Noutati
  • Actualitate

    Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor anunţă lansarea, în data de 10.09.2018 a celei de-a XXXVII-a ediţii a concursului, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!”. Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor lansează cea de-a VII-a ediţie a concursului Eroul meu de ieri şi de azi! în perioada 10.09-05.12.2018
    citeste...
  • Stire noua

    Locotenentul Stoicescu Alexandru - eroul de la Câmpulung
    citeste...
  • Stire actuala

    Omagiu adus eroilor români înhumaţi la Worms, Republica Federala Germania
    citeste...

 


 

Eroii din Cimitirul de onoare de la Turnu-Roşu-Boiţa şi-au aşteptat urmaşii să îi gătească la început de primavara şi să le presare flori pe morminte

 

Miercuri, 20 aprilie a.c., s-a desfăşurat activitatea Un erou, o floare de la Cimitirul de onoare de la Turnu-Roşu-Boiţa din comuna Boiţa, judeţul Sibiu.
Elevii şcolii gimnaziale din localitate au desfăşurat lucrări de îngrijire constând în curăţarea monumentelor din necropolă de microvegetaţie parazitară, îndepărtarea din perimetrul cimitirului a frunzelor şi crengilor uscate, precum şi curăţarea aleilor de acces.
Primele înhumări în acest cimitir s-au făcut în anul 1916, ca urmare a luptelor din zona Turnu-Roşu dintre Armata Română şi Armatele Puterilor Centrale. După încheierea Primului Război Mondial, până în anul 1928, Societatea „Cultul Eroilor” s-a preocupat de centralizarea, la Turnu-Roşu-Boiţa, a osemintelor militarilor căzuţi pe Valea Oltului şi în zonele limitrofe.
Conform evidenţelor actual, în cimitir sunt înhumaţi 1483 de eroi de naţionalitate română, germană, austriacă şi necunoscutţi din Primul Război Mondial şi 3 eroi români din al Doilea Război Mondial. Astfel, pe lângă însemnele de căpătâi ale eroilor din Primul Război Mondial, mai există o cruce, ridicată în anul 1944, pentru cinstirea memoriei a 3 eroi români aviatori, morţi în al Doilea Război Mondial: adj. şef Mişu Gheorghe şi sergenţii Gheorghe Arhip şi Ioan Florescu.

 

 

La finalul activităţii, reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au înmânat diplome elevilor care au participat la activitate, în semn de apreciere pentru gestul lor dedicat sacrificiului militarilor români şi străini înhumaţi în necropola de război.


Elevii şcolii gimnaziale Iosif Catrinescu din Dragoslavele au îngrijit mormintele eroilor care odihnesc în comuna lor

 

Marţi, 19 aprilie a.c., a avut loc activitatea Un erou, o floare de la Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial din comuna Dragolsavele, judeţul Argeş.

Elevii şcolii gimnaziale Iosif Catrinescu din localitate au îngrijit mormintele eroilor care odihnesc în necropola de război din comuna lor.
Cimitirul de onoare Gura Pravăţului a fost înfiinţat de armata de ocupaţie germană, între anii 1916-1917 pe terenul obştii moşnenilor dragosloveni şi reamenajat de Socialtatea „Cultul Eroilor”, aici centralizându-se osemintele eroilor din întreaga regiune reprezentată de bazinele văilor Dâmboviţa şi Argeşel.

Pe o suprafaţă de aproximativ 800 m 2 au fost centralizate osemintele a 1197 de militari din care 561 în cimitir (326 români, 196 germani, 39 austrieci) şi 636 români şi germani necunoscuţi în criptă. În necropola de onoare somnul de veci al militarilor români şi străini este vegheat de o troiţă de lemn şi de o cruce monument din piatră.

Reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor le-au vorbit copiilor despre importanţa, pentru România, a acestui aşezământ social-cultural amplasat în comuna lor şi despre faptul că noi toţi suntem datori să ne amintim permanent de faptul că viaţa, o valoare fundamentală a umanităţii, a fost pusă, la un moment dat, în cursul istoriei, în slujba idealului naţional de nişte oameni la fel ca noi: cu familii, cu ţeluri personale, cu responsabilităţi imediate.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor mulţumeşte Primăriei comunei Dragoslavele şi colectivului Şcolii gimnaziale Iosif Catrinescu din localitate pentru implicarea în organizarea proiectului Un erou, o floare aflat la a IV-a ediţie.


Îngrijirea mormintelor Eroilor Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial la Cimitirul de Onoare Internaţional din municipiul Caracal

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu elevii şi cadrele didactice ale Liceului Teoretic Mihai Viteazul din localitate, au desfăşurat, luni 18 aprilie a.c, începând cu ora 11.00, activităţi specifice proiectului Un erou, o floare la mormintele eroilor din Primul şi al Doilea Război Mondial din Cimitirul de Onoare Internaţional situat în municipiul Caracal, judeţul Olt.

În deschiderea lucrărilor, elevilor li s-a vorbit despre importanţa păstrării aşezămintelor de război în bună stare, pentru a perpetua în timp cultul eroilor, implicând tânăra generaţie, care a ales, ca una din zilele Săptămânii altfelsă ştii mai multe, să fii mai bun să o consacre unei astfel de activităţi onorante.

Participarea militarilor din Unitatea Militară 02628 Caracal a constituit un exemplu admirabil pentru elevii celor patru clase de liceu şi a conferit solemnitate momentului de înmânare a diplomelor de participare care a încheiat activitatea.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor mulţumeşte, pe această cale, autorităţilor locale pentru susţinerea logistică a acestor activităţi şi felicită cadrele didactice şi elevii implicaţi în acest demers, care precede Ziua Eroilor pe care o vom sărbători, anul acesta, în data de 09.06.2016.

 


Plantarea de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut

 

 

Marţi, 19 aprilie a.c., s-a desfăşurat activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare de la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I din Capitală.
Lucrările de curăţare a perimetrului adiacent de vegetaţia microparazitară au fost realizate de către elevii şi profesorii Şcolii Gimnaziale nr. 134 din Bucureşti prezenţi la activitate.
Totodată, inimoşii elevi au plantat flori în jardinierele aflate în incinta complexului comemorativ Memorialul Eroilor Neamului. La finalul activităţii voluntarii au depus flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut şi au primit diplome de participare din partea reprezentan ţ ilor Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor pentru deosebita implicare.
Mulţumim tuturor participanţilor la această activitate!

***

Mormântul Ostaşului Necunoscut reprezintă un ansamblu funerar-comemorativ care simbolizează sacrificiul tuturor ostaşilor anonimi căzuţi la datorie în Primul Război Mondial. Ideea a apărut în Franţa, imediat după terminarea Marelui Război, fiind preluată ulterior de către o serie de state europene, printre care şi România.
În cazul românesc, ceremonia desemnării Ostaşului Necunoscut a avut loc la Mărăşeşti (un adevărat Verdun românesc), în data de 14 mai 1923. Sarcofagul cu rămăşiţele pământeşti ale acestuia a fost adus în Bucureşti, în data de 17 mai 1923, fiind înhumate în Parcul Carol.
Proiectul acestui ansamblu funerar a fost realizat în anul 1927, după planurile sculptorului Emil Willy Becker. Conform acestui proiect, împrejmuirea este realizată din opt stâlpi ornamentali din marmură albă, legaţi între ei cu lanţuri cu zale de bronz. Piatra tombală este realizată din marmură de Carrara, cu o grosime de 15 cm, lăţime de 1.20 m şi lungime de 2.35 m. În acelaşi an, prin grija Asociaţiei „Cultul Patriei”, a fost aprinsă o candelă a cărei flacăre arde, şi în prezent, fără întrerupere. Proiectul a fost completat, în anul 1934, cu o cruce din marmură albă sfinţită în cadrul unui ceremonial religios şi militar.
În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, osemintele Ostaşului Necunoscut au fost transferate la Mărăşeşti şi înhumate în faţa mausoleului din localitate. Decizia a fost luată de către autorităţile comuniste, din acea perioadă, pentru a face loc aşa-numitului „Mausoleu al eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei”, o construcţie funerară menită a adăposti sicriele cu rămăşiţele pământeşti ale înalţilor demnitari din partidul comunist român (ex. Dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Constantin I. Parhon, Lucreţiu Pătrăşcanu, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Alexandru Moghioroş, Ilie Pintilie etc). Acest edificiu a fost ridicat după planurile arhitecţilor Horia Maicu şi Nicolae Cucu şi inaugurat în data de 30 decembrie 1963. În perioada anilor 1996-2006, mausoleul a fost dezafectat, osemintele foştilor nomenclaturişti comunişti fiind transferate către diferite cimitire din ţară.
Osemintele Ostaşului Necunoscut au fost readuse în Parcul Carol din Bucureşti, abia în anul 1991, însă nu au fost înhumate pe locul originar.
În anul 2006, ca un act reparator, prin eforturile Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Mormântul Ostaşului Necunoscut a fost mutate pe amplasamentul iniţial, unde se găseşte şi în prezent.


Un erou, o floare la Osuarul eroilor români căzuţi în Al Doilea Război Mondial
din Cimitirul Ghencea Militar
 

Marţi, 19 aprilie a.c., s-a desfăşurat activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare organizată la Osuarul eroilor români căzuţi în Al Doilea Război Mondial din Cimitirul Ghencea Militar.
Evenimentul s-a desfăşurat în colaborare cu elevi ai Şcolii Gimnaziale nr. 143 din sectorul 5, care au avut ocazia să viziteze osuarul ce adăposteşte osemintele unui număr de 269 de militari români, în columbare gravate cu numele şi anul morţii fiecărui erou. Aceştia au fost omagiaţi de către tânara generaţie prin depunerea de flori la monumentul central: „GLORIE ETERNĂ ŞI RECUNOŞTINŢA VEŞNICĂ OSTAŞILOR ROMÂNI CARE S-AU JERTFIT PENTRU INDEPENDENŢA ŞI INTEGRITATEA PATRIEI“.
Totodată, reprezentanţii Oficiului au oferit copiilor diplome de participare la activitatea comemorativă din săptămâna Şcoala Altfel, menite a păstra vie amintirea întâlnirii de astăzi şi a datoriei fiecărui cetăţean de a îngriji mormintele şi monumentele de război dedicate eroilor români sau străini căzuţi în războaie pentru apărarea Patriei.

 


Elevii bucureşteni la Monumentul Turtucaia din Cimitirul Bellu din Capitală
 

Luni, 18 aprilie a.c., s-a desfăşurat activitatea din cadrul proiectului “Un erou, o floare” de la Monumentul Turtucaia din cimtirul Bellu.
Evenimentul a fost organizat în colaborare cu elevi ai Şcolii gimnaziale „George Călinescu” din Capitală care au avut prilejul de a cunoaşte povestea acestei opere comemorative de război ridicată la iniţiativa familiei eroului Victor E. Ioachimovici căzut în Bătălia de la Turtucaia din Primul Război Mondial.
La activitate au participat doamna Otilia Sava, secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului şi conducerea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Ca un gest de apreciere pentru efortul depus de elevi şi ca o mărturie peste timp a participării lor la o activitate dedicată eroilor români care au murit pentru ţară, organizatorii au acordat diplome la toţi elevii.

***

Monumentul este amplasat în Cimitirul Bellu militar, care este situat pe strada Calea Şerban Vodă nr. 249. Opera este dedicată sublocotenentului Victor Emil Ioachimovici căzut în Primul Război Mondial, în timpul luptei de la Turtucaia.
Ridicat de avocatul Emil Ioachimovici, tatăl eroului, monumentul a fost dezvelit la 13 octombrie 1929. Cu o înălţime de aproximativ 4 metri, opera este realizată din trei blocuri mari din piatră de Vraţa, aşezate pe o platformă tot din piatră, în patru trepte. În terminaţia monumentului este dispusă o cruce decorată cu motive geometrice. Pe frontispiciul monumentului sunt inscripţionate cuvintele:
„Eroului Victor Emil Ioachimovici mort pentru patrie la Turtucaia”.
Pe una din laturile monumentului se află un basorelief din bronz pe care sunt gravate scene reprezentând asedierea oraşului Turtucaia, moartea eroului, salvarea celor două steaguri ale Regimentelor 36 şi 74 Infanterie şi cuvintele:
„Prin foc şi apă pentru ţară.”


Tu ai murit pentru ca noi să trăim mai departe!
 

În Primul Război Mondial, în octombrie 1916, linia frontului în Maramureş a fost stabilizată pe Valea Vaserului, unde patru batalioane de vânători de munte germani s-au opus înaintării trupelor ruse. Din cauza provocărilor bolşevice din Rusia, ofiţerii ruşi au părăsit trupele, întorcându-se în ţară, luptele de pe Valea Vaserului încetând. La 10 februarie 1917, germanii au început să amenajeze un cimitir al eroilor, prima înmormântare având loc la 20 februarie 1917. 
Cimitirul a fost proiectat de arhitecţi germani, în cadrul acestuia fiind înhumaţi în total 105 militari. Pentru a se ajunge la cimitir se trecea peste un pod din lemn, construit peste râul Vaser. Accesul în cimitir se realiza intrându-se în Capela mântuirii, apoi se ajungea pe prima teresă a necropolei, unde au fost înhumaţi ofiţerii superiori. Soldaţi şi gradele inferioare au fost înhumaţi în a doua terasă a necropolei.
Cimitirul a fost inaugurat în iulie 1917, plutonierul Anton Schnmid dovedind, în anul 1918, cu prilejul unei menţiuni scrise, că spiritul de camaraderenie a rămas întipărit în sufletele veteranilor luptelor de pe Valea Vaserului: „Camarade, ai fost răpit de lângă mine! Câte am petrecut noi împreună! (...) Câte griji ţi-ai făcut pentru cei dragi de acasă! Te-a înţeles cineva? Cât de viteaz ai fost! (...) Tu ai murit pentru ca noi să trăim mai departe. Lacrimi cad peste eroi când plouă. Nu-i aşa că vă iubeşte natura care alină cu frumuseţea ei mormintele voastre ? Pârâurile curg zgomotos, nu le mai auziţi. Brazii privesc fix în lumina lunii. Nu mai ştiţi când zăpada stă fix între tufe, când muşchiul creşte din nou între rădăcini. Când foşnesc brazii, noaptea, se gândesc cei dragi la voi, din locul natal. În foşnetul ramurilor se găsesc fire ale iubirii. Acolo, departe sub molid, în Carpaţi se află cel preţuit. 
Din păcate, din cauza creşterii cursului apei care alimentează râul Vaser s-au produs dislocări majore ale terenului. Apa a măcinat în timp crucile din cimitir, capela şi gardul împrejmuitor, realizate din lemn, necropola fiind distrusă integral la suprafaţă în anul 1950. 
La iniţiativa primarului din Vişeul de Sus, pe locul cimitirului eroilor germani s-a dezvelit o troiţă tradiţională în stil maramureşean, realizată de meşterul Teodor Bârsan. Troiţa a fost sfinţită, la 25 iulie 2011, de un sobor de preoţi ortodocşi, condus de Grigore Andreica, protopopul Vişeului.

Cinstirea eroilor comunei Cocu, judeţul Argeş




Sâmbătă, 16 aprilie a.c., s-a desfăşurat activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare de la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, din comuna Cocu, judeţul Argeş.
Lucrările de îngrijire au fost realizate de către elevi ai Şcolii Gimnaziale nr. 1, din localitate, şi ai Colegiului Naţional „Aurel Vlaicu”, din Bucureşti, precum şi de către membrii Asociaţiei Neamunit, prezenţi la activitate. Acestea au constat în curăţarea monumentului de vegetaţia microparazitară, refacerea inscripţiilor, curăţarea perimetrului adiacent, vopsirea gardului şi curăţarea aleilor de acces. 
Un moment emoţionant al manifestării l-a constituit resfinţirea operei comemorativ e de război de către soborul preoţilor din localitate, context în care majoritatea elevilor participanţi au aprins lumânări şi au depus flori la monument. Activitatea s-a bucurat şi de prezenţa şefului comenduirii Garnizoanei Piteşti şi a viceprimarului comunei Cocu, care au rostit scurte cuvântări. La finalul manifestării, reprezentantul Oficiului Naţional pentru cultul Eroilor a decernat diplome voluntarilor, în semn de preţuire pentru efortul depus.
Mulţumim tuturor participanţilor la această activitate!

*

Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din comuna Cocu este situat în centrul localităţii, în faţa Şcolii Generale nr. 1. 
Operă a sculptorului grec Nicola Kagheorghis, care a realizat numeroase monumente consacrate eroilor din anii participării României la Primul Război Mondial, monumentul a fost inaugurat în anul 1931. Ini'iatorul realizării acestei opere comemorative de război a fost învăţătorul satului din vremea respectivă – Marin Arsenescu. 
Statuia din marmură este înaltă de 3,60 m şi este aşezată pe un postament format din trei trepte din beton. Pe faţadă este înfăţişat un medalion din bronz, ce întruchipează un soldat care ocheşte cu arma, precum şi poza unui ofiţer, cel mai probabil a locotenentului Arsenescu M. Gheorghe – ruda a ctitorului. 
Monumentul beneficiază de o zonă de protecţie, împrejmuită cu gard din lemn şi spaţii verzi.


Ceremonia oficială de închidere a Taberei de tineret pentru îngrijirea Cimitirului militarilor români şi sovietici din municipiul Braşov
 
 

În perioada 12-14 aprilie a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ din Braşov a organizat Tabăra de tineret pentru îngrijirea Cimitirului militarilor români şi sovietici din cartierul Bartolomeu, municipiul Braşov. La buna desfăşurare a activităţii au contribuit atât Primăria municipiului Braşov cât şi Asociaţia Studenţilor Militari din localitate, acordând tot sprijinul necesar.
Lucrările de întreţinere a parcelei eroilor româniau fost desfăşurate de trei companii din cadrul batalionului de studenţi ai Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă“. Totodată, tinerii prezenţi au efectuat lucrări de curăţenie la parcela sovietică, amplasată în faţa parcelei româneşti.
Joi, 14 aprilie a.c., la ora 12.00 s-a desfăşurat ceremonia de închidere a taberei, în cadrul căreia comandantul Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ şi reprezentantul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au rostit scurte alocuţiuni, urmate de depunere de coroane de flori la monumentele centrale din cele două parcele de onoare.
De asemenea, reprezentanţii Oficiului au înmânat diplome studenţilor care au participat la activitate, în semn de apreciere pentru efortul depus şi interesul pe care l-au manifestat faţă de acest nobil demers de cinstire a memoriei eroilor.
Tabăra de tineret pentru îngrijirea necropolei de război din municipiul Braşov, activitate comemorativ-educativă, se înscrie în seria de evenimente dedicate Centenarului Primului Război Mondial, organizate de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.
Cu acest prilej, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor mulţumeşte Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ din Braşov pentru solicitudinea cu care a răspuns la demersul nostru şi pentru implicarea deosebită în buna desfăşurare a activităţii.

 

Proiectul „Un erou, o floare” la a IV-a ediţie



Proiectul ”Un erou, o floare”, organizat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, se va desfăşura în perioada 16 – 22 aprilie şi va cuprinde activităţi de îngrijire ale unor cimitire şi monumente de onoare dedicate memoriei eroilor români care şi-au jertfit viaţa pentru patrie.
Ediţia din acest an (cea de-a patra) este dedicată împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Razboi Mondial.
Implicarea nemijlocită a tinerilor în îngrijirea şi conservarea mormintelor şi operelor comemorative de război va dezvolta în conştiinţa acestora responsabilitatea pe care adulţii de mâine o vor avea faţă de valorile istoriei naţionale prin exemplul de demnitate şi curaj de care au dat dovadă militarii români cazuţi în războaie pentru apărarea fiinţei naţionale.

Activităţi desfăşurate în Bucureşti:

Luni, 18 aprilie , se va desfăşura activitatea de îngrijire a Monumentului Turtucaia din Cimitirul Bellu. Treizeci de elevi ai Şcolii gimnaziale „George Călinescu” se vor întâlni cu reprezentanţi ai Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) care le vor spune povestea acestui obiectiv comemorativ, semnificativ pentru cultura memorială specifică Primului Război Mondial.

 

 
Marţi, 19 aprilie, la Cimitirul eroilor români căzuţi în cel de-Al Doilea Război Mondial din Cimitirul Ghencea Militar (B-dul Ghencea nr. 20,sector 6), elevi ai Şcolii gimnaziale nr. 143 vor contribui la lucrările efectuate la Osuarul eroilor români şi la zona adiacentă.
 


La Mormântul Ostaşului Necunoscut şi Memorialul Eroilor Neamului din Parcul Carol I, elevi ai Şcolii gimnaziale nr. 134 vor curăţa vegetaţia parazitară.
 

 
Miercuri, 20 aprilie, la Monumentul Eroilor de la 1916-1918 – Plumbuita, elevi ai Colegiului Naţional „Victor Babeş” vor desfăşura activităţi de curăţare a monumentului şi a zonei sale de protecţie, vor planta flori şi vor rescrie inscripţiile. Monumentul a fost ridicat în anul 1939 din inţiativa preotului paroh Ion Sachelărescu, de la mănăstirea Plumbuita, în amintirea eroilor comunei Colentina căzuţi în Primul Război Mondial (Opera comemorativă de război este situată în Parcul Plumbuita, Şos. Colentina, sector 2).
 
\
 
Joi, 21 aprilie , la Monumentul Eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale (B-dul Theodor Pallady, sector 3), elevi ai Liceului Teoretic „Decebal“, împreună cu reprezentanţi ai ONCE, vor desfăşura lucrări de curăţare a operei comemorative, iar la Monumentul Eroilor căzuţi în Primul Război Mondial (B-dul Uverturii, la intersecţia cu Str. Dealul Ţugulea, sector 6), elevi ai Liceului Teoretic „Ştefan Odobleja” vor aduce un omagiu eroilor români prin executarea unor lucrări de îngrijire.
 
 
Tot joi, 21.04, la Monumentul Eroilor căzuţi în Primul Război Mondial (B-dul Uverturii intersecţie cu Str. Dealul Ţugulea, sect. 6), elevii Liceului Teoretic „Ştefan Odobleja” vor aduce un omagiu eroilor români prin executarea unor lucrări de îngrijire, gest simbolic pus în slujba memoriei acestora.
 

 
Vineri, 22 aprilie, tineri de la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” vor efectua lucrări de îngrijire a Monumentului Eroilor Francezi din Parcul Cişmigiu, iar elevi ai Şcolii gimnaziale ”Iancului” vor curăţa de vegetaţia parazitară Mormântul Ostaşului Necunoscut şi Memorialul Eroilor Neamului din Parcul Carol I.



Activităţi desfăşurate în ţară:
Sâmbătă, 16 aprilie, se va desfăşura activitatea „Un erou, o floare” la Monumentul eroilor din comuna Cocu (judeţul Argeş). La activitate vor participa elevi ai şcolii generale din localitate, însoţiţi de cadre didactice, precum şi membri ai Asociaţiei Neamunit.

 
Luni, 18 aprilie , la Cimitirul de Onoare Internaţional din Primul şi al Doilea Război Mondial din municipiul Caracal (judeţul Olt), elevi de Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” se vor întâlni cu reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor care le vor prezenta istoria acestei necropole de război.
 

Marţi, 19 aprilie, reprezentanţi ai ONCE se vor afla în localitatea Dragoslavele (judeţul Argeş) unde, împreună cu elevii Şcolii gimnaziale „Iosif Catrinescu”, vor desfăşura lucrări de îngrijire la Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial.


Miercuri, 20 aprilie , la Cimitirul eroilordin Primul şi al Doilea Război Mondial din comuna Boiţa (judeţul Sibiu), elevi ai Şcolii generale nr. 2 vor contribui la acţiunile de îngrijire a mormintelor celor 1486 de eroi înhumaţi în acest loc.
 

Vineri, 22 aprilie, la Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial din Predeal, elevi ai Colegiului naţional militar „Dimitrie Cantemir” se vor întâlni cu reprezentanţi ai ONCE care le vor prezenta tinerilor importanţa cunoaşterii domeniului cultul eroilor ca element de identitate naţională, în special în contextul Centenarului Primului Război Mondial.
 
Acţiuni similare vor avea loc, în cadrul proiectului „Un erou, o floare”, la cimitirele şi monumentele de război din toate garnizoanele.
La finalul activităţilor, elevii vor depune flori la mormintele şi monumentele eroilor iar, pentru efortul depus, vor primi diplome de participare.
Jurnaliştii sunt invitaţi la activităţi care, în Bucureşti, vor avea loc de la ora 10.00, iar în ţară, de la ora 11.00.

Tabăra de tineret la Cimitirul militarilor români şi sovietici din Braşov

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ din Braşov organizează, în perioada 12-14 aprilie a.c, Tabăra de tineret pentru îngrijirea Cimitirului militarilor români şi sovietici din municipiul Braşov. Primăria municipiului Braşov şi Asociaţia Studenţilor Militari din Braşov sunt, de asemenea, implicaţi în desfăşurarea în bune condiţii a acesei activităţi.
Lucrările taberei vor fi desfăşurate de trei companii din cadrul batalionului de studenţi ai Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ şi vor consta în curăţarea de vegetaţie parazitară a însemnelor de căpătâi şi a elementelor de construcţie terasate din parcela românească, tunderea ierbii din zonele verzi ale cimitirului (acolo unde este cazul), reinscripţionarea cu vopsea neagră a înscrisurilor de pe însemnele de căpătâi şi de pe cele două plăci comemorative din parcela românească. Lucrări de curăţenie se vor efectua şi la parcela sovietică care este amplasată în faţa parcelei româneşti.
În data de 14 aprilie a.c., începând cu ora 12.00, va avea loc ceremonia de închidere a taberei ce va consta în susţinerea unor scurte discursuri de către oficialităţile participante la eveniment şi depunere de coroane de flori la monumentele din ambele parcele de onoare.
De asemenea, reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor vor înmâna diplome studenţilor participanţi la activitate, în semn de apreciere pentru efortul lor înnobilat de sacrificiul eroilor români înhumaţi în necropola de război.
***
Cimitirul militarilor români şi sovietici din Braşov este amplasat pe strada Mărăşeşti din cartierul Bartolomeu (vis a vis de casa cu numărul 6 A). Necropola de război are o suprafaţă de cca 1000 mp şi a fost amenajată în anul 1946. În cimitir sunt înhumaţi un număr de 784 militari români din Primul şi al Doilea Război Mondial şi 247 de militari sovietici.Jurnaliştii care doresc să participe la activitate sunt asteptaţi la Cimitirul militarilor români şi sovietici din Braşov, începând cu data de 12 aprilie a.c, ora 10.00.
Stabilirea câştigătorilor concursului online „Să nu ne uităm eroii!”, ediţia a XXXIII-a
S-a încheiat concursul online Să nu ne uităm eroii!, ediţia a XXXIII –a


În urma evaluării rezultatelor şi a tragerii la sorţi, au fost desemnaţi următorii câştigători:

Locul I: Leon Prădan, Str. Moşilor, nr. 26, Cluj Napoca, jud. Cluj
Locul al II lea: Mihai Salgău, str. Peneş Curcanul, bl. 227, sc. A, ap. 6, Vaslui, jud. Vaslui
Locul al III lea: Adrian-Ovidiu Agapie, Str. Victoriei, nr.2, ap. 29, sc. B, et. 3, oraş Victoria, jud. Braşov
Mulţumim tuturor concurenţilor pentru participare şi vă aşteptăm cu drag la următoarele ediţii ale concursului: Lansarea lor va fi anunţată din timp pe site-ul nostru!

Românii din Transilvania
Eroii a patru fronturi în Primul Război Mondial 




Românii din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş au fost încorporaţi în Primul Război Mondial (1914-1919) în cadrul armatei austro-ungare, luptând la un moment dat pe patru fronturi, împotriva militarilor sîrbi, italieni, ruşi sau români. 
Începând cu 21 iunie 1917, 1.800 de români din armata austro-ungară, luaţi prizonieri de către ruşi, au fost echipaţi şi înarmaţi de către aceştia, depunând jurământul de credinţă în faţa regelui Ferdinand (1914-1927), fiind încorporaţi în armata română. 
După ce armata bolşevică ungară a atacat România pe linia Tisei, la 20 iulie 1919, militarii români fiind împinşi dincolo de municipiul Oradea, armata română a trecut la contraofensivă (24-26 iulie), ocupând Budapesta la 3 august 1919. O parte din militarii armatei române în Campania din 1919 au făcut parte din fosta armată austro-ungară, fiind încorporaţi la cererea Consiliului Dirigent al Transilvaniei.
Asociaţia pentru literatura română şi cultura poporului roman din Sibiu a realizat, în anul 1922, o statistică privind participarea românilor din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş la Primul Război Mondial, urmărind să cunoască numărul total al celor care au participat / au fost afectaţi de conflict, dar şi al celor care au fost decoraţi sau au murit în timpul şi din cauza războiului. 
Statistica Asociaţiei i-a cuprins numai pe românii încorporaţi în armata austro-ungară şi pe cei încorporaţi în armata română în Campania din 1919, nefăcând nicio referire la detaşamentele de români care au jurat credinţă regelui Ferdinand şi au luptat în cadrul armatei române, începînd cu anul 1917. 
La finele anului 1922 au fost luaţi în evidenţă 489.544 de români din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, care au participat la Primul Război Mondial, cu următoarele observaţii:

- 449.796 au luptat efectiv pe front;
- 34.578 au fost mobilizaţi, însă nu au fost implicaţi în luptă, fiind lăsaţi să-şi desfăşoare activitatea acolo unde lucrau;
- 1.734 au fost arestaţi şi internaţi în lagăre de către autorităţile austro-ungare;
- 3.436 au devenit refugiaţi.
Pentru cei 449.796 de români care au luptat pe front s-au consemnat următoarele date:
- 41.739 au murit pe câmpul de luptă;
- 11.275 au murit în închisoare, în prizonierat, în spitale sau după ce au ajuns la domiciliu, din cauza rănilor dobândite în luptă sau a bolilor contactate în campanie;
- 396.872 au fost lăsaţi la vatră / s-au întors la domiciliu.

Restaurarea parcelei eroilor români din Primul Război Mondial din Cimitirul „Pacea“,
municipiul Botoşani, judeţul Botoşani 

 

 
Semnalăm iniţiativa pozitivă a Consiliului Local din municipiul Botoşani, încheiată cu restaurarea parcelei dedicată eroilor români din prima conflagraţie mondială, situată în Cimitirul „Pacea“ din această localitate . 
În cursul acestui an, primăria municipiului Botoşani va restaura şi parcelele eroilor români, germani şi sovietici decedaţi în Al Doilea Război Mondial şi înhumaţi în Cimitirul „Pacea“. 
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor îşi exprimă aprecierea pentru grija şi interesul manifestat de către autorităţile locale privind întreţinerea şi conservarea în bune condiţii a Cimitirului eroilor din municipiul Botoşani, nutrind speranţa că această atitudine va constitui un exemplu de urmat şi de către alte administraţii locale, cu responsabilităţi în domeniul protejării mormintelor şi operelor comemorative de război.
*
Societatea „Cultul Eroilor“, cu sprijinul Prefecturii, al Primăriei şi al Garnizoanei Botoşani, a exhumat de pe raza judeţului Botoşani şi a centralizat în cimitirul eroilor, cunoscut în epocă sub denumirea de Cimitirul Maior Ignat (ulterior, Cimitirul „Pacea“) osemintele a 3.833 de eroi români. În afara militarilor care au decedat în prima conflagraţie mondială, în acelaşi cimitir, au mai fost înhumaţi şi militarii români, germani şi sovietici, care au murit în Campania din Est. 
Eroii identificaţi, decedaţi în Primul Război Mondial, sunt înhumaţi în 4 parcele, fiecare mormânt având la căpătâi câte o cruce creştină din beton mozaicat. Osemintele eroilor neidentificaţi sunt depuse într-un osuar (complex monumental) de formă trapezoidală, având în partea superioară un vultur din bronz, simbolul vitejiei în luptă. 
Parcela este împrejmuită cu un gard realizat din beton şi fier forjat, intrarea fiind străjuită de doi stâlpi din beton.

Proiectul „Un erou, o floare” la Moreni
Recunoştinţa elevilor din municipiul Moreni pentru eroii Primului Război Mondial


 
La Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial din municipiul Moreni, douzeci de elevi ai Şcolii generale nr. 1, însoţiţi de cadre didactice, alături de reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi membrii Asociaţiei Neamunit – filialele Dâmboviţa şi Bucureşti, coordonate de preşedintele acesteia, actorul Aureliu Surulescu – au desfăşurat lucrări de îngrijire atât a monumentului, cât şi a zonei de protecţie a acestuia.
Opera comemorativă de război are o amplasare generoasă, lângă Primăria municipiului şi beneficiază de un părculeţ îngrădit. Membrii Asociaţiei Neamunit au curaţat opera comemorativă de război de vegetaţie parazitară, iar copiii au rescris textele inscripţionate pe monument.
După desfăşurarea lucrărilor de îngrijire, s-a oficiat un serviciu religios de către un sobor de preoţi din zonă.
La buna desfăşurare a acestei activităţi au contribuit atât Primăria municipiului Moreni cât şi Garnizoana Târgovişte, ambele instituţii fiind reprezentate la eveniment.
În finalul activităţii, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a oferit elevilor, în semn de preţuire pentru efortul depus în slujba eroilor români, diplome de participare şi fiecare copil a depus câte o floare roşie la monument.

Eroii Primului Război Mondial sunt comemoraţi la Moreni
 

Sâmbătă 19 martie a.c, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Asociaţia Neamunit, desfăşoară, începând cu ora 11.00, activitatea Un erou, o floare la Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial din municipiul Moreni, judeţul Dâmboviţa.
La eveniment vor participa elevii şcolii generale nr. 1 din Moreni care vor executa lucrări de îngrijire de complexitate redusă atât la monument, cât şi în zona de protecţie a acestuia - părculeţul amenajat în jurul operei comemorative de război.
Activitatea este organizată cu sprijinul Garnizoanei Târgovişte şi al Primăriei municipiului Moreni.
***
Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial, amplasat în apropierea Primăriei, a fost ridicat de locuitorii comunei Stavropoleos şi dezvelit în anul 1934. Pe un piedestal înalt de 4 m, compus din două volume paralelipipedice din beton armat, se sflă statuia din bronz a unui ostaş cu arma în mâini surpins în poziţie de atac.

 

Locotenentul Ştefan Mazilu a murit în prima linie, alături de tunarii săi, la Stary Krim


 
În al Doilea Război Mondial, în perioada 30 octombrie 1941 - 4 iulie 1942, în contextul ofensivei armatelor Axei pe teritoriul Uniunii Sovietice, în sudul Peninsulei Crimeea, pe un front de 43 km, şapte divizii germane şi trei divizii româneşti, sprijinite de Corpul 8 aerian german şi numeroase unităţi de artilerie de mare calibru,au fost concentrate pentru cucerirea Sevastopolului, port la Marea Neagră şi una dintre cele mai puternice fortăreţe maritime din lume la acea dată. 
În urma luptelor contra inamicului sovietic, trupele române au însumat pierderi în vieţi omeneşti de 8.454 de militari, din care 1.597 morţi (59 ofiţeri, 1.538 subofiţeri şi trupă), 6.571 răniţi (201 ofiţeri, 6.370 subofiţeri şi trupă) şi 277 dispăruţi. 
Militarii decedaţi au fost înhumaţi în diverse cimitire de campanie din sudul peninsulei, unul dintre acestea fiind cel al eroilor din Brigada 8 Cavalerie (în data de 15 martie 1942, brigada se va transforma în Divizia 8 Cavalerie, iar aceasta, la rândul ei, va deveni, din 01 iulie 1943, divizie de cavalerie-moto), situat în apropierea şoselei Stary Krim - Karasubazar, la aproximativ 1 km vest de localitatea Stary Krim. 
În luna iunie a anului 1942, aici au fost centralizate, într-un cimitir întins pe o suprafaţă de 2.200 metri pătraţi, mormintele individuale a 245 militari români, morţi în perioada 03 noiembrie 1941 - 31 decembrie 1942, în luptele din Kohtebel, Isiumovca, Saricaia, Karasubazar, Baiaci şi Adschigolski. 
Militarii îngropaţi în acest cimitir centralizator - 109 soldaţi, 32 fruntaşi, 43 caporali, 37 sergenţi, 10 sergenţi-majori, 1 plutonier, 1 submaistru, 6 sublocotenenţi, 2 locotenenţi, 3 căpitani şi 1 colonel - proveneau, majoritatea, din Brigada 8 Cavalerie (Regimentul 4 Roşiori, Regimentul 2 Călăraşi, Regimentul 3 Călăraşi Purtat şi Regimentul 3 Artilerie Călăreaţă) şi, câţiva, din Divizia 4 Munte (Batalionul 19 Vânători Munte şi Batalionul 4 Pionieri Munte). 
Reprezentativ pentru bravura militarilor care şi-au găsit somnul de veci în acest cimitir este cazul locotenentului Ştefan I. Mazilu. Acesta s-a născut în data de 1 octombrie 1912, într-o localitate din fostul judeţ Muscel, în speţă satul Ciulniţa (în prezent, pendinte de comuna Leordeni, jud. Argeş). 
În data de 25 octombrie 1939, Ştefan I. Mazilu a fost încorporat, cu gradul de locotenent, în Regimentul 3 Călăraşi Purtat, din Brigada 8 Cavalerie. 
Imediat după intrarea României în război, unitatea locotenentului Ştefan Mazilu a participat, alături de celelalte subunităţi ale Brigăzii 8 Cavalerie (Regimentul 2 Călăraşi, Regimentul 4 Roşiori şi Regimentul 3 Artilerie Călăreaţă), la acţiunile militare desfăşurate pentru: eliberarea părţii de nord a Bucovinei (unitatea acestuia a acţionat între 22-24.06.1941), forţarea Nistrului (17-19.07.1941), împingerea inamicului înspre Bug (23.07-09.08.1941), bătălia de la nord de Marea de Azov (25.09-01.10.1941). 
La 01.10.1941, Brigada a fost pusă la dispoziţia Corpului de munte, pe frontul din Crimeea, acolo unde, în perioada 17 noiembrie - 18 octombrie 1941, a acţionat împotriva atacurilor partizanilor din Munţii Iaila, asigurând astfel siguranţa comunicaţiilor Suja - Stary Krim, Karasubazar-Uskut şi Salî-Sudak. 
Între 26 şi 29 decembrie 1941, unitatea locotenentului Ştefan Mazilu şi celelalte forţe combatante ale Brigăzii, s-au deplasat - în marş forţat, pe viscol puternic şi un ger de -15-30 ° C - , peste 300 km, spre zona Vladislavovka şi apoi spre sud, pentru a opri inamicul sovietic debarcat la Kerci şi Feodosia. În data de 30 decembrie 1941, în condiţii deosebit de vitrege - geruri şi viscole extreme, forţă combativă scăzută, unităţi detaşate pe distanţe de până la 60 km, contraatacuri ale inamicului, superior ca număr şi tehnică de luptă - , unităţile Brigăzii au reuşit să se regrupeze în zona Petrovka, Tambovka, Daln. Kamîşi şi, în seara zilei de 31 decembrie, după atacuri şi retrageri pe poziţii succesive, să oprească inamicul pe aliniamentul Ismail Terek- Krasni Kotshik -Basalak. 
Pe tot parcursul acestor operaţii, locotenentul Ştefan Mazilu s-a remarcat prin bravura şi spiritul de sacrificiu cu care şi-a condus plutonul de tunuri anticar, trâgând asupra tancurilor şi cazematelor inamice în luptele de la Crivoe Ozero, la trecerea şanţului anticar Usperskaja, în atacul de la cota 50.6 nord de Daln Kamîşi sau în luptele de pe şoseaua Stary Krim - Feodosia, acestea din urmă fiindu-i fatale locotenentului erou, care moare, în condiţii dramatice, în data de 31 decembrie 1941. Iată cum sunt descrise, în documentele vremii, împrejurările morţii acestuia: „de la începutul campaniei şi până la data morţii locotenentul Ştefan Mazilu a fost în prima linie alături de tunarii săi luptând cu un elan desăvârşit. În acţiunea de debarcare de la Feodosia s-a luptat vitejeşte, trăgând singur la ultimul tun ce mai rămăsese intact. Cade străpuns de un obuz tras dintr-un tanc rusesc” sau „În acţiunea din 30 Decembrie 1941, Locotenentul Mazilu trece personal la unul din tunurile sale, scoţând din luptă două din tancurile atacatoare. Fiind depăşit de inamic, preferă să rămână lângă tunurile sale, căzând la datorie sun focul superior al inamicului”. 
Pentru devotamentul şi profesionalismul său, locotenentul Ştefan Mazilu a fost decorat post-mortem cu: Ordinul „Steaua României” clasa a V-a, Ordinul „Coroana României” cu spade în grad de Cavaler cu panglică de „Virtute Militară” clasa a V-a, Ordinul militar „Mihai Viteazul” clasa a III-a şi medalia „Crucea de Fier” clasa a II-a. De asemenea, prin Înaltul Decret Nr. 1386/1942 a fost avansat post-mortem la gradul de căpitan.
Mormântul locotenentului Ştefan Mazilu, alături de mormintele a 244 de camarazi, a fost amenajat în Cimitirul Eroilor Diviziei 8 Cavalerie, menţionat mai sus. Din păcate, după război, cimitirul a fost distrus de autorităţile sovietice, la fel ca majoritatea cimitirelor de campanie româneşti de pe teritoriul fostei U.R.S.S. 
În prezent, localitatea Stary Krim (în rusă, Starîi Krim) este situată în Republica Autonomă Crimeea, în raionul Kirovski, la aproximativ 90 km est de portul Sevastopol şi la circa 130 km vest de Kerci. 


Restaurarea troiţei eroilor români şi refacerea elicei eroilor germani
- municipiul Reşiţa, jud. Caraş Severin -

 
 
 

Comunitatea locală din municipiul Reşiţa a dezvelit, în anul 1936, o troiţă tradiţională din lemn în memoria eroilor români care au murit în Primul Război Mondial. 
În anul 1981, elevii Şcolii primare din municipiul Reşiţa au montat o placă din inox pe soclul troiţei „În memoria fostului nostru învăţător Bandu Petru şi a colegilor noştri decedaţi care vor rămâne veşnic în amintirea noastră”. 
Amplasată în cimitirul catolic din municipiul Reşiţa, troiţa a fost afectată de trecerea timpului, în special în zona soclului. 
De asemenea, în cimitirul central din municipiul Reşiţa a fost amenajată, în Primul Război Mondial, o parcelă a eroilor germani. În cadrul acesteia sunt înhumaţi şapte militari germani (morţi în Primul şi Al Doilea Război Mondial). 
Primii piloţi germani înhumaţi în parcela eroilor din municipiul Reşiţa au fost Emil Kurt Müller şi Karl Lugitsch, prăbuşiţi la bordul unui avion LGV la Cozia. Eroii germani au fost înmormântaţi, la 17 octombrie 1915, de preotul evanghelic Ferdinand Szende. 
Însemnul comemorativ comun al parcelei a fost reprezentat de o elice, demontată de la avionul în care s-au aflat piloţii germani. 
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a efectuat o activitate de documentare în teren la troiţa şi la mormintele eroilor germani din municipiul Reşiţa, solicitând primăriei să iniţieze demersuri pentru restaurarea troiţei eroilor români, dar şi pentru refacerea elicei de la mormintele eroilor germani (furată de autori necunoscuţi, aspect care a determinat sesizarea organelor de poliţie). 
În anul în care România va aniversa Centenarul Primului Război Mondial, restaurarea troiţei eroilor români şi refacerea elicei eroilor germani sunt o dovadă sugestivă şi lăudabilă privind modul în care primăria municipiului Reşiţa îşi îndeplineşte obligaţiile în domeniul protejării mormintelor şi operelor comemorative de război din raza sa de administrare. 


“Voi nici nu ştiţi ce v-am lăsat aici”
 
 
Vineri, 19 februarie a.c, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor împreună cu Garnizoana Târgu Jiu au organizat un eveniment emoţionant în oraşul lui Brâncuşi.
Activitatea este ocazionată de împlinirea a 140 de ani de la naşterea românului de geniu care a revoluţionat sculptura mondială şi care s-a format, poate deloc întâmplător, în epoca în care românii – prin dârzenie, hotărâre şi iubire de neam – au făurit o ţară pe care ne-au lăsat-o nouă generaţiilor care au urmat.
Evenimentul a fost conceput ca un pelerinaj la operele lui Brâncuşi din municipiul Târgu Jiu care au fost dedicate eroismului de care au dat dovadă gorjenii în anul 1916, când au reuşit să amâne înaintarea trupelor germane spre capitală cu cel puţin o lună de zile. 
Din partea Ministerului Apărării Naţionale a participat la activitate doamna Otilia Sava, secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului care, în cuvântările rostite la Coloana Infinitului şi la Masa Tăcerii, a adus un omagiu deopotrivă marelui sculptor şi eroilor gorjeni.
La fiecare operă de pe traseul Calea Eroilor, participanţii – reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, ai organizaţiilor neguvernamentale şi elevi - au depus trandafiri roşii, un mesaj peste timp pentru Constantin Brâncuşi care încearcă să transmită cu frumuseţea şi candoarea gestului faptul că toate generaţiile de gorjeni care i-au urmat au conştiinţa valorii pe care sculptorul de anvergură universală a lăsat-o în oraşul lor.

Pelerinaj pe Calea Eroilor...

Vineri, 19 februarie a.c, începând cu ora 13.00, Ministerul Apărării Naţionale prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor se alătură activităţilor desfăşurate în municipiul Târgu Jiu cu prilejul sărbătoririi „Zilei Brâncuşi”.
Evenimentul se va desfăşura la Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu şi este dedicat deopotrivă militarilor români care au murit în războaie pentru ţară şi geniului artisitic al sculptorului Constantin Brâncuşi căruia îi datorăm minunatul complex sculptural din municipiul gorjean.
Cu acest prilej, oficialităţile prezente vor evoca, în intervenţiile lor, sacrificiul eroilor români care au căzut în anul 1916 în bătăliile purtate pe Valea Jiului iar elevii gorjeni vor recita poezii cu tematică istorică.
La activitate participă veterani de război, reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale, ai Ministerului Apărării Naţionale, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Garnizoanei Târgu Jiu, elevi ai Colegiului militar liceal „Mihai Viteazul” din Alba Iulia şi ai Liceului Energetic din Târgu Jiu, precum şi reprezentanţi ai unor organizaţii non-guvernamentale.


Restaurarea monumentului eroilor din oraşul Borşa 





Ca urmare a unei activităţi de documentare în teren, consilierii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au constatat starea necorespunzătoare de întreţinere a monumentului eroilor din oraşul Borşa, jud. Maramureş. 
La solicitarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, care a propus o serie de măsuri privind punerea în valoare a monumentului eroilor, primarul oraşului Borşa a dispus începerea lucrărilor de restaurare. 
Cu prilejul lucrărilor de restaurare au fost îndepărtaţi arbuştii care au crescut în jurul monumentului central, a fost consolidat soclul şi au fost refacute elementelor decorative ale operei comemorative. De asemenea, s-a marcat corespunzător mormântul unui erou necunoscut, situat în faţa monumentului. 
În locul respectiv au fost înhumaţi 152 de eroi care au murit în luptele din Primul Război Mondial, primăria oraşului Borşa desfăşurând activităţi comemorative cu prilejul Zilei Eroilor. 
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor salută demersul primăriei oraşului Borşa, care se înscrie pe linia respectului faţă valorile şi simbolurile trecutului, în contextul Centenarului Primului Război Mondial.​


Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, la Mormântul Ostaşului Necunoscut



Cu prilejul vizitei oficiale pe care o efectuează în România, Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, a depus o coroană de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, simbolul eroilor anonimi care au murit pentru Întregirea României. 
În prezent, colaborarea dintre România şi Republica Moldova în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război se realizează în baza Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti, situate pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la Iaşi, la 3 martie 2012. 
Pe teritoriul actual al Republicii Moldova, potrivit evidenţelor Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, sunt înhumaţi peste 8000 de eroi români, majoritatea morţi în Al Doilea Război Mondial. Mormintele eroilor români figurează în 378 de locuri de înhumare, pe raza a 286 de localităţi. 
Cel mai mare loc de înhumare a eroilor români din Republica Moldova este la Ţiganca, amenajat prin implicarea financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi inaugurat în prezenţa Regelui Mihai, la 1 iunie 2006, cu prilejul Zilei Eroilor. 
Până în prezent, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a restaurat, pe teritoriul Republicii Moldova, cimitirele eroilor români de la Cania, Feşteliţa, Neculăeuca, Micleuşeni şi Vărzăreşti, troiţa eroilor din Dealul Epurenilor şi a instalat o troiţă tradiţională în stil maramureşean la Vărvăreuca.

Paşi prin istorie 
Eroii polonezi de la Berbeşti


În decembrie 1918, un grup de militari polonezi a luptat în comuna Giuleşti, sat Berbeşti (jud. Maramureş), pentru a apăra podul localităţii de militarii ruşi bolşevizaţi.
Confruntarea s-a soldat cu cinci morţi în rândul militarilor polonezi.
Protopopul localităţii i-a înmormântat pe cei cinci eroi polonezi într-o groapă comună, în cimitirul satului. Însemnul de căpătâi comun s-a deteriorat odată cu trecerea timpului, în locul acestuia fiind dezvelită o troiţă tradiţională din lemn, în anul 2013.
Troiţa a fost realizată prin contribuţia financiară a cetăţeanului Laurenţiu Batin, fiind dezvelită „în memoria ostaşilor polonezi căzuţi în satul nostru în Primul Război Mondial şi a tuturor berbeştenilor căzuţi pentru întregirea neamului românesc”.
Ambasadorul Republicii Polonia în România a fost prezent la momentul inaugurării troiţei, depunând o coroană de flori în memoria eroilor polonezi.


Eroii români înhumaţi la Ghencea




La 21 ianuarie 1941, Horia Sima a ordonat startul rebeliunii pentru “biruinţa legionară”. 
Civili înarmaţi au ocupat, în municipiul Bucureşti, Prefectura Poliţiei, alte clădiri publice şi particulare, şi au desfăşurat o presiune constantă asupra Poştei, Telefoanelor şi postului de Radio, militarii care au intervenit pentru asigurarea ordinii fiind înconjuraţi de grupuri de civili pentru a li se imobiliza capacitatea de acţiune. 
Cel mai grav incident a avut loc la direcţia CFR, unde civili înarmaţi au încercat să-l asasineze pe colonelul Orezeanu, directorul general al CFR. Ofiţerul s-a baricadat în clădire, fiind salvat de armată, care a intervenit fără a deschide focul. 
În noaptea de 22 spre 23 ianuarie 1941, militarii au primit ordinul să tragă asupra echipelor de legionari, în contextul în care grupe de civili înarmaţi au tras asupra unităţilor militare, care au încercat să intre în anumite obiective din Bucureşti, iar la mai multe tancuri, lipsite de sprijinul infanteriei, le-au fost blocate şenilele şi au fost incendiate. 
La 25 ianuarie 1941, armata a raportat încheierea misiunii, cu preţul a 20 de militari morţi în municipiul Bucureşti şi 2 în provoncie (pe unii dintre militari, legionarii au turnat benzină, incediindu-i de vii), un număr de 51 de militari fiind răniţi. 
Militarii români care au murit în misiune comandată pe raza municipiului Bucureşti în perioada 21-23 ianuarie 1941 au fost înhumaţi la Cimitirul militar Ghencea şi în alte şase locaţii din ţară, evidenţa nominală a acestora fiind următoarea:
 
 
Nr. crt. Numele şi prenumele Gradul Locul înhumării
Anghel Marinescu Plut. T.R. comuna Şeica Mare, sat Buia, jud. Sibiu
Burcea Ştefan Serg. comuna Corbu Nou, jud. Olt
Constantin Grigorescu Frt. Bucureşti- Ghencea
Constantin Rădulescu Cap. Braşov
Dănescu Constantin Mr. Bucureşti-Ghencea
Dumitru Tărcatu Sold Bucureşti- Ghencea
Gabrian Florea Frt. Bucureşti-Ghencea
Gheorghe Mărgineanu Cap. Bucureşt- Ghencea
Ilie Dogaru Serg. Bucureşti- Ghencea
10  Ilie Soare Sold comuna Humele, jud. Argeş
11  Ion Grancea Sold Bucureşti- Ghencea
12  Ion Oprea Frt. comuna Şeica Mare, sat Buia, jud. Sibiu
13  Ion V.Dumitru Serg. maj. Bucureşti- Ghencea
14  Marin Ionescu Cpt. comuna Găvana, jud. Argeş
15  Radu Gh. Ion Sold. Bucureşti-Ghencea
16  Sandu Voicu Sold Bucureşti- Ghencea
17  Ştefan Vasile Sold Bucureşti- Ghencea
18  Ştefănică Costache Sold Bucureşti- Ghencea
19  Vasile Dinescu Cap. comuna Prundu, jud. Giurgiu
20  Vasile Grecu Sold Bucureşti- Ghencea
 
Ulterior, la cimitirul militar Ghencea au fost amenajate 8 parcele ale eroilor în perioada 1941-1945, în cadrul acestora fiind înhumaţi militarii români care au fost răniţi pe Fronturile de Est şi de Vest, murind în spitalele de campanie din Bucureşti, militarii care au murit din cauza bombardamentelor anglo-americane asupra Capitalei şi cu prilejul luptelor cu armata germană în perioada 23-27 august 1944. 
Cercetătorii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au identificat în total 1.376 de eroi (1.283 identificaţi nominal şi 93 de eroi neidentificaţi) care au fost înhumaţi în parcelele eroilor din Cimitirul militar Ghencea în perioada 1941-1945. 
Ulterior, osemintele a 269 de eroi au fost exhumate şi depuse într-un osuar, amenajat în anul 1987. 

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor vă reaminteşte că în perioada 20.11.2015 – 10.03.2016 se desfăşoară concursul Eroul meu de ieri şi de azi!

Aşteptăm participarea dumneavoastră!
Concursul cuprinde două cerinţe principale pe care trebuie să le îndeplinească participanţii:
realizarea unei picturi (sau desen) cu tema „ Eroul familiei mele şi trecutul ţării mele”;
redactarea unui eseu având ca temă „ Eroul familiei mele şi prezentul ţării mele”.
Vor fi declarate câştigătoare 7 lucrări (3 premii şi 4 menţiuni), care vor obţine cele mai bune punctaje, conform criteriilor prezentate în Regulamentul Concursului. Numele câştigătorilor vor fi afişate pe site-ul instituţiei, începând cu data de 04.03.2016.

Premiile constau în cărţi cu tematică istorică, iar lucrările participanţilor vor fi expuse într-un stand, cu prilejul   Zilei Porţilor Deschise organizată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în anul 2016, la Castelul Ţepeş din Parcul Carol I din Capitală.

Paşi prin istorie
Eroii români de la Tighina



În contextul armistiţiului dintre Rusia şi Puterile Centrale, semnat în decembrie 1917, Sfatul Ţării, for cu rol legislativ, a solicitat armatei române, la 13 ianuarie 1918, să intervină în Basarabia pentru stoparea jafurilor şi distrugerilor care îi aveau ca autori pe militarii ruşi bolşevizaţi. 
Considerându-se că oraşul Tighina, prin liniile ferate care îl legau de Iaşi şi Chişinău, reprezenta un punct strategic, lt. col. Macovescu, comandantul Detaşamentului 22, a primit misiunea de a elibera Tighina. 
După pregătiri care s-au realizat în perioada 15-20 ianuarie 1918 şi completarea detaşamentului cu efective suplimentare, militari români au atact prin suprindere în dimineaţa zilei de 21 ianuarie 1918, eliberând oraşul după o luptă de cinci ore. 
Militarii români au fost repartizaţi pentru a apăra gările şi punctele strategice din localităţile riverane Tighinei, un batalion fiind păstrat pentru a asigura paza şi ordinea în oraş. 
Dispersarea trupelor române a permis bolşevicilor să treacă la contraofensivă, la 23 ianuarie 1918, punctul de plecare al acesteia fiind municipiul Tiraspol. 
Unităţile române au fost surprinse, retrăgându-se în satul Beriozchi (aparţine în prezent de comuna Anenii Noi) şi regrupânduse ulterior în comuna Bulboaca. 
O Companie din Regimentul 37 Mehedinţi, formată din 3 ofiţeri şi 62 de soldaţi, condusă de maiorul invalid Anghel Ciucu, a rămas pe poziţii. Militarii români au luptat baricadaţi timp de trei zile împotriva bolşevicilor, deşi au fost depăşiţi numeric. 
Unităţile române regrupate la Bulboaca, compuse din 7 batalioane şi trei baterii de artilerie, au contraatacat la 25 ianuarie 1918, înaintând în direcţia Tighina în trei coloane, cea mai puternică fiind coloana centrală. După cinci ore de luptă, infanteriştii români au intrat în oraş, militarii bolşevici fiind aruncaţi dincolo de Nistru. 
Pierderile unităţilor române au fost de 3 ofiţeri şi 138 de soldaţi. 
La Tighina, în suburbia Borisovka, în apropierea cimitirului civil, au fost înhumaţi 159 de prizonieri români din armata austro-ungară (2 identificaţi şi 157 neidentificaţi nominal) care au murit în captivitatea rusă. 
În Cimitirul eroilor de la Tighina au mai fost înhumaţi eroi români, morţi în luptele pentru eliberarea Basarabiei şi în spitalele de campanie, în Campania din anul 1941, dar şi prizonieri de război sovietici. 
În noiembrie 1942, documentele menţionează existenţa la Tighina a cimitirului eroilor General Dragalina, pe suprafaţa căruia au fost inventariate 365 de morminte de război, după cum urmează:
338 morminte ale militarilor români (328 identificaţi şi 10 neidentificaţi);
14 morminte civile;
13 morminte ale prizonierilor sovietici.
Militarii români au fost înhumaţi în perioada 17 august 1941 – 30 august 1942, provenind din regimentele 2, 4, 6, 10, 13, 14, 16, 27 şi 37 Dorobanţi, 3, 7, 17, 24, 27, 37 şi 39 Infanterie, 1, 3, 6 şi 8 Vânători. 
În anul 1943, Aşezământul Naţional Regina Maria pentru Cultul Eroilor a fost de acord cu proiectul primăriei Tighina de a dezafecta cimitirului eroilor, osemintele urmând a fi centralizate într-un osuar din altă locaţie. Din păcate, ruperea frontului nu a mai permis punerea în aplicare a planului. 
În februarie 2007, autorităţile transnistrene au smuls crucile eroilor şi au nivelat cu buldozerul Cimitirul eroilor General Dragalina, intenţionând să amenajaze în locul respectiv un memorial dedicat militarilor ruşi. 
La protestele Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, ale Ministerului Afacerilor Externe al României şi ca urmare a intervenţiei OSCE, autorităţile transnitrene au inaugurat pe locul Cimitirul eroilor General Dragalina, la 7 octombrie 2008 (cu prilejul aniversării a 600 de ani de atestare istorică a municipiului Tighina), un Complex istorico – militar al ostaşului rus, în cadrul acestuia fiind reamenajate, pe cinci rânduri, şi 33 de cruci ale eroilor români. 
În faţa parcelei eroilor români, o placă tombală din marmură neagră aminteşte în limbile română şi rusă de sacrificiul eroilor români din Al Doilea Război Mondial: Ofiţerilor şi soldaţilor români, căzuţi şi înhumaţi în oraşul Bender, în anii 1941-1944, înmormântaţi în acest cimitir.

Eroii români de la Weil am Rhein



Militarii germani au intrat defilând în Bucureşti, la 6 decembrie 1916, feldmareşalul Mackensen (1849-1945) supraveghind deplasarea trupelor, în timp ce guvernul român s-a retras la Iaşi, începând cu 3 decembrie 1916. 
Cercul Militar şi Hotelul Imperial (aflat în apropierea Palatului Regal, fiind demolat ulterior prin extinderea acestuia) au devenit locuri de detenţie pentru prizonierii români de război. 
Dacă ofiţerii au fost internaţi şi interogaţi la Cercul Militar, o serie de politicieni, funcţionari din administraţie, profesori, preoţi sau ziarişti au fost închişi la Hotelul Imperial, fiind obligaţi să-şi plătească, cu banii primiţi de la familii, cheltuielile de curăţenie şi de asigurare a hranei. 
Militarii şi civilii internaţi la Bucureşti au fost folosiţi de feldmareşalul Mackensen ca un element de presiune pentru guvernul român, dorind să se asigure că prizonierii germani din lagărele administrate de partea română vor fi trataţi corespunzător. 
În condiţiile în care iarna din anii 1916-1917 nu a fost una uşoară, mai mulţi prizonieri germani internaţi în Moldova au murit din cauza frigului, partea română fiind acuzată de premeditare (rapoartele ulterioare realizate de echipele de control ale Comitetului Internaţional al Crucii Roşii nu au confirmat acuzaţia). 
Necunoscând realitatea din lagărele prizonierilor germani din România, administraţia germană a dispus ca internaţii civili din Bucureşti să fie transferaţi în lagărul din comuna Săveni, jud. Ialomiţa (deplasarea s-a realizat cu bagajele depozitate în patru camioane trase de boi), iar militarii au fost transferaţi în lagărele din vestul Europei, fiind obligaţi să parcurgă distanţei lungi pe jos, inclusiv de la locul unde se afla amplasat lagărul şi până la locul unde au lucrat sub supraveghere. 
În această situaţie s-au aflat şi prizonierii de război români care s-au deplasat în localitatea Haltingen (în prezent devenită cartier al oraşului Weil am Rhein). 54 de prizonieri români au murit lucrând la amenajarea unei căi ferate, majoritatea în perioada ianuarie-martie 1917, fiind înmormântaţi individual în vestul cartierului Haltingen, la marginea unei păduri. 
Numele eroilor români au fost inscripţionate pe cruci din lemn, însă materialul lemons nu a rezistat trecerii timpului.
În anul 2007, cercetătorii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au identificat necropola în teren, aceasta fiind împrejmuită cu un zid din piatră cubică, înalt de 0.60 m. Accesul se realiza pe o poartă metalică, până la monumental central ajungându-se pe o alee compusă din plăci din granit. Pe monumental central, înalt de 1,12 m, sunt inscripţionate cuvintele: „AICI ODIHNESC / 54 DE MILITARI / ROMÂNI DIN/ RĂZBOIUL / 1914-1916“.
Cu sprijinul primăriei din Weil am Rhein şi a Consulatului României la Strasbourg, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a reamanajat cimitirul eroilor români din cartierul Haltingen. În acest context, o troiţă tradiţională în stil maramureşean, realizată de meşterul popular Ilie Benţa, a fost montată în centrul parcelei, iar pe două plăci din bronz, fixate de o parte şi de alta a monumentului central, s-au inscripţionat numele celor 54 de eroi români. 
Cimitirul eroilor români de la Weil am Rhein a fost reinaugurat la 7 iunie 2008, în cadrul unui ceremonial militar şi religios.

Veteran de razboi sărbătorit la împlinirea a 101 ani



Joi, 21 ianuarie 2016, domnul Ilie Voinescu – veteran din cel de-al Doilea Război Mondial – a fost sărbătorit la împlinirea a 101 ani.

Cu acest prilej, generalul (în retragere) profesor Constantin Ispas, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război (filiala Gorj), colonelul Constantin Ilie, comandantul Centrului Militar Judeţean Gorj, comandorul inginer Ion Bălcău şi maiorul Dorin Dumitru, reprezentanţii Garnizoanei Târgu Jiu, precum şi Marian Rotaru, primarul comunei Leleşti au fost alături de veteranul de război Ilie Voinescu.

În semn de recunoaştere şi apreciere a sacrificiului făcut pe timpul acţiunilor militare la care a participat în acele vremuri de grele încleştări, veteranul de război a fost înaintat succesiv la gradul de locotenent în retragere şi a primit diplome aniversare semnate de către secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, doaman Otilia Sava şi de către comandantul Garnizoanei Târgu Jiu, colonelul inginer Marin Bran.

Locotenentul în retragere Ilie Voinescu a participat în cel de-al Doilea Război Mondial la campaniile duse de armata română, fiind decorat cu medalia „Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial 1941-1944”.

Înainte de despărţire, respectabilul veteran, cu emoţie în glas, a mulţumit oaspeţilor că i-au fost alături în această zi importantă pentru el şi le-a promis că la împlinirea a 102 de ani îi va aştepta pregătit de sărbătoare.

La mulţi ani, domnule locotenent în retragere! Respect pentru sacrificiul făcut în slujba ţării!

Top