Noutati
  • Actualitate

    Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor anunţă lansarea, în data de 10.09.2018 a celei de-a XXXVII-a ediţii a concursului, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!”. Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor lansează cea de-a VII-a ediţie a concursului Eroul meu de ieri şi de azi! în perioada 10.09-05.12.2018
    citeste...
  • Stire noua

    LOCURI DE GLORIE. MORMINTELE MARELUI RĂZBOI
    citeste...
  • Stire actuala

    Omagiu adus eroilor români înhumaţi la Worms, Republica Federala Germania
    citeste...

 
IANUARIE (GERAR)
 
1                
–  Sfântul Ierarh Vasile cel Mare. Anul Nou
Primul Război Mondial: pe frontul românesc, armatele combatante au trecut la reorganizarea şi regruparea unităţilor. Operaţiile militare au fost reduse la acţiuni de patrulare şi bombardament de artilerie. Această aparentă acalmie a fost întreruptă, între 1 ianuarie şi 15 februarie 1917, pentru două acţiuni ofensive desfăşurate de unităţile Armatei a II-a române, în cursul cărora şi-au pierdut viaţa, pe frontul grupului General Grigorescu, 10 ofiţeri şi 833 trupă , iar pentru cucerirea cotei 625 (Vârful Momâia), din rândul ofiţerilor: 1 mort şi 3 răniţi, iar din rândul soldaţilor: 12 morţi, 115 răniţi şi 49 dispăruţi.
 
6                
Botezul Domnului (Boboteaza)
 
7                
Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului
 
10
Primul Război Mondial: patru divizii româneşti, sub comanda generalului Ernest Broşteanu, au trecut Prutul şi au înaintat, pe mai multe direcţii, spre Chişinău, Tighina, Bugeac (regiunea de sud a Basarabiei), Cetatea Albă şi localităţile situate în regiunea braţelor de vărsare a Dunării (Chilia şi Ismail). Intervenţia militară a trupelor române fusese solicitată guvernului român de autorităţile Republicii Democratice Moldoveneşti Autonome, pe fondul acţiunilor de jaf, incendiere şi omor, în rândul populaţiei basarabene, la care se dedau bandele de soldaţi ruşi bolşevizaţi care traversau în dezordine Basarabia. Scopul intervenţiei Armatei române era  exclusiv de menţinere a ordinii şi de apărare a căilor de comunicaţii şi a depozitelor de aprovizionare din Basarabia (1918).
Înfiinţarea Ligii Naţiunilor (1920)
 
12              
Războiul de Independenţă: s-a desfăşurat Lupta de la Smârdan (Bulgaria), la finalul căreia trupele române,  conduse de către locotenent-colonelul Ioan Cotruţ, au cucerit poziţia fortificată otomană din satul Smârdan, unul dintre cele trei puncte de rezistenţă otomană, alături de Inova şi Capitanovcea, inclus în sistemul defensiv al cetăţii Vidinului. Ofensiva trupelor române de la Smârdan, soldată cu aproximativ 600 militari morţi şi răniţi, a fost imortalizată de către pictorul Nicolae Grigorescu, în celebrul tablou „Atacul de la Smârdan” (1878).
 
18
Primul Război Mondial: au fost deschise lucrările Conferinței de Pace desfășurate la Paris, în perioada 18 ianuarie 1919 - 21 ianuarie 1920, cu scopul elaborării și semnării tratatelor de pace care au pus capăt primei conflagrații mondiale, dezbaterii noii configurații politico-teritoriale, constituirii unui sistem de securitate colectivă în Europa și rezolvării problemelor econonomico-financiare care au rezultat din Marele Război. Au participat 27 de state, printre care și România, care a fost inclusă în categoria statelor desemnate ca având „interese cu caracter special”, în acest sens având acces limitat la lucrările conferinței și nedispunând de putere decizională. Tratatele de pace cu statele învinse în război au fost semnate astfel: cu Germania - Tratatul de la Versailles (28 iunie 1919), cu Austria – Tratatul de la Saint-Germain en Laye (10 septembrie 1919), cu Bulgaria – Tratatul de la Neuilly sur Seine (27 noiembrie 1919), cu Ungaria – Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920) și cu Turcia – Tratatul de la Sevres (10 august 1920).
- Aşezământul Naţional Regina Maria pentru „Cultul Eroilor” ceda Cimitirului de garnizoană Ghencea, în vederea extinderii, un teren în suprafaţă de 7.518 metri pătraţi, situat în partea din spate a Cimitirului de onoare Ghencea militar (1943).
 
19 
Inaugurarea Monumentului eroilor din oraşul Issaccea, din jud. Tulcea (1924)
 
22
S-a format primul guvern unic al Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, condus de către conservatorul Barbu Catargi (1862).
 
24              
Unirea Principatelor Române, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859)
La Bucureşti, se deschidea primul Parlament al României, iar Bucureştiul era declarat capitala ţării (1862).
 
29
Al Doilea Război Mondial:  Se încheie perioada în care statul român a primit sub administraţie civilă temporară Transnistria (între 19 august 1941 şi 29 ianuarie 1944), drept compensaţie pentru pierderile teritoriale din vara anului 1940. Această unitate administrativă, delimitată în vest de malul de 800 km al Nistrului, în est de malul de 600 km al Bugului, în nord de râurile Niomjâi şi Rov şi în sud de litoralul de 150 km al Mării Negre, a fost împărţită în 13 judeţe (Ananiev, Balta, Berezovca, Dubăsari, Golta, Jugastru, Movilău, Oceacov, Odessa, Ovidiopol, Râbniţa, Tiraspol, Tulcin) şi 64 raioane, fiecare condus de către un pretor militar, numit de guvernatorul Transnistriei, profesorul universitar Gheorghe Alexianu. În ianuarie 1944, Armata sovietică reocupă Transnistria, cea mai mare parte a acestui teritoriu fiind încorporată în RSS Ucraineană (oblasturile Odessa, Nikolaev şi Vinniţa), iar raioanele Camenca, Râbniţa, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia în componenţa RSS Moldoveneşti, situaţie existentă şi în prezent (1944).
 
30              
Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur
 
Top