiectiv continuarea lucrărilor de reabilitare a cimitirului Lunca Jiului în care se află 273 morminte individuale ale ostașilor germani căzuți în Primul Război Mondial și un număr necunoscut de ostași germani căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial.
Lucrările se vor derula pe parcursul a 2 săptămâni, la realizarea lor participând un detașament de 10 militari din armata germană și unul similar din armata română.
INAUGURAREA CIMITIRULUI DE ONOARE ROMÂNESC DE LA ȚIGANCA
Proiectul de reconstrucție a fost demarat la 9 iunie 2005, de Ziua Eroilor, în urma sesizărilor venite din partea presei și a numeroșilor reprezentanți ai societății civile, care au semnalat starea precară a unor foste cimitire românești din străinătate, în special a celui de la Țiganca.
Din partea României a participat o delegație oficială formată din: Teodor Atanasiu - ministrul apărării naționale, Sergiu Medar - consilier prezidențial, Radu Duda - consilier al primului ministru, Constantin Gheorghe - consilier al primului ministru, Adrian Mironescu - secretar de stat, Dan Dungaciu - secretar de stat, Dan Dumitru - secretarde stat, g-ral Teodor Halic - cavaler al Ordinului Mihai Viteazu, E.S. Filip Teodorescu - ambasadorul României în Republica Moldova, dr. Cristian Scarlat - directorul ONCE.
A fost de asemenea prezent, aflat în vizită privată, M.S. Regele Mihai.
Delegația Republicii Moldova a fost formată din: Valeriu Țurcanu - viceministrul culturii și turismului, acad. Ion Mahu - președintele Societății Invalizilor Armatei Române, deputați, inclusiv Iurie Roșca - vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova.
Cei peste 2.000 de oameni prezenți pentru a cinsti memoria celor căzuți pentru țară au asistat la slujba de pomenire oficiată de un sobor de preoți condus de I.P.S. Petru - Mitropolitul Basarabiei și P.S. dr. Casian - Episcopul Dunării de Jos.
După oficierea serviciului divin , a avut loc depunerea de coroane din partea autorităților române și moldovene și o pomană creștinească pentru sufletele eroilor români căzuți la datorie.
Atmosfera emoționantă din timpul ceremoniei și reacțiile participanților au confirmat necesitatea continuării, de către ONCE, a misiunii de cinstire a memoriei eroilor prin amenajarea și reabilitarea cimitirelor de onoare aflate în suferință.
INAUGURAREA CIMITIRULUI DE ONOARE ROMÂNESC DE LA ȚIGANCA
Concursul "SĂ‚ NU NE UITĂ‚M EROII !" s-a încheiat
Următorul concurs începe în luna iulie!
Conferință de presă „Ziua Eroilor”
Luni, 29 mai 2006, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, în parteneriat cu City-Mall, a organizat la complexul City-Mall București o conferință de presă, susținută de directorul instituției, pe tema sărbătoririi în țară și străinătate a Zilei Eroilor.
Pe lângă subiectele legate de manifestările dedicate Zilei Eroilor s-au prezentat informații cu privire la proiectele ONCE pe anul 2006 și la situația monumentelor și cimitirelor de onoare românești, din țară și străinătate. Totodată, a fost remarcată importanța implicării tinerei generații în procesul de păstrare și cultivare a memoriei eroilor, inclusiv prin organizarea unor acțiuni concrete de reamenajare a locurilor de înhumare unde aceștia odihnesc.
27 MAI - ZIUA PORȚILOR DESCHISE
Centenarul Parcului Carol
Centenarul "Castelului Țepeș"
1906 - 2006: un secol de existență
Sediul Oficiului, amintind de Cetatea Poenari, a fost deschis pentru vizitare tuturor celor care au dorit să cunoască detalii despre această bijuterie arhitectonică a Capitalei. Monumentul Infanteristului împlinește 75 de ani
Pe 22 mai 2006, monumentul a împlinit 75 de ani de existență.
Monumentul, operă a sculptorului Spiridon Georgescu, este înscris la poziția nr. 2299, cu codul B-III-m-B-19972, în Lista monumentelor istorice, actualizată prin Ordinul ministrului culturii și cultelor, nr.2314/8 iulie 2004.
9 MAI – ZI CU SEMNIFICAȚIE NAȚIONALĂ‚ ȘI EUROPEANĂ‚
Pentru cucerirea Independenței, Armata Română, sub comanda domnitorului Carol I, a luat parte la războiul ruso-otoman din 1877-1878, participând la marile bătălii de la Plevna, Rahova și Vidin. Pierderile totale ale armatei române s-au ridicat la 4.302 morți sau dispăruți și 3.316 răniți.
La Plevna și Grivița se află mausolee care adăpostesc osemintele celor căzuți pentru libertatea patriei, iar o serie de monumente ridicate pe întinsul României, la București, Calafat, Corabia, Craiova, Focșani, Giurgiu, Iași, Ploiești, Tulcea, Turnu Măgurele, Zimnicea, precum și în alte localități, comemorează faptele de arme ale ostașilor români.
Peste 68 de ani, în aceeași zi, avea să se încheie cel de-Al Doilea Război Mondial, țara noastră pierzând pe front 169.822 militari, din care 21.035 morți, 90.344 răniți și 53.433 dispăruți.
Ca efort de război făcut între 23 august 1944 – 12 mai 1945, data când trupele române au participat la ultimele lupte, România s-a situat pe locul al patrulea după U.R.S.S., S.U.A. și Marea Britanie.
În amintirea acestor lupte au fost înălțate monumente la Arad, Baia Mare, București, Carei, Cluj, Covasna, Miercurea Ciuc, Oarba de Mureș, Oradea, Păuliș, Sfântu Gheorghe, Timișoara, Târgu Mureș și în alte localități. Osemintele celor căzuți se odihnesc în marile cimitire de onoare de la Oarba de Mureș, în România, Hajduboszormeny, în Ungaria, Zvolen, în Slovacia și Brno, în Cehia.
Totodată, 9 mai a fost aleasă ca Zi a Uniunii Europene, apreciindu-se că punctul de pornire al construcției Europei unite a fost declarația prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de Externe al Franței, a propus Germaniei, să contribuie la realizarea "unei solidarități de facto" și să pună "bazele concrete ale unei federații europene indispensabile pentru menținerea păcii".
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, prin natura atribuțiilor sale, promovează cinstirea memoriei eroilor patriei prin cultivarea, în rândul cetățenilor a memoriei înaintașilor și a valorilor societății democratice. Mai mult decât atât, Oficiul contribuie la conservarea și reabilitarea unor morminte și opere comemorative de război prin programe și proiecte speciale. Un astfel de proiect de anvergură va fi finalizat prin inaugurarea, la 1 iunie 2006, de Ziua Eroilor, a Cimitirului românesc de onoare de la Țiganca, Republica Moldova.
ZIUA INTERNAȚIONALĂ‚ PENTRU CONSERVAREA MONUMENTELOR
Ziua Internațională pentru Conservarea Monumentelor se marchează anual, începând cu 1983, în data de 18 aprilie, la inițiativa ICOMOS – Comitetul Internațional al Monumentelor și Siturilor.
Această zi oferă prilejul, nu doar specialiștilor să constate încă odată, în special în mediul urban, starea precară a monumentelor ridicate în memoria eroilor căzuți în războaie, cauzată de neglijența edililor, dar și de indiferența comunităților locale.
În ceea ce privește monumentele de for public, situația este întreținută și de faptul că, după 1990, s-a preferat construirea unor monumente noi, de un bun gust îndoielnic, în timp ce operele comemorative de o certă valoare artistică ridicate în perioada interbelică au fost date uitării.
Prin programele și proiectele pe care le inițiază, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor încearcă să contribuie la conservarea monumentelor românești din țară și străinătate și să valorifice în plan educativ memoria celor căzuți pentru țară, în contextul integrării României în noua Europă.
Ziua Internațională pentru Conservarea Monumentelor oferă șansa apropierii publicului de un domeniu sensibil, a cărui vulnerabilitate reclamă măsuri imperative pentru protecția și conservarea sa.
1005 EROI ROMÂNI UITAȚI ÎN INIMA BUCUREȘTIULUI
Recent, în baza sesizărilor unor cetățeni, specialiștii O.N.C.E. au identificat, în Cimitirul „Reînvierea“ (fost „Pătrunjel“) din București, o parcelă de onoare în care sunt înhumați 1005 eroi români necunoscuți, morți în anii Primului Război Mondial, în prizonierat (1917-1918).
În spațiul parcelei, inițial cu o suprafață de 64 mp, au fost centralizate, în 5 gropi comune, osemintele ostașilor români proveniți din lagărele de prizonieri de la Tonola (zona Circului, sect. 2) și Sf. Treime (zone Ghencea, sect. 6). Cripta mare, unde au fost așezate osemintele a 635 eroi români, a fost marcată prin plasarea unei troițe din lemn de stejar, iar cele 4 cripte mici, din colțuri, prin cruci din piatră.
Amenajată în anul 1932 prin grija Societății „Cultul Eroilor“, după anul 1990 parcela a fost micșorată prin amplasarea abuzivă, pe două din laturile sale, a unor morminte civile, însemnele comemorative și troița fiind mutate fără să se mai țină cont de amplasamentul care marca inițial gropile comune ale celor morți pentru Țară.
Pornind de la această stare de fapt, ONCE, în virtutea atribuțiilor sale legale, a făcut demersurile necesare la autoritățile publice locale pentru restaurarea parcelei, adresându-se Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane (A.C.C.U.) din subordinea Primăriei Capitalei, care se va ocupa de asigurarea lucrărilor.
O.N.C.E. și A.C.C.U. intenționează ca ceremonia de inaugurare a parcelei de onoare restaurate să se desfășoare de Ziua Eroilor (1 iunie 2006).
STAREA UNOR MORMINTE SI OPERE COMEMORATIVE DE RAZBOI
Dupa cum se poate vedea si din fotografiile de mai jos, starea de ingrijire a monumentelor si operelor comemorative de razboi este fie foarte buna, fie necorespunzatoare.
Monumentul Eroilor din fosta comună Băneasa căzuți în Primul Război Mondial
(situat la intersecția DN1 cu Str. C.D. Gherea, București-Băneasa)
Monumentul Ofițerilor jertfiți pentru întregirea neamului (situat lângă Școala de Ofițeri Activi, Sibiu)
SPECTACOL EXTRAORDINAR "GRIGORE LEȘE"
Articol apărut în Formula As, nr. 711 (3-10 aprilie)
Spectacolul Grigore LeșeDupă apreciatul concert de muzică folk „CÂNTUL NEUITĂ‚RII“, duminică, 26 martie a.c., Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Fundația Culturală „Om Bun“, a organizat la Sala „Mihail Jora“ a Societății Române de Radiodifuziune concertul extraordinar de muzică veche țărănească „Grigore Leșe și invitații săi“.
La acest spectacol, de o înaltă ținută artistică și în prezența unei săli pline, cunoscutul artist Grigore Leșe a interpretat melodii inedite de război și cătănie care au introdus spectatorii în atmosfera satului tradițional românesc.
Fondurile obținute cu acest prilej – din vânzarea biletelor și din donații (cu sprijinul Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni) – vor fi folosite pentru lucrări de reabilitare a unor opere comemorative de război din România și pentru continuarea proiectelor de reconstrucție a unor cimitire de onoare din Republica Moldova și Ucraina.
Prin organizarea unor astfel de evenimente, ONCE urmărește sensibilizarea și atragerea societății civile în acțiunile de comemorare și de păstrare a unei atitudini de respect față de cei care s-au jertfit pentru țară.
61 DE ANI DE LA LUPTELE PENTRU ELIBERAREA CEHIEI ȘI SLOVACIEI
Din 18 decembrie 1944 și până la 12 mai 1945, au fost eliberate în total 1.722 de localități, din care 31 de orașe. Printre acestea menționăm: Zvolen (14 martie), Kremnica (2 aprilie), Piestani (5 aprilie), Nove Mesto (7 aprilie), Stara Tura (8 aprilie), Straznice (13 aprilie), Hroznova Lhota (17 aprilie), Brno (26 aprilie), Uherske Hradiste (26 aprilie), Panov (30 aprilie), Pustimer (4 mai), Kromeriz (4-5 mai), HavliĂkuv Brod (9 mai).
După război, mulți dintre cei căzuți pe câmpul de luptă au fost aduși în două mari cimitire de onoare românești, unul la Zvolen, în Slovacia, unde sunt înhumați 10.384 militari, iar cel de-al doilea la Brno, în Cehia, unde se află 1.569 militari.
Popoarele slovac și ceh au rămas profund recunoscătoare sacrificiului românesc pentru eliberarea țărilor lor, atitudine exprimată prin permanenta grijă de a cinsti memoria eroilor români la cimitirele și monumentele comemorative, presărate pe teritoriul celor două state.
PROIECT DE ACORD CU SLOVACIA
Menționăm că în Slovacia sunt înhumați 16.361 militari români identificați, căzuți în Al Doilea Război Mondial. De altfel, cel mai mare cimitir militar românesc de război din străinătate se află în localitatea Zvolen (200 km E de Bratislava), eliberată cu participarea Armatei Române la 14.03.1945. În această lună s-au aniversat 61 de ani de la eliberarea orașului.
MORMINTE DE EROI STRĂ‚MUTATE
În acest loc se aflau osemintele unor militari români neidentificați, căzuți în luna august 1944, în luptele pentru eliberarea nordului Capitalei.
Au fost prezenți reprezentanți ai Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Primăriei Sectorului 1, Direcției Generale de Poliție, Sectorul 1, Academiei de Poliție, Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane și Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.
Parcela, care este formată dintr-un însemn comemorativ comun și patru pietre de căpătâi, va fi strămutată la intersecția Aleii Privighetorilor cu DN1, iar inaugurarea acesteia va avea loc la 9 Mai, dată care marchează victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial.
INTALNIRE INTRE PATRIARHUL BISERICII ROMANE SI DIRECTORUL OFICIULUI NATIONAL PENTRU CULTUL EROILOR
Printre acestea se numara: Memorialul Eroilor Neamului - ce urmeaza a fi amenajat in capitala -, Cimitirul de Onoare International din comuna Mircea Voda, judetul Constanta, si Cimitirul de Onoare de la Tiganca, Republica Moldova.
Prea Fericirea Sa a dat asigurari privind intregul sprijin al structurilor bisericesti in vederea indeplinirii celor propuse si a dat binecuvantarea directorului Oficiului.
DEMNITARI CEHI DECORATI DE CATRE STATUL ROMAN
Inaltele distinctii au fost conferite guvernatorului regiunii Moravia de Sud, Stanislav Juranek, si primarului orasului Brno, Richard Svoboda, in semn de apreciere pentru amenajarea parcelei de onoare romanesti din cimitirul de la Brno si pentru sprijinul oferit in realizarea Memorialului dedicat cinstirii celor 3.000 de soldati romani, care s-au jertfit pentru eliberarea a zeci de localitati din fosta Cehoslovacie in cel de-al Doilea Razboi Mondial.
In parcela de onoare romaneasca din cimitirul de la Brno se afla inhumati 1.569 de ostasi romani cazuti in cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Delegatia condusa de ministrul Teodor Atanasiu a depus o coroana de flori la Monumentul Ostasilor Romani aflat in cimitirul de la Brno. Din delegatie a facut parte si directorul Oficiului National pentru Cultul Eroilor, dl dr. Cristian Scarlat.
PROIECTUL-PILOT AL ONCE PRIVIND SISTEMUL NATIONAL DE EVIDENTA AL MORMINTELOR SI OPERELOR COMEMORATIVE DE RAZBOI
In partea a doua a zilei, au avut loc intalniri cu presedintele consiliului judetean, Florin Anghel, si cu prefectul judetului, dl Corneliu Popescu. Principalul subiect al discutiilor l-a constituit demararea proiectului-pilot privind sistemul de evidenta al mormintelor si operelor comemorative din judetul Prahova.
PROTOCOL INTRE ONCE SI AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TINERET
Incheierea protocolului a avut loc la sediul ANT, semnatari fiind dl dr. Cristian Scarlat, directorul ONCE, si dl secretar de stat Karoly Borbely, presedintele ANT.
In afara de datele tehnice ale documentului, valabil pana la data de 31.08.2007, s-au mai stabilit directiile de colaborare, conturandu-se cu aceasta ocazie si cateva idei utile atingerii obiectivelor institutiilor.
