Noutati
  • Actualitate

    Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor lansează cea de-a VI-a ediţie a concursului Eroul meu de ieri şi de azi!
    citeste...
  • Stire noua

    Noaptea Muzeelor la Castelul Ţepeş
    citeste...
  • Stire actuala

    Finanţarea restaurării mormintelor şi operelor comemorative de război
    citeste...

 
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor dedică un monument primului militar român căzut în teatrele de operaţii din străinătate
 

În perioada 16-19 decembrie 2015, o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a desfăşurat o misiune în Bosnia şi Herţegovina, pentru a realiza recepţia la terminarea lucrărilor de construire a două monumente comemorative dedicate militarilor români care au căzut la datorie în teatrele de operaţii, desfăşurate pe teritoriul acestei ţări.
Unul dintre însemnele comemorative – amplasat în Coridorul Gorazde – este ridicat în memoria sublocotenentului (post-mortem) Remus Brânzan, căzut la datorie în acest loc în timpul unei misiuni de lucrări genistice, la 17 septembrie 1996, în timpul participării, alături de trupele române din batalionul 96 Geniu, la misiunile şi operaţiile de menţinere a păcii şi de stabilizare post-conflict din Bosnia şi Herţegovina. 
Cel de-al doilea monument este amplasat în Parcul memorial amenajat în interiorul Bazei militare Camp Butmir (lângă capitala Sarajevo), locul de dislocare a trupelor Misiunii UE EUFOR-Althea din care face parte contingentul militar român actual.
Delegaţia română a adus un pios omagiu – alături de Ambasadorul României în Bosnia şi Herţegovina şi ataşatul român al apărării – militarilor români care au luptat şi au căzut în teatrul de operaţii din Bosnia şi Herţegovina prin depunerea de flori la cele două monumente.
Proiectul de faţă se înscrie în linia activităţilor desfăşurate de Oficiu în scopul marcării locurilor de înhumare a militarilor români căzuţi la datorie în străinătate.

Desfăşurarea celei de-a şaptea sesiuni a Comisiei mixte româno-ruse

Marţi, 15 decembrie 2015, la Bucureşti, s-au desfăşurat lucrările celei de-a şaptea sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale româno-ruse, în baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare, semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 2005 şi ratificat prin Legea nr. 413 din 9 noiembrie 2006.
Ordinea de zi a discuţiilor a inclus mai multe subiecte de interes comun din acest domeniu pentru ambele state. În acest context, părţile au convenit asupra necesităţii realizării permanente a schimbului de date statistice referitoare la numărul militarilor români şi ruşi (sovietici) înhumaţi pe teritoriul ambelor ţări. Totodată, au fost prezentate proiectele viitoare de marcare a mormintelor de război din Primul şi al Doilea Război Mondial, precum a cele de cinstire a memoriei a militarilor români şi ruşi decedaţi şi înhumaţi pe teritoriul celor două state.
Cea de-a opta sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale româno-ruse urmează să se desfăşoare în anul 2016, la Moscova.
Colaborarea din ultimii ani evidenţiază interesul celor două părţi în dezvoltarea parteneriatului şi întărirea dialogului în scopul aplicării prevederilor Acordului interguvernamental dintre cele două state în domeniul mormintelor de război.


 

Armata germană ocupă Târgoviştea

 

Primul Război Mondial (1916-1919) a însemnat în primul rând un amalgam de tragedii şi suferinţe, multe neştiute, marcând profund mentalitatea contemporanilor. 
Armata română a fost pusă, începând cu 1 septembrie 1916, în faţa unui război, imposibil, având de luptat pe două fronturi: pe crestele Carpaţilor şi la Dunăre, trecând de la entuziasmul ofensivei la retragere şi la bătălii de apărare a teritoriului. 
Lupte deosebit de sângeroase s-au dus şi pentru apărarea oraşului Târgovişte, unde diviziile 12 şi 22 Infanterie, subordonate generalului Averescu, s-au opus înaintării Corpului I german, aflat în urmărirea acestora după luptele din zona Bran-Câmpulung. Documentele vremii au consemnat că operaţiunile militare din jurul oraşului, desfăşurate în perioada 1-3 decembrie 1916, s-au soldat cu „mormane de răniţi“, în timp ce militarii căzuţi la datorie, români şi germani deopotrivă, „zăceau în ploaie şi noroi, de trei zile şi trei nopţi“. 

Lipsite de suportul artileriei, unităţile române au primit ordin de retragere, ziua ocupării Târgoviştei consemnând şi eşecul tentativei de apărare a Bucureştiului. 
În scurt timp, la Teiş a răsărit o pădure de cruci, acestea marcând locul în care au fost înhumaţi eroii români care au murit în luptă sau din cauza rănilor, în cazarma regimentului 22 Târgovişte, la spitalul internat Georgescu, la spitalul din Teiş sau în lazaretul german. 
Lăudabil este faptul că arhimandritul Justin Şerbănescu din Regimentul 4 Ilfov, prizonier în lagărul german din Teiş, a oficiat serviciul religios pentru fiecare erou român înhumat. Înainte de a cădea prizonier, arhimandritul Şerbănescu a participat la luptele de apărare a oraşului Târgovişte în calitate de preot militar, iar în lipsa comandantului a mobilizat trupa la atac, ridicând crucea în faţa militarilor şi strigând: „După mine, copii!“, moment în care o ploaie de schije s-a oprit în geanta cu cărţi bisericeşti pe care o purta de gât. 
Fiecare erou înhumat la Teiş are propria istorie, multe dintre ele rămânând necunoscute şi în prezent. În colbul arhivelor s-a păstrat o relatare despre destinul a doi fraţi care au luptat pentru apărarea Târgoviştei. Ambii au fost răniţi grav de grenadele de mână germane. Au fost internaţi la spitalul din Teiş, iar din cauza numărului mare al răniţilor au fost înghesuiţi în acelaşi pat. Au murit unul după celălalt, plângând din cauza rănilor, devenind nu doar fraţi de luptă ci şi de suferinţă. Cei doi eroi au fost puşi pe acelaşi catafalc în catedrala oraşului, târgoviştenii acoperindu-i cu flori şi însoţindu-i într-un cortegiu împresionant până la cimitirul eroilor, unde militarii germani le-au dat onorul. 
Fraţii au fost înhumaţi în morminte învecinate, dorind astfel să se transmită generaţiilor viitoare că au luptat cu vitejie împreună. 
Din păcate, documentele vremii nu au păstrat numele celor doi fraţi, iar desele reorganizări ale cimitirului au făcut imposibilă identificarea acestora. 
Numărul militarilor români care au murit în lagărul prizonierilor din Teiş ar fi fost mai redus, dacă prizonierii nu ar fi fost folosiţi la muncă înfometaţi, conform unei mărturii de epocă: „Erau scoşi la corvezi grele: curăţarea străzilor de noroi şi zăpadă, ducerea mobilelor, transportarea greutăţilor, a lemnelor şi bolnavilor pe gerul straşnic, goi şi nemâncaţi. De prin toate părţile, inimile caritabile le întindeau pâine. Se repezeau ca fiarele, iar bastonul sau patul puştii nemţeşti lovea cu sete în grămada bolnavilor încovoiaţi sub povară“. 
Cimitirul eroilor de la Teiş a fost restauratpaşi şi inaugurat la 25 octombrie 2015, prin contribuţia financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, 359 de eroi români dormindu-şi somnul de veci sub 334 de însemne de căpătâi. 


Eroii români din străinătate nu sunt uitaţi!

Republica Franceză  

În data de 11 noiembrie a.c., Primăria oraşului Dieuze, Departamentul Moselle a organizat ceremonii de cinstire a eroilor laCimitirul Militar şi la Monumentul eroilor francezi din localitate.

Ataşatul român al apărării a participat la aceste activităţi şi a depus o jerbă de flori la Monumentul eroilor români din cadrul Cimitirului militar şi la Monumentul eroilor francezi din centrul oraşului.

În cuprinsul alocuţiunii susţinute de primarul localităţii, domnul colonel Pascal Barrois, a fost salutată prezenţa ataşatului român al apărării la activitate şi s-a subliniat tributul imens în vieţi omeneşti al României în Primul Război Mondial.

Cimitirul militar din Dieuze a fost amenajat în anul 1914 şi adăposteşte, înhumate în parcele, rămăşiţele pământeşti a 11 895 eroi români, francezi, germani şi polonezi. În Parcela eroilor români sunt depuse osemintele a 947 de eroi care au murit în captivitatea germană. În cadrul parcelei, a fost dezvelit, la 15 septembrie 1920, un monument în formă de obelisc. Acesta a fost ridicat la iniţiativa Elenei Văcărescu, a lui Nicolae Iorga şi a doctorului Nicolae Brânzeu şi are două inscripţii: în partea superioară – „Soldaţilor români 1916-1919” iar în cea de jos, două versuri ale Elenei Văcărescu, în limbile română şi franceză – „De-al vostru vis eroic ştiindu-vă stăpâni/Dormiţi vegheaţi de Franţa, dormiţi soldaţi români”.

Republica Belarus

În data de 15 noiembrie a.c., Ambasada României la Minsk a depus o coroană de flori pentru cinstirea memoriei ostaşilor români înhumaţi în cadrul Complexului memorial Tarasovo-Minsk. Acţiunea a avut loc în contextul iniţiativei Ambasadei Republicii Federale Germania de marcare a Zilei Memoriei pentru victimele războaielor, terorii şi violenţei.

În anul 1994, s-a amplasat în acest spaţiu memorial o placă comemorativă dedicată unui număr de 1098 prizonieri de război aparţinând mai multor ţări europene: Austria, Bulgaria, Cehia, Franţa, Germania, Polonia, România şi Ungaria.

Republica Armenia

Duminică 15 noiembrie a.c., a avut loc la Erevan, la Monumentul Eroilor Români, o ceremonie comemorativă dedicată prizonierilor de război români şi germani decedaţi în al Doilea Război Mondial în URSS, pe teritoriul Armeniei de astăzi.

Acţiunea s-a desfăşurat la iniţiativa Ambasadelor României şi Germaniei la Erevan şi a beneficiat de participarea unui preot din cadrul Episcopiei Bisericii Anglicane din Republica Armenia, care a oficiat serviciul religios.

La eveniment au luat parte ataşatul militar al Statelor Unite ale Americii, preşedintele Asociaţiei de Prietenie Armenia-România, profesorul Hakop Arakelyan, alături de reprezentanţi ai comunităţilor română şi germană, precum şi diplomaţi acreditaţi în această ţară.

Monumentului Eroilor Români de la Erevan – însemn comemorativ dedicat celor 90 de militari morţi în lagărul de prizonieri din această localitate în anii 1944-1948 – a fost inaugurat în data de 25 octombrie 2006, de Ziua Armatei României. Proiectul de ridicare aMonumentului a fost finanţat în exclusivitate de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.
 


6.11.2015

 
Cu prilejul Zilei Armatei României, un număr semnificativ de misiuni diplomatice române şi birouri ale ataşaţilor români ai apărării din ţări europene – Austria, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Cehia, Republica Moldova, Polonia, Federaţia Rusă, Ungaria – au organizat activităţi comemorative dedicate militarilor români care au murit în războaie, făcându-şi datoria pentru ţară. La evenimente au participat reprezentanţi ai societăţii civile, ai autorităţilor militare, mediului economic şi diplomatic din statele de acreditare.
Ambasada României în Bulgaria şi Biroul ataşatului apărării din capitala ţării vecine au organizat ceremonii în cadrul cărora au fost depuse coroane de flori şi au avut loc slujbe de pomenire la monumentele eroilor români din Sofia. Slujba religioasă a fost oficiată de către parohul Bisericii ortodoxe române din Sofia.
Ambasada României în Republica Moldova a organizat manifestări comemorative la cimitirele şi monumentele ostaşilor români din localităţile Feşteliţa (Raionul Ştefan Vodă), Ţiganca şi Cania (Raionul Cantemir) şi din capitala ţării – Chişinău. La ceremonia de la Cimitirul ostaşilor români de la Feşteliţa au luat parte înalte oficialităţi ale autorităţilor publice centrale şi locale: vice-ministrul apărării Gheorghe Galbură şi primarul localităţii Nicolae Tudoreanu. Manifestarea de la Cimitirul ostaşilor români din Chişinău a fost organizată cu sprijinul Ministerului Apărării din Republica Moldova şi al Mitropoliei Basarabia. O parte dintre aceste cimitire ale eroilor români au fost reconstruite din iniţiativa şi prin finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor: Cimitirul Eroilor Români de la Ţiganca (2006 şi 2014), Cimitirul Eroilor Români de la Neculăieuca (2008), Cimitirul de onoare al militarilor români din localitatea Vărzăreşti (2010).
La 29 octombrie 2015, ambasada României la Budapestaa organizat, la Monumentul Eroilor Români din Cimitirul ÚjKöztemető din capitala ungară, o ceremonie militară dedicată Zilei Armatei României. La eveniment au participat reprezentanţi ai Ministerului Apărării din Ungaria, precum şi membri ai corpului diplomatic român acreditat în Republica Ungară. 
Ambasada României la Moscova în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale şi Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor au organizat, în data de 25 octombrie 2015, ceremonia de inaugurare a Cimitirului militarilor români de la Rossoska ( regiunea Volgograd, Federaţia Rusă), prima necropolă de război românească din această ţară.
La eveniment au participat reprezentanţi ai Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse, ai Ministerului Afacerilor Externe din Federaţia Rusă, precum şi ai administraţiei regionale din ţinutul Volgograd. Din partea autorităţilor române au fost prezenţi: Teodor Meleşcanu, consilier al primului ministru, Daniel Ioniţă, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Codrin Dumitru Munteanu, secretar general al Ministerului Apărării Naţionale, Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, colonel dr. Ionel Tălpău, directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Înalt Prea Sfinţia Sa Varlaam Ploieşteanu, episcop-vicar patriarhal, precum şi reprezentanţi ai mass-media din România (Antena3, Radio România Actualităţi, TVR 1, Historia).
Ambasada României la Varşovia a organizat în data de 22.10.2015, vernisajul expoziţiei de fotografie “Istoria uniformei militare româneşti de la 1830 până în prezent”, manifestare culturală iniţiată de Institutul Cultural din Varşovia şi pregătită cu sprijinul Serviciului Istoric al Armatei, Muzeului Militar Naţional “Regele Ferdinand I” şi Direcţiei de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Expoziţia a ilustrat toate etapele importante parcurse de uniforma militară românească începând din anul 1830, a conţinut fotografii de epocă şi desene ale uniformelor militare vechi, o parte dintre acestea fiind realizate de pictorul polonez Tadeusz Ajdukiewicz care s-a stabilit în România în secolul al XIX-lea, ca pictor de curte al regelui Carol al II-lea.
Ambasada României din Austria a organizat, în data de 29.10.2015, ceremonii de depuneri de coroane de flori şi slujbe religioase la monumentele eroilor români din cele două războaie mondiale din localităţile Bruckneudorf şi Sommerein. La evenimente au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale din oraşele unde sunt amplasate operele comemorative româneşti, secretarul general al Crucii Negre Austriece (omologul austriac al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor), membri ai comunităţii româneşti din Austria, precum şi ai corpului diplomatic român acreditat la Viena.
La Cimitirul militar din Bruckneudorf sunt înmormântaţi 100 de militari români căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Cimitirul este într-o stare foarte bună de întreţinere. Autorităţile locale şi Crucea Neagră Austriacă se ocupă ca acesta să fie curăţat periodic.
La Cimitirul militar din Sommerein sunt înmormântaţi 280 de militari români căzuţi în luptă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cimitirul este într-o stare foarte bună de întreţinere şi este periodic îngrijit de membri ai comunităţii româneşti din zonă.
Ambasada României în Bosnia şi Herţegovina a organizat în data de 23.10.2015 o ceremonie comemorativă dedicată sublocotenentului p.m. Remus Brânzan care a murit în misiune pe teritoriul acestei ţări, în anul 1996. La eveniment au participat şeful misiunii diplomatice a României la Sarajevo, adjunctul şefului de misiune, militarii români din cadrul EUFOR şi ataşatul român al apărării.
Ambasada României în Republica Cehă a organizat o ceremonie de depunere de coroane de flori şi o slujbă religioasă la Monumentul eroilor români din cadrul Cimitirului Central din oraşul Brno. La eveniment au fost prezenţi, alături de diplomaţii români acreditaţi în această ţară, reprezentanţi ai Guvernatorului Regiunii Boemia de Sud, primarul oraşului Brno, reprezentanţi ai Universităţii de Apărare din Brno.
 

Comemorarea militarilor români căzuţi la datorie în teatrele de operaţii


Cei 26 de eroi ai Armatei României căzuţi la datorie în teatrele de operaţii au fost comemoraţi miercuri, 11 noiembrie a.c., cu prilejul sărbătoririi Zilei Veteranilor prin ceremonii militare şi servicii religioase desfăşurate la mormintele acestora şi la monumentele ridicate în cinstea sacrificului făcut de militarii români.

La activităţile organizate la fiecare mormânt au luat parte famiile eroilor, reprezentanţi ai autorităţilor locale, cadre militare, veterani de război şi elevi.

Activităţile s-au desfăşurat la mormintele eroilor români din:

 

Cimitirul eroilor din Alba Iulia, judeţul Alba

sublocotenent p.m.Vasile Claudiu Popa

*

Cimitirul Municipal al Eroilor din Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud

sublocotenent p.m Cristian Petru Filip

*

Cimitirul din Şintereag, judeţul Bistriţa-Năsăud

sublocotenent p.m Mariu Florin Sfecheş

*

Cimitirul Ortodox din Râşnov, judeţul Braşov

sublocotenent p.m Claudiu Chira

*

Cimitirul Municipal Aleea Eroilor din Braşov, judeţul Braşov

sublocotenent p.m Paul Caracudă, slt. p.m. Valerică Leu

*

Cimitirul din curtea Bisericii, sat Pinu, comuna Brăeşti, judeţul Buzău

sublocotenent p.m Ion Dan Ciobotaru

*

Cimitirul Eroilor, Biserica Flămânda din Câmpulung, judeţul Argeş

sublocotenent p.m Dragoş Traian Alexandrescu

*

Cimitirul din satul Caloteşti, comuna Budeasa, judeţul Argeş

sublocotenent p.m Florin Bădiceanu

*

Cimitirul Mare din Murfatlar, judeţul Constanţa

sublocotenent p.m Ionel Gheorghiţă Drăguşanu

*

Cimitirul din comuna Corbu, judeţul Constanţa

sublocotenent p.m Adrian Postelnicu

*

Cimitirul Ungureni din Craiova, judeţul Dolj

sublocotenent p.m Cătălin-Ionel Marinescu

*

Cimitirul Sineasca din Craiova, judeţul Dolj

sublocotenent p.m Claudiu Constantin Vulpoiu

*

Cimitirul Mulatău din Dej, judeţul Cluj

maior p.m Iuliu-Vasile Unguraş

*

Cimitirul din satul Prunişor, comuna Prunişor, judeţul Mehedinţi

sublocotenent p.m Ion-Lucian Leuştean

*

Cimitirul Eternitatea din Tecuci, judeţul Galaţi

sublocotenent p.m Narcis Şonei

*

Cimitirul Eternitatea din Galaţi, judeţul Galaţi

sublocotenenţii p.m Claudiu Marius Covrig şi Ionuţ Cosmin Sandu

*

Cimitirul Eternitatea din Iaşi, judeţul Iaşi

sublocotenent p.m Bogdan Varelian Hâncu

*

Cimitirul din comuna Aleşd, judeţul Bihor

sublocotenent p.m Iosif Silviu Fogaraşi

*

Cimitirul Eroilor din Beiuş, judeţul Bihor

sublocotenent p.m Mihail-Anton Samuilă

*

Cimitirul din satul Paiseni, comuna Hornu Luncii, judeţul Suceava

sublocotenent p.m Ion Grosaru

*

Cimitirul din satul Puţul cu Salcie, comuna Mătăsaru, judeţul Dâmboviţa

sublocotenent p.m Anton Marcu

*

Cimitirul din Rovinari, judeţul Gorj

sublocotenent p.m Constantin-Laurenţiu Lixandru

*

Cimitirul din Parcul Eroilor Români, Târgu Mureş, judeţul Mureş

maior p.m Tiberius Marcel Petre

*

Cimitirul Lenin Sud din Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea

sublocotenent p.m. Remus Brânzan
 


Franţa, Germania şi Bulgaria şi-au comemorat eroii înhumaţi în România 





Duminică, 15 noiembrie a.c., cu prilejul Zilei comemorării victimelor războiului şi violenţei în Republica Federală Germania, Ambasada Germaniei la Bucureşti a organizat o ceremonie comemorativă, împreună cu ambasadele Franţei şi Bulgariei la Bucureşti. 
Prima parte a ceremoniei a avut loc la Parcela eroilor francezi din Cimitirul Bellu, iar cea de-a doua parte la Cimitirul eroilor Pro Patria din Bucureşti. 
Ceremonia oficială a fost prezidată de către Excelenţa Sa domnul Francois Saint-Paul, ambasadorul Franţei în România, alături de Excelenţa Sa domnul Werner Hans Lauk, ambasadorul Republicii Federale Germane în România, şi Excelenţa Sa domnul Aleksandar Filipov, ambasadorul Bulgariei în România, care au rostit şi scurte alocuţiuni. 
Serviciile religioase au fost oficiate de preoţi ortodocşi, catolici, protestanţi şi musulmani. 
Garda de onoare a fost asigurată de militarii Regimentului 30 Gardă Mihai Viteazul. 
Au depus coroane de flori, la monumentele centrale din cadrul celor două necropole de război, reprezentanţi ai unor misiuni diplomatice străine acreditate la Bucureşti, ai Guvernului României, Administraţiei Prezidenţiale, Casei Regale a României, ai Ministerului Apărării Naţionale, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, veteranilor de război şi ai societăţii civile. 
De asemenea, ambasadorii celor trei state europene au depus câte o coroană de flori la monumentul eroilor bulgari din cimitirul Pro Patria.
Parcela eroilor francezi din incinta cimitirului Bellu a fost inaugurată, în anul 1921, de Societatea Mormintele Eroilor Căzuţi în Război, fiind reinaugurată de Ambasada Franţei la Bucureşti în anul 2014, cu prilejul finalizării lucrărilor de centralizare a osemintelor a 42 de militari francezi, exhumate din cimitirul eroilor din Alexandria (jud. Teleorman). În prezent, în parcela eroilor francezi sunt amenajate mormintele a 165 de eroi francezi, morţi în Primul Război Mondial pe teritoriul României în cadrul Misiunii militare franceze. 
În fiecare an, Ambasadorul Franţei în România îi omagiază pe soldaţii francezi, morţi în timpul Primului Război Mondial şi înmormânaţi în România, în cadrul unei ceremonii organizate la parcela eroilor francezi din cimitirul bucureştean Bellu. Activitatea comemorativă are la bază dispoziţii legislative franceze, potrivit cărora, pe 11 noiembrie se aniversează Ziua Armistiţiului, zi de comemorare anuală a victoriei, aducându-se un omagiu tuturor celor care s-au jertfit pentru Franţa.
Cimitirul eroilor Pro Patria a fost amenajat în anul 1916 la dorinţa feldmareşalului August von Mackensen. În cadrul acestuia au fost înhumaţi iniţial militari germani, austrieci, turci, ungari şi bulgari, morţi în luptele pentru ocuparea Bucureştiului, în anul 1916, sau în spitalele de campanie. 
Ulterior, în anul 1929, osemintele militarilor turci au fost centralizate în cimitirul eroilor turci din Bulevardul Ghencea. 
Începând cu anul 1941, în cimitirul eroilor Pro Patria au mai fost înhumaţi militari români şi germani care au murit în spitalele de campanie şi în luptă. 
În ultimii ani, Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război (Volksbund Deutsche Kriegsgräberfürsorge) a centralizat în cimitirul eroilor Pro Patria osemintele a peste 50 de militari germani care au murit pe teritoriul României în Al Doilea Război Mondial, numărul eroilor înhumaţi depăşind cifra de 3900.
 

Înhumarea pilotului Clop N. Ioan la Duckla, Polonia
 

Sâmbătă, 14 noiembrie a.c., rămăşiţele pământeşti ale pilotului român Clop N. Ioan au fost înhumate în cimitirul militar din Duckla.
La ceremonie au participat, printre alţii, reprezentanţii Muzeului Militar privat din Krosno, col. Romeo Mihail Tăbârcă, ataşatul militar român în Polonia, Andrew Bytar, primarul oraşului Dukla, şi insp. Adam Pietrzkiewicz, comandantul poliţiei municipale din Krosno. 
În alocuţiunea sa, colonelul Romeo Mihail Tăbârcă a menţionat: Suntem recunosc ători tuturor celor care au contribuit la organizarea ceremoniei, care ne permite după mai bine de 70 de ani de a aduce un omagiu unuia dintre soldaţii români care au murit în Polonia. În februarie 1944, când aviatorul Clop şi-a pierdut viaţa, România era încă de partea Germaniei, dar această situaţie se va schimba în luna august a aceluiaşi an. Prin urmare, aş dori să subliniez încă o dată recunoştinţa noastră pentru organizarea ceremoniei de astăzi, care crează o punte între trecut şi prezent şi este un semn de necontestat de prietenie între cetăţenii naţiunii române şi poloneze.
Pilotul Clop N. Ioan s-a prăbuşit în zona mlăştinoasă din apropierea localităţii Krościenko Wyżne, la 11.02.1944, la bordul unui avion de tip Junkers 87 Stuka. 
Locul prăbuşirii a fost localizat pe baza unor fotografii de arhivă şi cu ajutorul unui medic rezident din Krościenko, în prezent în vârstă de 90 de ani. 
Epava avionului a fost excavată de reprezentanţii Muzeului Militar privat din Krosno, sprijiniţi de arheologi.
 


 

Ultimele onoruri pentru pilotul Clop N. Ioan

La 11.02 1944, pilotul Clop N. Ioan, aflat în cadrul unui program de instruire pentru piloţii români, la bordul unui avion de tip Junkers 87 Stuka, s-a prăbuşit în zona mlăştinoasă din apropierea localităţii Krościenko Wyżne (Polonia). 
Locul prăbuşirii a fost marcat cu o cruce, tatăl eroului participând la oficierea serviciului religios. 
Recent, în baza unor fotografii de arhivă, reprezentanţii Muzeului Militar din Krosno au identificat şi excavat epava avionului Junkers 87 Stuka, aflată la o adâncime de cca. doi metri sub pământ. 
Osemintele eroului Clop N. Ioan vor fi reînhumate, sâmbătă, 14 noiembrie a.c., în cimitirul militar din Duckla, Polonia. 
Clop N. Ioan s-a născut la 26.02.1921 în comuna Zimandu Nou, satul Andrei Şaguna, jud. Arad. 
Pilotul a avut, la data prăbuşirii, gradul de adjutant stagiar, făcând parte din Flotila 3 Bombardament. 
Eroul a mai avut o soră, Maria, decedată anul trecut la vârsta de 91 de ani.


Paşi prin istorie

Eroii români de la Ljubljana

 

În Primul Război Mondial, teritoriul actual al Sloveniei a făcut parte din cadrul Imperiului Austro-Ungar, stat dualist aflat sub conducerea împăraţilor dinastiei austriece de Habsburg, totodată, regi ai Ungariei – numindu-se, din acest motiv, şi „Imperiul Cezaro-Crăiesc“ sau „Dubla Monarhie“. 
Întrucât Imperiul Austro-Ungar a administrat teritorii slovene şi româneşti, în multe unităţi imperiale au fost înrolaţi şi locuitori din acele provincii. În timpul luptelor, armata italiană a luat prizonieri din trupele cezaro-crăieşti (k.u.k.), în cadrul cărora au fost înrolaţi şi români. 
În afară prizonierilor români din trupele cezaro-crăieşti, o parte dintre soldaţii români luaţi prizonieri de Puterile Centrale, pe frontul românesc, au fost trimişi în lagărele aflate în apropierea frontului austro-ungaro-italian pentru a fi folosiţi la muncă. 
În Mausoleul-osuar din cadrul Cimitirului Žale sunt înhumaţi militari de diferite naţionalităţi, printre care şi 80 de militari români care au murit în Primul Război Mondial.
În osuar mai odihnesc rămăşiţele pământeşti şi ale altor ostaşi căzuţi în luptă sau morţi în prizonierat: 35 ofiţeri şi 4701 soldaţi din armata austro-ungară, 342 prizonieri de război ruşi şi 79 de prizonieri de război sârbi. 
Osuarul a fost inaugurat în anul 1939, fiind creaţia marelui arhitect sloven Edo Ravnikar, iar statuia soldatului este creaţia sculptorului Lojze Dolinar.


Paşi prin istorie

Eroii români de la Severinovka


 

În al Doilea Război Mondial, 347 de eroi români care au murit, în perioada 26 iulie-18 octombrie 1941, într-un spital de campanie din Siremofka, în urma rănilor căpătate în luptă, au fost înhumaţi, în morminte individuale, într-un cimitir de campanie amenajat în curtea bisericii din localitatea Severinovka (raion Ivanovski, regiunea Odessa, Ucraina). 
În cadrul cimitirului au fost înhumaţi, în total, 358 de militari, dintre care: 347 români (332 identificaţi, 15 neidentificaţi), 11 sovietici (unul identificat şi 10 neidentificaţi) şi un german identificat. 
Militarii români au făcut parte din 13 unităţi de Infanterie, 10 de Artilerie, 5 de Cavalerie, 2 de Vănători de munte, şi 3 de Pionieri.
Structura pe grade a eroilor români este următoarea: 3 căpitani, 6 locotenenti, 9 sublocotenenţi, un subofiţer, 5 plutonieri, un sergent major, 34 sergent, 41 caporali, 24 fruntaşi, 217 soldaţi şi 17 cu grad neprecizat.


„Un erou, o floare” în satul Cazaci, comuna Nucet

Sâmbătă, 7 noiembrie a.c., în cadrul proiectului „Un erou, o floare” s-a desfăşurat o activitate de îngrijire a Monumentului Eroilor Români din satul Cazaci, comuna Nucet, judeţul Dâmboviţa.
La manifestare au luat parte şi inimoşii reprezentanţi ai filialelor din Târgovişte şi Bucureşti ai Asociaţiei Neamunit, iniţiatorii acestui nobil demers.
Totodată, elevii claselor a VII-a şi a VIII-a de la şcoala din localitate, alături de profesorii acestora au înfruntat frigul în scopul aducerii la o formă demnă a operei comemorative amintite. Acestora li s-a alăturat preoţii bisericii satlui care au oficiat o slujbă de resfinţire a monumentului.
Pe parcursul activităţii au fost executate lucrări de refacere a inscripţiilor de pe monument, de curăţare a incintei acestuia şi de revopsire a gardului împrejmuitor.
În semn de recunoştinţă, la finalul manifestării, voluntarii au depus câte o floare la monumentele şi mormintele eroilor căzuţi la datorie.


 

Eroii români de la Stalingrad
 

Potrivit datelor de arhivă, au fost identificate mormintele a 4.345 de militari români, morţi în lupta de la Volgograd (ex-Stalingrad) şi înhumaţi în 65 de cimitire de campanie şi în gropi comune. Până în prezent, la Rossoşka (regiunea Volgograd, Federaţia Rusă) au fost centralizate, în iulie 2003, în cimitirul german vechi (inaugurat la 15.05.1999) şi în cimitirul de onoare al eroilor români (la 25.10.2015), osemintele a 697 eroi români, din care 84 identificaţi şi 613 neidentificaţi.


Inaugurarea Cimitirului de Onoare dedicat militarilor români căzuţi la Stalingrad
 
 

 


În localitatea Rossoşka, din regiunea Volgograd (fostă Stalingrad), a fost inaugurat duminică, 25 octombrie, cu prilejul Zilei Armatei României, Cimitirul de Onoare Românesc, prima necropolă de război construită pentru militarii români căzuţi în luptele de la Stalingrad.
În cadrul ceremoniei a fost dezvelit monumentul central şi au fost depuse coroane de flori, a fost oficiată o slujbă religioasă şi au fost reînhumate osemintele militarilor români înmormântaţi în localităţile Plodovitoe, Gromki şi Izbuşenski.
La manifestări au luat parte oficiali ai Ministerului Apărării Naţionale, reprezentanţi ai societăţii civile din România şi Federaţia Rusă şi o numeroasă asistenţă aparţinând comunităţii locale.
Realizarea Cimitirului de la Rossoşka este rodul strânsei colaborări dintre Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe, prin Secretariatul general – coordonator, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Direcţia domenii şi infrastructuri, respectiv Ambasada României la Moscova.
Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial a fost pecetluită prin Decretul-lege nr. 1798/1941, care mobiliza armata română de uscat, aer şi marină, începând cu zorii zilei de 22 iunie 1941. În Campania din Est, derulată în intervalul iunie 1941 – martie 1944, armata română a fost încadrată în planul de operaţiuni al Wehrmacht-ului, pe flancul de Sud - Ucraina-Crimeea-Marea Azov-Don-Stalingrad-Caucaz.
În noiembrie 1942, trupele româneşti deţineau poziţiile cele mai vulnerabile de pe linia Donului şi în Stepa Kalmîkă, cu o slabă posibilitate de acoperire, o sumară înzestrare tehnică şi aproape fără rezerve, iar contraofensiva sovietică a condus la grele pierderi în rândul acestora, astfel că, pentru intervalul 15 noiembrie 1942-15 martie 1943, estimările indicau 15.566 morţi, 67.183 răniţi şi 98.692 dispăruţi.
Perpetuarea memoriei eroilor căzuţi pentru ţară, amenajarea şi protejarea locurilor de înhumare şi a monumentelor dedicate acestora reprezintă o datorie sacră a statului român, ce derivă din tributul de sânge plătit de armata română pe câmpul de luptă.
Marcarea locurilor de înhumare a eroilor români în Federaţia Rusă s-a concretizat, până în prezent, prin ridicarea, în diferite regiuni, a 15 monumente în memoria militarilor români morţi în prizonierat.
La data de 10 iulie 2015, sub coordonarea Secretariatului general al Ministerului Apărării Naţionale, s-a semnat contractul de realizare a cimitirului între Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi Asociaţia internaţională pentru activitatea militar-comemorativă „Voennîe Memorialî” – organismul rus împuternicit cu aplicarea aspectelor tehnice ale Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind regimul juridic al mormintelor de război.
Configuraţia primului cimitir românesc de onoare din Federaţia Rusă are la bază modelul crucii latine – simbol primordial al creştinismului, al biruinţei şi al mântuirii. Forma crucii latine se regăseşte atât în modul în care sunt configurate aleile, cât şi în tipul monumentului comemorativ comun, amplasat în centrul platoului de ceremonii. Crucea comemorativă are o înălţime de patru metri şi este realizată din granit de culoare deschisă, iar la baza acesteia este fixată o placă din granit negru pe care este gravată inscripţia: „In memoriam militarilor români căzuţi în luptă la Stalingrad“.
Platoul de ceremonii este pavat cu dale din beton, are două bănci de reculegere şi două catarge cu înălţimea de opt metri.
În partea superioară a aleii centrale şi de-alungul aleii transversale sunt montate 22 de plăci de granit negru pe care sunt inscripţionate numele localităţilor din regiunea Volgograd şi zona Kalmîkia în care au existat cimitire de campanie româneşti de unde s-au exhumat sau urmează să fie exhumate osemintele eroilor români care vor fi centralizate la Rossoşka.
Gruparea localităţilor şi inscripţionarea numelor acestora pe cele 22 de plăci s-a realizat ţinându-se cont de criteriul poziţionării geografice faţă de Stalingrad (Volgogradul de astăzi).
Construcţia cimitirului s-a realizat, în anul 2015, de către Asociaţia internaţională pentru activitatea militar-comemorativă „Voennîe Memorialî”, cu implicarea esenţială a Ambasadei României la Moscova.
 

Ziua Armatei României sărbătorită la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I
 



Duminică 25 octombrie a.c, s-a desfăşurat la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I din Bucureşti o amplă manifestare dedicată Zilei Armatei României.

Cu acest prilej, Ministerul Apărării Naţionale a pregătit mai multe activităţi menite să atragă atenţia publicului larg asupra însemnătăţii acestei zile pentru istoria poporului român: Ceremonia militară şi religioasă de depunere de coroane, jerbe şi buchete de flori; Ceremonia de depunere a unei urne cu pământ adusă din Republica Kalmâkia, Federaţia Rusă (iniţiativă a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor); Depunerea jurământului militar de către studenţi militari; expoziţie de tehnică şi echipamente militare.

În semn de recunoştinţă pentru efortul depus de Armata Română în războaiele de apărare a ţării au participat la ceremonie şi au depus coroane de flori: Administraţia Prezidenţială, Parlamentul României, Guvernul Rămâniei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Conturi a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Primăria Municiupiul Bucureşti, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor Regina Maria, Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război, AsociaţiaNeamunit, elevii Colegiului Economic Viilor. De asemenea, au mai depus flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut, elevii Şcolii gimnaziale nr. 143 din Bucureşti.

*

Cele două urne depuse la Mormântul Ostaşului Necunoscut conţin pământ adus de delegaţia Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor din localităţile Plodovitoe şi Sadovoe din fosta regiune Stalingrad (actuala Volgograd), Federaţia Rusă unde Armata Română a suferit grele pierderi în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
 


70 de mărturii ale eroismului românesc în ţară şi peste hotare

 

Vineri 23 octombrie a.c, s-a desfăşurat la Sala Cinema a Cercului Militar Naţional cea de-a doua zi a evenimentului 70 de mărturii ale eroismului românesc în ţară şi peste hotare. La manifestare au participat şi elevii Colegiului Naţional „Ion Creanga” din Bucureşti.
Cu acest prilej, cei prezenţi au putut viziona filmul „Acvila română din Budapesta” având ca subiect Parcela de onoare a eroilor români căzuţi în luptele pentru eliberarea Ungariei, respectiv a oraşului Budapesta, în al Doilea Război Mondial. În parcela nr. 144 din cadrul Cimitirului Central din Budapesta sunt înhumaţi 164 de militari români – identificaţi şi neidentificaţi. În anul 2007, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a finanţat realizarea monumentului central dedicat eroilor români înhumaţi în această parcelă. Opera comemorativă de război, creaţie a artistului plastic Valentin Tănase, a fost dezvelită în cadrul ceremoniei dedicate Zilei Armatei României din anul 2007. 


Reinaugurarea Cimitirului de Onoare Românesc de la Teiş

 





 

Joi, 22 octombrie, începând cu ora 10.30, s-a desfăşurat la Teiş-Târgovişte, judeţul Dâmboviţa, ceremonia de reinaugurare a Cimitirului de Onoare Românesc amplasat în incinta Depozitului 167 „General de brigadă Gheorghe Manu”.

La manifestare a participat doamna Otilia Sava, secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, alături de reprezentanţi ai Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, ai Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, ai Bazei 1 Logistice Teritoriale „Carpatica”. Doamna secretar de stat Otilia Sava a rostit o emoţionantă alocuţiune referitoare la sacrificiul eroilor români care şi-au dat viaţa pentru România. De asemenea, la eveniment au mai participat şi elevi ai Şcolii de Arte „Domniţa Bălaşa” din Târgovişte, ai colegiului militar „Dimitrie Cantemir” de la Breaza, precum şi ai Şcolii de subofiţeri şi maiştri ai Forţelor Terestre din Piteşti.

Din partea autorităţilor locale au fost prezenţi: prefectul judeţului Dâmboviţa, domnul Ioan Marinescu, preşedintele Consiliului Judeţean, domnul Adrian Ţuţuianu, precum şi primarul municipiului Târgovişte, domnul Daniel Cristian Stan.

În cursul anului 2014, în contextul acţiunilor menite să marcheze Centenarul Primului Război Mondial, Ministerul Apărării Naţionale a iniţiat, prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, proiectul de restaurare a acestei necropole semnificative pentru efortul de război al Armatei Române din prima conflagraţie mondială. 

În cadrul proiectului de reconstrucţie au fost înlocuite majoritatea însemnelor de căpătâi şi au fost refăcute atât gardul împrejmuitor, cât şi aleile din perimetrul cimitirului. Cu acest prilej, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a  pus la dispoziţie o Troiţă maramureşeană, din lemn de stejar, model specific Primului Război Mondial, ce a fost montată şi încadrată în ansamblul cimitirului.

Un element important din cadrul acestui demers l-a reprezentat şi restaurarea monumentului central care, în anii optezeci ai secolului trecut, fusese copertat cu un înveliş de ceramică albă smălţuită. În cursul anului 2015 s-a realizat readucerea la forma initială a operei comemorative de război.


70 de mărturii ale eroismului românesc în ţară şi peste hotare

  

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor organizează, în zilele de 22 şi 23 octombrie, începând cu orele 10.00, la Sala Cinema a Cercului Militar Naţional, o manifestare dedicată împlinirii a 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
Astăzi, 22 octombrie a.c., s-a desfăşurat prima parte a activităţii „70 de mărturii ale eroismului românesc în ţară şi peste hotare“, dedicată cinstirii memoriei militarilor Armatei române căzuţi în timpul Campaniei din Est (21 iunie 1941 – 23 august 1944).
Cu acest prilej s-au prezentat imagini ale unor cimitire şi monumente de război româneşti amplasate pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei, Federaţiei Ruse şi Republicii Armenia, precum şi de pe teritoriul naţional. O mare parte dintre aceste necropole de război şi monumente din străinătate au fost amenajate din iniţiativa şi prin finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, cum ar fi cele din localităţile: Ţiganca, Epureni, Cania, Vărzăreşti, Neculăieuca, Feşteliţa, Micleuşeni (Republica Moldova), Cernăuţi şi Kurgan (Ucraina), Briansk, Kameşkovo, Lebedian, Sapogovo, Oranki, Doneţk, Liublino, Taliţî, Tuma (Federaţia Rusă) şi Erevan (Armenia).
De asemenea, participanţii au putut viziona un film documentar intitulat „Ţiganca – cimitirul onoarei ostăşeşti“, care prezintă aspecte din cadrul proiectului de reamenajare a Cimitirului de onoare al eroilor români de la Ţiganca, raion Cantemir, Republica Moldova (inaugurat la 1 iunie 2006).
La eveniment au participat elevi ai Şcolii gimnaziale nr. 19 din Capitală, precum şi studenţi din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, ambele grupuri fiind însoţite de cadre didactice.
 


Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor cinsteşte eroii României de Ziua Armatei la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I


Duminică , 25 octombrie a.c., începând cu ora 10.00, în cadrul ceremoniei dedicate Zilei Armatei României, se vor depune la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I din Bucureşti, două urne cu pământul udat de sângele militarilor români care au căzut în cel de-al Doilea Război Mondial în Bătălia de la Stalingrad.
Pământul a fost adus din două localităţi din fosta regiune Stalingrad, de pe teritoriul Federaţiei Ruse – Plodovitoe şi Sadovoe – de către o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor care a efectuat o misiune în această ţară, în perioada 13-16 septembrie a.c. Potrivit documentelor de arhivă, la Sadovoe şi-au pierdut viaţa 223 de militari români, iar la Plodovitoe au căzut 30 de militari români.


Bătălia pentru Carei

25 octombrie 1944

 

La începutul lunii octombrie, Armata 4 română avea în subordine Corpul de Munte (Diviziile 1 munte, 3 şi 6 infanterie), Corpul 2 armată (Diviziile 8 cavalerie moto şi 20 infanterie) şi Corpul 6 armată (Diviziile 7, 9 şi 21 infanterie).

După eliberarea municipiilor Cluj (11 octombrie) şi Oradea (12 octombrie), Armata 4 română a acţionat în forţă, reuşind, la 20 octombrie, în urma unor lupte grele duse în munţii Meseş, Lăpuş şi Făget, să ajungă, pe aliniamentul Gerăuşa, Stâna, Babţa, Bogdand, Chieşd.

În noaptea de 24 spre 25 octombrie 1944 a avut loc eliberarea municipiilor Satu Mare şi Carei, la aceste victorii aducându-şi contribuţia diviziile Corpului 6 armată română şi Divizia 133 infanterie sovietică. Cu aceste lupte, s-a încheiat, victorioasă, campania de eliberatoare din nord-vestul României.

Victoria obţinută la Carei, în data de 25 octombrie 1944, a consemnat în acelaşi timp şi eliberarea părţii de nord-vest a României de sub ocupaţia horthysto-hitleristă şi implicit, anularea consecinţelor Dictatului de la Viena din 30 august 1940.

În intervalul 21 septembrie – 25 octombrie 1944, Armata 4 română, care a avut rolul principal în eliberarea Transilvaniei de nord-vest, a înregistrat pierderi de de militari 24.630 – morţi, răniţi şi dispăruţi din totalul de 120.861 militari angajaţi în luptă.

Refacerea integrităţii teritoriale la graniţa vestică a ţării a fost sărbătorită cu entuziasm în multe localităţi din România. În semn de aleasă cinstire a jertfelor acestor bravi eroi ai armatei române, peste ani, ziua de 25 octombrie a devenit Ziua Armatei Române.

Pentru cinstirea memoriei eroilor români care au eliberat municipiul Carei, într-un parc special amenajat în centrul localităţii, în anul 1964, a fost dezvelit Monumentul Ostaşului Român, un impunător ansamblu monumental. Operă a sculptorului Vida Gheza şi a arhitectului Anton Dâmboianu, monumentul, realizat din piatră albă, travertin şi bronz, reprezintă un ostaş român încadrat de blocuri masive din piatră pe care sunt sculptate scene de luptă şi imagini ale unor ţărani români.

Pe monument sunt inscripţionate cuvintele: „Glorie ostaşilor armatei române căzuţi în lupta pentru eliberarea patriei“.

Monumentul a fost restaurat în anul 2014 de către autorităţile locale, cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

Militarii români care au decedat în bătălia pentru eliberarea municipiului Carei au fost înhumaţi în două cimitire amenajate pe raza acestei localităţi

În cimitirul catolic din Şoseaua Tireamului s-a amenajat o parcelă dedicată eroilor români din Al Doilea Război Mondial, cu o suprafaţă de 625 mp. Parcela este împrejmuită cu un gard şi stâlpi din beton uniţi cu lanţuri. În cadrul acesteia sunt amplasate 13 însemne de căpătâi comune, care marchează mormintele a 47 de militari români identificaţi.

Militarii români înhumaţi în parcelă au decedat în perioada octombrie 1944- ianuarie 1945 şi provin din următoarele regimente: Regimentul 1 care de luptă, Regimentele 2, 4, 21 şi 30 Dorobanţi, Regimentul 1 Vânători, Regimentele 2, 24, 10, 16, 19, 36 şi 92 Infanterie, Regimentele 4 şi 10 Grăniceri, Regimentele 1, 16 şi 21 Artilerie, Compania 81 Pionieri, Batalionul 53 Transmisiuni, Ambulanţa Diviziei 3 şi Batalionul 3 Exploatare.

La intrarea în parcelă s-a dezvelit un monument de mari dimensiuni, cu o cruce montată în partea superioară, pe latura frontală fiind inscripţionate cuvintele PRO PATRIA.

În capătul aleii centrale s-a realizat un monument de formă dreptunghiulară, iar pe faţada acestuia este inscripţionat următorul text: „Glorie ostaşilor armatei române căzuţi în lupta pentru eliberarea patriei“.


Un erou, o floare

 

În contextul sărbătoririi Zilei Armatei României, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat, în cadrul celei de-a treia ediţii a priectului Un erou, o floare, activitatea de îngrijire a Monumentului Infanteristului din Bucureşti.

Conform tradiţiei, proiectul s-a derulat în colaborare cu Asociaţia Neamunit, ai căror membri – împreună cu elevi ai Şcolii Gimnaziale „George Călinescu“ – au curăţat monumentul precum şi întreaga zonă adiacentă, încercând să redea, pe cât posibil, aspectul cuvenit acestei opere comemorative de război de o valoare arhitecturală deosebită. Lucrările au constat în curăţarea postamentului în trepte şi a spaţiului din imediata apropiere a monumentului de vegetaţia crescută în exces, loc în care au fost plantate crizanteme, vopsirea gardului împrejmuitor, toaletarea copacilor, îndepărtarea frunzelor şi a resturilor menajere abandonate în apropiere etc.

Deşi zona în care este amplasat monumentul, în Piaţa Cotroceni din sectorul 6 nu este ofertantă întrucât benzinăria din zonă şi crengile copacilor crescute în exces obturează vizibilitatea asupra monumentului, s-a dorit prin desfăşurarea acestei activităţi readucerea în atenţie a situaţiei acestuia, în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru restaurarea, conservarea şi punerea cât mai bine în valoare a operei comemorative de război.

După efectuarea lucrărilor de îngrijire, a avut loc o mică slujbă religioasă în memoria militarilor români cărora le este dedicat monumentul, la finalul căreia au fost oferite diplome de participare tuturor elevilor prezenţi la activitate.

La final, întreaga asistenţă a depus câte o garoafă roşie în memoria militarilor români din Regimentul 9 Vânători de Gardă nr. 2 „Regele Alexandru al Iugoslaviei“, căzuţi în luptele din Primul Război Mondial, cărora le este dedicată opera comemorativă de război.


Paşi prin istorie

Povestea generalilor

Armata română a înregistrat în Al Doilea Război Mondial 92.620 de militari care au murit în luptă, fiecare erou având o istorie plină de dramatism.

Circa un milion de militari români au devenit veterani de război la încheierea celei de a doua conflagraţii mondiale, 20.000 dintre aceştia trăind şi în prezent, fiind martorii unui conflict în care armata română a luptat pentru Neam, Cruce şi Rege.

Pentru astăzi ne oprim la amintirile a doi generali în retragere, Marin Dragnea şi Constantin Didulescu, ambii implicaţi în octombrie 1944 în luptele de eliberare a nord-vestului Transilvaniei de sub ocupaţia armatelor germano-horthyste.

 

General de armată (rtr.) Marin Dragnea:

Sunt gata cu raniţa!




Generalul de armată (rtr.) Marin Dragneas-a născut în anul 1923 în comuna Siliştea-Gumeşti (jud. Teleorman), devenind la vârsta de 12 ani copil de trupă în cadrul unui regiment din municipiul Bucureşti.
În anul 1941, la vârsta de 18 ani, a plecat voluntar pe Frontul de Est, motivându-şi astfel alegerea: La 18 ani când regimentul a plecat pe front eu trebuia să iau bacalaureatul, în 1942 să merg la Şcoala de Ofiţeri de Cavalerie. Nu! Am cerut să însoţesc regimentul meu, Grupul 52 Cercetare, să lupt alături de camarazii din regiment, păstrând tradiţia bunicului meu, care în 1877 – 1878 a fost decorat cu Virtutea Militară şi împroprietărit cu 4 hectare de pământ, a tatălui meu, care în 1917 – 1918 a fost decorat cu Virtutea Militară; a socrului meu, care, tot în 1917-1918, a fost decorat cu Virtutea Militară şi împroprietărit. Să le urmez modelul de ostaşi care au luptat pentru România Mare.

Pe Frontul de Est, copilul de trupă s-a deplasat cu Grupul 52 Cercetare pe traseul Ismail - Tatar-Bunar – Tighina – Tiraspol – Dalnic – Odesa – Kiev – Cotul Donului – Cotelnicov – Stalingrad.

În anul 1942 a fost înaintat la gradul de sergent, la scurt timp căzând prizonier la sovietici, într-o campanie în care armata română a înregistrat, până în anul 1944, un număr de 71.585 de militari care au murit în luptă.

A revenit în România în anul 1944, în cadrul Diviziei Tudor Vladimirescu, fiind grav rănit în luptele pentru eliberarea municipiului Oradea, loc în care sunt înhumaţi, în parcela eroilor români din cimitirul Rulikovski, 210 eroi români.

Consideră, în calitate de supravieţuitor a celei de a doua conflagraţii mondiale, că războiul nu e bun la nimic.

Din anul 1990 deţine funcţia de preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, fiind avansat la gradul de general de armată cu patru stele (în anul 2000), iar în anul 2004 a fost decorat cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer.

Îşi păstrează şi în prezent un spirit tânăr, declarând la 8 mai 2015, cu prilejul unei ceremonii prilejuită de împlinirea a 70 de ani de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial: Sunt gata cu raniţa, dacă mâine mă cheamă ministrul să mă înregimentez, în pas de defilare, deşi acum merg mai greu, pot sa spun prezent!

 

General locotenent (rtr.) Constantin Didulescu:

Trebuia să merg până la capăt!
 

Generalul locotenent (rtr.) Constantin Didulescus-a născut în anul 1923 în comuna Basarabi, jud. Dolj
După absolvirea Şcolii Militare de Ofiţeri Activi de Infanterie din Bucureşti, la 15 aprilie 1944, sublocotenentul Didulescu a fost repartizat comandant de pluton în cadrul Regimentului 31 Calafat, participând, începând cu 23 august 1944, la anihilarea garnizoanei germane din municipiul Calafat. O vecină l-a anunţat de actul de la 23 august 1944, bâtându-i în geam, la 11 noaptea, şi spunându-i: Costică, e război! Nu mai suntem cu nemţii!

Primul ordin de război pe care l-a primit a fost să-l reţină pe comandantul german de la Calafat, cu care s-a plimbat prin oraş, la 22 august, şi de a ocupa gara, poşta şi portul. Misiunea a fost îndeplinită parţial, constatând la ora 5 dimineaţa că ofiţerul german fugise din oraş.

La 30 august 1944, plutonul sublocotenentului Didulescu, întărit cu grăniceri, a deschis focul asupra a 178 de şlepuri germane care se retrăgau pe Dunăre, încărcate cu materiale de război. Şlepurile au fost capturate între municipiile Turnu Severin şi Orşova.

A urmat un marş pe jos până la Arad, plutonul sublocotenentului Didulescu traversând râul Tisa fără să aibă acoperire de artilerie. Sublocotenentul Didulescu a fost rănit de o rafală de mitralieră, trei gloanţe intrându-i prin omoplatul drept, ieşind apoi prin muşchii braţului. Cu ajutorul unei biciclete, sublocotenentul Didulescu a ajuns la un punct de prim-ajutor, unde a primit primele îngrijiri, fiind apoi operat într-un spital militar de campanie. Sacrificiul celor peste 10.000 de militari români care au murit pentru eliberarea Ungariei nu a fost uitat de generalul Didulescu: rândurile noastre au început să se rărească. Bravi ofiţeri, subofiţeri şi ostaşi căzuseră în focul încleştărilor aprinse sau suferiseră răniri grave.

În calitate de rănit, sublocotenentul Didulescu a fost lăsat la vatră. Peste două luni de zile a apreciat că s-a refăcut, solicitând să fie trimis să-şi comande plutonul în linia întâi, considerând că trebuia să merg până la capăt. Aşa jurasem în inima şi sufletul meu.

Dorinţa i-a fost îndeplinită, primind ordinul de a asigura controlul căii de comunicaţie Bratislava-Praga, folosită de unităţile germane care se retrăgeau în dezordine.

La 21 aprilie 1945 a ordonat un atac asupra unei unităţi germane, care s-a apărat cu aruncătoare de mine de 120 mm. Sublocotenentul Didulescu a fost rănit de o schijă în piept, care s-a oprit aproape de inimă, doctorul care l-a consultat exclamând: Te-a apărat Dumnezeu! Nu i-a răspuns doctorului, însă a realizat că a fost apărat de o icoană a Sfântului Anton - în Ungaria, sublocotenentul Didulescu a primit de la o tânără, de Paşte, o iconiţă a Sfântului Anton, pe care a purtat-o la piept împreună cu fotografiile de familie şi livretul militar; iconiţa nu lipseşte în prezent din portmoneul pe care generalul Didulescu îl poartă la piept -.

Sublocotenentul Didulescu a sărbătorit încheierea celui de Al Doilea Război Mondial în cadrul unui spital militar de campanie.

În prezent, generalul Didulescu este preşedintele filialei sector 4 a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, fiindu-i conferit, la 8 mai 2015, Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, acesta adaugându-se la alte 22 de ordine şi decoraţii cu care a fost distins, ca o dovadă a preţuirii pentru devotamentul şi spiritul de sacrificiu manifestate pe câmpul de luptă.


15 octombrie 2015

Centenarul Primului Război Mondial



România s-a implicat în Primul Război Mondial, în anul 1916, după doi ani de neutralitate, animată de realizarea dorinţei de întregire naţională.
În anul 1919, la finalul Marelui Război, armata romană a înregistrat peste 334.000 de militari morţi în luptă sau în prizonierat, înhumaţi pe teritoriul României şi a 20 de state europene, în cel puţin 900 de cimitire ale eroilor, gropi comune, osuare şi mausolee.
De asemenea, pe teritoriul României au fost înhumaţi, în perioada 1914-1919, peste 32.000 de militari aliaţi şi inamici, aparţinând unui număr de 15 state europene.
În contextul aniversării Centenarului Primului Război Mondial, mai multe state din Europa, şi nu numai, au demarat pregătirile şi activităţile, pe plan naţional şi internaţional, pentru comemorarea victimelor primei conflagraţii mondiale.
La iniţiativa Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Guvernul României a aprobat, prin HG 821/14.10.2015, Programului naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial.
Scopul urmărit este acela de a se desfăşura o activitate coordonată şi unitară, prin care România să se implice în aniversarea Centenarului Primului Război Mondial, organizând evenimente pe plan intern şi european, fiind totodată un omagiu pentru eroii care au murit luptând pentru libertate, credinţă şi întregirea neamului şi care au pus, prin jertfa lor, patria mai presus decât propria existenţă.
Derularea Programului naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial se va face în perioada octombrie 2015 - septembrie 2019 prin implicarea mai multor instituţii: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne (prin Arhivele Naţionale ale României), Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Culturii (prin Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ şi Arhiva Naţională de Filme), Institutul Cultural Român, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Serviciul Istoric al Armatei, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară şi Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I“.

12 octombrie 2015
Bătălia pentru Oradea
 


 

Vânătorii Diviziei 3 Munte, Divizia 337 infanterie sovietică şi Divizia Tudor Vladimirescu au ajuns la porţile municipiului Oradea, la 27 septembrie 1944, demarând o serie de lupte în zona localităţilor Berechiu, Leş, Nojorid, Păuşa, Sânicolau Român şi Roit. Dispozitivul de apărare germano-ungar a fost sprijinit de tancuri, artilerie şi aviaţie.
Militarii români au luptat cu o determinare crescută, în contextul în care, după eliberarea municipiului Beiuş, la 22 septembrie 1944, generalul Leonard Mociulschi a relatat despre modul în care militarii horthyşti nu au respectat legile războiului: Trupurile vânătorilor de munte, căzuţi în lupte, au fost aşezate pe tancuri şi plimbate pe străzile oraşului pentru a intimida populaţia. Călcând legile războiului, horthyştii au ucis şi schingiuit cetăţeni nevinovaţi, s-au răfuit crunt mai ales cu cetăţenii români bănuiţi că au ajutat pe ostaşii noştri în luptă. Acestora le-au devastat tot, le-au dat foc la case. În comuna Gepiu, de pildă, au înhămat la căruţe români şi i-au biciuit. Unui fierar, tot de origine română, i-a pus în cap un ceaun înroşit.
Bătălia pentru Oradea a constat în atacuri şi contraatacuri desfăşurate de ambele părţi, localităţile Leş şi Nojorid fiind ocupate şi eliberate de câte 2-3 ori şi a rămas în anale ca cea mai mare confruntare de tancuri de pe teritoriul României.
Luptele s-au desfăşurat inclusiv pe străzile Oradei, în centrul municipiului, la fostul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor şi în zona Rogerius, bombardamentele afectând zona centrală şi mai ales gara.
Armata 1 Română a concentrat 3 divizii în luptele din perioada 7-12 octombrie 1944, acestea având în componenţă un număr de 16.225 de militari, pierderile fiind de 1.154 de oameni.
Divizia 3 Vânători de Munte, comandată de generalul Leonard Mociulschi (1889-1979), a fost citată prin Ordinul nr. 1/1944 al Armatei I pentru vitejia şi curajul dovedite în luptele pentru eliberarea oraşului Oradea, iar în anul 2007, Batalionului 21 Vânători de Munte al Armatei României i s-a acordat denumirea onorifică General Leonard Mociulschi.
În prezent, ziua de 12 octombrie, când Armata României a eliberat Oradea, este sărbătorită pe plan local ca Ziua Oradei.

Militari români care au murit în luptele pentru eliberarea municipiului Oradea au fost înhumaţi în parcela eroilor din cimitirul Rulikovski. Din totalul de 210 eroi, au fost identificaţi nominal 164, iar 46 sunt necunoscuţi, repartiţia pe grade fiind următoarea: 115 soldaţi, 16 sergenţi, 13 caporali, 4 maiori, 4 fruntaşi, 3 căpitani, 3 locotenenţi, 3 sublocotenenţi, 1 locotenent-colonel, 1 locotenent major, 1 sergent major, 46 cu grad necunoscut.


 

Tinerii României nu ii uită pe eroi!

Sâmbătă 10 octombrie a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Asociaţia Neamunit au organizat, în contextul Zilei Armatei României, două activităţi în cadrul proiectului „Un erou, o floare” – ediţia a III-a, în comuna Nucet, judeţul Dâmboviţa şi în municipiul Salonta, judeţul Bihor.

La Monumentul eroilor români din Primul Război Mondial din comuna Nucet, elevii şcolii din comună, însoţiţi de cadre didactice, şi membrii Asociaţiei Neamunit – filialele Dâmboviţa şi Bucureşti, coordonate de preşedinţii acesteia, tenorul Vlad Miriţă şi actorul Aureliu Surulescu – au desfăşurat lucrări de îngrijire atât a monumentului, cât şi a zonei de protecţie a acestuia. Monumentul are o amplasare generoasă, lângă primăria comunei şi beneficiază de un părculeţ îngrădit şi frumos amenajat. Membrii Asociaţiei Neamunit au curaţat opera comemorativă de război de vegetaţie parazitară, au rescris textele inscripţionate pe monument, inclusiv numele eroilor, fapt ce a permis ca la finalul lucrărilor de îngrijire, în cadrul serviciului religios executat de un sobor de preoţi din zonă, ostaşii români să poată fi pomeniţi după nume. La buna desfăşurare a acestei activităţi au contribuit atât Primăria comunei Nucet care a oferit participanţilor monografii ale comunei, precum şi Mănăstirea Nucet, aflată la marginea localităţii, care a organizat slujba religioasă. În finalul activităţii, reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au oferit elevilor, în semn de preţuire pentru efortul depus în slujba eroilor români, diplome de participare şi fiecare copil a depus câte o floare roşie la monument.

La Cimitirul Eroilor din municipiul Salonta, activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare organizată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, s-a desfăşurat cu participarea Garnizoanei Bihor şi a Asociaţiei Neamunit – filiala Bihor. Elevii Liceului „Teodor Neş” din localitate şi membrii asociaţiei Neamunit au îngrijit mormintele eroilor şi au rescris însemnele de căpătâi. Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului general de brigadă (r) profesor universitar Vasile Creţ – preşedintele Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, filiala Bihor. Organizatorii îşi exprimă încrederea că gestul lor nu rămâne singular şi va atrage şi alte manifestări similare de exprimare a respectului pe care noi toţi îl datorăm ostaşilor noştri care au căzut în războaie pentru apărarea României.

***

Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor mulţumeşte tuturor participanţilor la activităţile de cinstire a memoriei eroilor neamului din comuna Nucet şi din municipiul Salonta!
 


Cea de-a treia ediţie a proiectului Un erou, o floare în comuna Voiteg, judeţul Timiş

 

Sâmbătă 03 octombrie a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Comenduirea Garnizoanei Timişoara şi cu asociaţia Neamunit – filiala Timiş au desfăşurat activitatea Un erou, o floare la Monumentul eroilor din Primul Război Mondial din comuna Voiteg, judeţul Timiş.
Membrii asociaţiei Neamunit şi elevii şcolii din comună au efectuat activităţi de îngrijire a operei comemorative de război constând în refacerea inscripţiilor de pe monument, vopsirea gardului, curăţarea zonei de protecţie a monumentului de vegetaţie.
Sunetul trompetei unui reprezentant al Garnizoanei Timişoara a atras la eveniment toţi sătenii care au fost extrem de bucuroşi şi mândri că eroii comunei lor sunt cinstiţi şi păstraţi în amintirea tinerei generaţii.
În final, elevii au depus flori la monumentul eroilor şi, pentru implicarea lor, în semn de recunoştinţă, au primit diplome din partea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

***

Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor mulţumeşte Comenduirii Garnizoanei Timişoara, Asociaţiei Neamunit şi Primăriei comunei Voiteg pentru buna colaborare şi îşi exprimă încrederea că această preocupare faţă de monumentele şi mormintele de război va avea ecou şi în alte comunităţi din ţară.


28 septembrie 2015
Paşi prin istorie   Ne gândim (...) la cei mai buni luptători care au căzut aici!

 

18 septembrie 1944.
Armata a IV-a română dispune, prin Ordinul cu nr. 8, trecerea în ofensivă a corpului de munte cu scopul eliberării municipiului Târgu Mureş şi de a realiza un cap de pod la nord de Mureş.
Divizia 4 Munte germană şi subunităţi de vânători ungare ocupă poziţii defensive.
La 28 septembrie, vânătorii de munte ajung la periferia municipiului Târgu Mureş. Atacul militarilor români începe în condiţii de cer înnorat, iar deplasarea unităţilor se realizează pe drumuri desfundate.
Primul success înregistrat este ocuparea cu impetuozitate a Cotei 474 de Batalionul 3 Vânători de Munte, iar generalul Ion Bădiceanu, comandantul Diviziei 1 Munte, ordonă batalioanelor de vânători de munte să atace pe tot frontul.
Regimentul 4 Dorobanţi trece Mureşul, iar inamicul trage în militarii români cu tot armamentul disponibil, însă dorobanţii intră în localitate din direcţia nord-vest. În acelaşi timp, Batalionul 3 Vânători de munte intră în localitate la est de străzile Mihai Viteazul şi Călăraşilor, iar Batalionul 7 Vânători de Munte ajunge la primărie. La ora 2 p.m., generalul Ion Bădiceanu îşi instalează punctul de comandă în Târgu Mureş, obiectivul fiind atins.
Vânătorii de munte arborează drapelul României la fereastrele casei Kendeffy, fostul sediu al Tribunalului Suprem al Transilvaniei, în semn de biruinţă.
În aceeaşi zi, Marele Stat Major consemnează într-un comunicat că, dupa două săptămâni de lupte înverşunate, trupele Armatei 4 Române au atins şi au trecut Mureşul pe un front larg.
Generalul de divizie Ion Dumitrache, comandantul Corpului de Munte, se adresează prin Ordin de Zi pe Unitate militarilor care au luptat pentru eliberarea municipiului Târgu Mureş, mulţumindu-le printr-un mesaj înălţător pentru realizare, fără a-i uita pe militarii români care au murit în luptă: Ostaşi, prin lupte grele ce aţi dus timp de 7 zile între Niraj şi Mureş, bravele Divizii 1-a Munte şi a 3-a Infanterie întărite, au înfrânt pe inamic şi în dimineaţa de 28 septembrie 1944, au ajuns victorioase pe Mureş, cucerind oraşul Târgu Mureş, în care unităţi ale Corpului de munte au intrat la ora 13.
Cu toţii ne gândim, cu recunoştinţă pioasă, la cei mai buni luptători care au căzut, aici, în bătălia de la Târgu-Mureş, să-i preamărim şi să ne rugăm pentru ei.
Vouă, tuturora, care după suferinţe aţi simţit astăzi încă o dată alinarea victoriei, vă mulţumesc în numele Neamului nostru care vă binecuvântează cu toată dragostea lui, pentru înălţarea ce-i aduce vrednicia noastră.
Ostaşi, îndemnul meu este acelaşi de întotdeauna, înainte. Mai întâi peste Mureş!  
Peste ani, generalul de divizie (r) Ioan Scrieciu, participant la luptele pentru eliberarea municipiului Târgu Mureş în calitate de comandant de piesă de aruncător de mine, a relatat despre luptele la care a participat: Pe 28 septembrie 1944, la Târgu Mureş,s-au purtat lupte grele pentru eliberarea oraşului de către trupele Diviziei a III-a de Vânători de Munte şi Batalioanele 27 şi 28 Vânători de Munte.
Luptele s-au dus foarte dur pentru că forţele care apărau oraşul au ţinut foarte mult de poziţiile pe care le aveau. Importanţa oraşului şi a împrejurimilor a fost sesizată foarte corect de către comandantul Corpului de Munte care era atunci generalul Dumitrache şi care, după ce s-a cucerit oraşul, a comandat corpul de munte din punctul unde este acum Cimitirul Eroilor. Partea care trebuie reţinută: toată această întindere, începând de la confluenţa Arieşului cu Mureşul, până la Târgu Mureş şi mai sus către Reghin, a revenit în întregime Armatei Române, iar o parte din acest flanc a revenit Armatei Roşii, care a participat cu Divizia 103 Sovietică la nord de oraş.

*

Militarii români care au murit în luptele pentru eliberarea municipiului Târgu Mureş au fost înhumaţi pe locul unde s-a aflat punctul de comandă al generalului Dumitrache.
În prezent, Cimitirul eroilor români din municipiul Târgu Mureş este situat în Parcul Eroilor din str. Gheorghe Marinescu, în cadrul acestuia fiind înhumaţi 453 de militari români (452 din Al Doilea Război Mondial, iar unul căzut în Teatrul de operaţii din Afganistan – mr. PM Petre Tiberius Marcel), din care 162 identificaţi nominal, iar 291 necunoscuţi.
Cei 291 de eroi români necunoscuţi sunt înhumaţi în zece gropi comune, iar pentru zece militari români identificaţi nu se cunoaşte unitatea militară din care au făcut parte.
Cel mai mare grad dintre eroii români înhumaţi la Târgu Mureş îl are locotenent-colonelul Popescu Mihai.
Majoritatea eroilor români au avut vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani şi au făcut parte din Batalioanele 1, 2, 3, 4, 7, 23, 24 şi 34 de Vânători de Munte, Regimentul 2 Grănicieri, din Regimentele 3, 4 şi 30 Dorobanţi, din Regimentul 5 Pionieri şi din Regimentele 1, 7, 18, 19 şi 30 Artilerie.
 


 

Pios omagiu şi veşnică recunoştinţă tutror eroilor comunei Tătaru, care au cazut cu faţa la duşman, dar nu sunt morţi căci inima lor bate de dincolo de moarte şi ani de-a pururi pentru noi şi libertate
 

 

Sâmbătă, 19 septembrie a.c., cu prilejul sărbătoririi Zilelor comunei Tataru, judeţul Prahova, la iniţiativa autorităţilor locale şi a Asociaţiei NeamUnit, a avut loc o amplă activitate comemorativă la Cimitirul eroilor din localitate care a constat în efectuarea unor lucrări de îngrijire a lăcaşului de cult şi a unei ceremonii religioase în memoria militarilor originari din această comună, care şi-au sacrifcat viaţa pe front în timpul celor două războaie mondiale.

Manifestările s-au desfăşurat în contextul împlinirii a 70 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi al sărbătoririi Centenarului Primului Război Mondial.

Membrii Asociaţiei NeamUnit au desfăşurat, împreună cu elevii Şcolii gimnaziale din localitate, sosiţi în număr mare la activitate, lucrări de refacere a inscripţiilor de pe monumentul central, revopsirea celor două cruci metalice care străjuiesc moonumentul central, a stâlpilor şi lanţului metalic care încadrează monumentul central, celor două tunuri ambientale, băncuţelor de odihnă, precum şi refacerea altor elemente componente.

Directorul Oficiului, dl col. dr. Ionel TĂLPĂU a deschis ceremonia oficială printr-o alocuţiune care a readus în atenţia numeroasei asistenţe misiunea instituţiei pe care o conduce, care se reflectă şi în implicarea în astfel de proiecte generoase menite a reda mormintelor şi operelor comemorative de război un aspect demn de memoria înaintaşilor nostri.

Avand în vedere faptul că anul 2015 a fost decretat Anul Veteranilor de Război, la manifestare a fost invitat veteranul de război Băjenaru C. Ion, născut în această comună, care a relatat faptele sale de arme din timpul participării la cel de-al Doilea Război Mondial.

Ceremonia religioasă în memoria militarilor români care şi-au jertfit viaţa pe fronturile de luptă a fost săvârşită de către preotul paroh al bisericii din comuna Tătaru.

La finalul activităţii comemorative, copiii au adus un pios omagiu eroilor români din comuna Podgoria căzuţi în Al Doilea Război Mondial, depunând flori la monumentul dedicat acestora, iar directorul Oficiului a înmânat diplome de participare, din partea Oficiului, tuturor elevilor participanţi.
 


La Stalingrad, în Federaţia Rusă se construieşte primul cimitir al eroilor români

 

În cursul anului 2015, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor derulează proiectul de amenajare a primului cimitir al militarilor români căzuţi în Bătălia de la Stalingrad. Aici urmează a fi centralizate rămăşiţele pământeşti ale eroilor români exhumate din această zonă. Acest demers semnificativ din punct de vedere memorial al statului român vine în completarea proiectului Oficiului de marcare a locurilor de înhumare a militarilor noştri căzuţi în luptă sau în prizonierat pe teritoriul Federaţiei Ruse, care s-a concretizat cu ridicarea, în ultimii ani, a 15 monumente comemorative de război româneşti pe teritoriul acestui stat.
În perioada 13-16 septembrie a.c, s-a desfăşurat în Federaţia Rusă o misiune a Oficiului la care a participat şi un reprezentant al Direcţiei Domenii şi Infrastructuri având ca obiectiv stabilirea stadiului fizic şi valoric al lucrărilor executate în cadrul proiectului de construire a Cimitirului militarilor români care se amenajează în cadrul Complexului Memorial Internaţional de la Rossoska din regiunea Volgograd (fostă Stalingrad). Membrii delegaţiei au constatat faptul că lucrările au fost realizate în proporţie considerabilă şi sunt de foarte bună calitate.

Pe timpul prezenţei în cadrul Memorialului Comemorativ, membrii delegaţiei alături de ataşatul român al apărării au depus flori la Monumentul Central din Cimitirul Sovietic, la Monumentul Central din complexul german şi la Placa comemorativă românească din cimitirul vechi german. De asemenea, oficialii români au depus flori şi la Memorialul Sovietic de la Kurgan Mamaev.
01.09.2015
Punct de vedere
slt. (r) Ion Şiugariu Şoreanu – mort de război în calitate de cetăţean român din armata română



Conform legii nr. 217/2015, art 2, lit c), „prin persoană vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război se înţelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi persoana din conducerea unei organizaţii al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanţe penale internaţionale".

Casa în care a trăit slt. (r) Ion Şiugariu-Soreanu a fost transformată în muzeu în anul 1983. Existenţa unei sentinţe judecătoreşti în baza căreia acesta ar fi fost considerat criminal de război nu ar fi făcut posibil un asemenea act.

În baza de date a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a fost identificat slt. (r) Ioan I. Soreanu, din Regimentul 27 Infanterie, decedat în data de 01.02.1945, înhumat iniţial în localitatea Pohronska Polhora (situată la aprox. 74 km de Zvolen) şi strămutat ulterior în Cimitirul de onoare al eroilor români din Zvolen, Republica Slovacă.

Locul de înhumare a militarului este considerat mormânt de război, având în vedere că acesta a murit în timpul şi din cauza unui conflict armat, ca urmare a executării unui serviciu comandat în interesul statului român, potrivit art. 2, alin (1) din Legea nr. 379/2003privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război.

Totodată, trebuie avut în vedere aspectul că slt (r) Ion Şiugariu este un militar român căzut în luptă pe teritoriul Republicii Slovace, în această categorie intrând numai cetăţenii români care au făcut parte din forţele armate române, potrivit art. 1, lit a) din Legea nr. 201/2007 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind mormintele de război.

 

14 august 2015
Stadiul lucrărilor de restaurare a cimitirului eroilor români de la Teiş - Târgovişte

 

În data 13 august 2015, o echipă a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a efectuat o misiune de inspecţie la cimitirul eroilor Teiş-Târgovişte, cu scopul analizării modului în care lucrările de restaurare a cimitirului eroilor români se desfăşoară după graficul planificat.
Lucrările de restaurare a cimitirului sunt încheiate în ceea ce priveşte mormintele eroilor români, urmând ca în perioada următoare să fie finalizată activitatea de refacere a gardului care împrejmuieşte cimitirul eroilor şi de sculptare a monumentului central, în contextul în care necropola de război va fi inaugurată la 25 octombrie 2015.

*
În cimitirul eroilor de la Teiş - Târgovişte odihnesc 360 eroi români (cunoscuţi şi necunoscuţi) în 334 de morminte individuale şi comune.
Militarii români au murit în Primul Război Mondial, în lagărul de prizonieri de la Teiş.


7 august 2015
Comemorarea a 98 de ani de la victoria de la Mărăşeşti



Ieri, 6 august 2015, s-a desfăşurat la Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti, începând cu orele 19.00, o amplă manifestare în memoria eroilor români din Primul Război Mondial, comemorându-se 98 de ani de la luptele de la Mărăşeşti.
Garda de onoare a fost asigurată de Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul“, Bucureşti, Unitatea Specială de Gardă, Onoare şi Protecţie Instituţională din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Batalionul 280 Infanterie „Căpitan Valter Mărăcineanu“, Focşani, SIAS din cadrul IGPR, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Vrancea, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny“, Vrancea.
În cinstea eroilor care au murit la Mărăşeşti au fost trase 21 salve de tun.
Au depus coroane de flori Preşedinţia României, Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Camera Deputaţilor, Senatul României, Ministerul Apărării Naţionale, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Consiliul Judeţean Vrancea, primăriile din Adjud, Focşani, Panciu, Mărăşeşti şi Odobeşti, partide politice şi reprezentanţii unor ligi asociaţii şi fundaţii care au luat parte la eveniment.
Evenimentul de comemorare a eroilor de la Mausoleul Mărăşeşti a fost organizat de către Consiliul Judeţean Vrancea şi Muzeul Vrancea, în parteneriat cu Instituţia Prefectului, Primăria şi Consiliul Local Focşani, Garnizoana Focşani şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură.

*

La 24 iulie 1917, armata germană a declanşat o puternică ofensivă la Mărăşeşti, precedată de un susţinut bombardament de artilerie, cu scopul scoaterii României din război, în contextul în care trupele ruse din acel sector au fost dislocate pentru a fi mutate în Bucovina, iar diviziile 1 şi 74 ruse au refuzat să lupte, retrăgându-se.
Armata română, împreună cu militarii ruşi care au rămas pe poziţii, a refăcut linia de apărare sub conducerea generalului Constantin Cristescu, iar după o permanentă încleştare cu armata germană a respins atacul şi a înregistrat, la 6 august 1917, cea mai strălucită şi semnificativă victorie din Campania anului 1917, dovedind contemporanilor şi viitorimii, ca şi la Mărăşti, că “Nici pe aici nu se trece”.
Armata română a pierdut în luptele de la Mărăşeşti: 610 ofiţeri şi 26.800 de soldaţi, pierderile armatei germane fiind de cca. 65.000 de militari.

**



Mausoleul eroilor de la Mărăşeşti - detaliu interior

Mausoleul de la Mărăşeşti a fost amenajat în perioada 1924-1938, având forma unui cavou circular, în interiorul acestuia fiind depuse osemintele a 5073 de eroi români (1926 identificaţi nominal, iar 3147 neidentificaţi nominal) în 154 de firide şi 9 cripte comune.
Mausoleul a fost realizat la iniţiativa Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, fiind cunoscut în perioada interbelică sub denumirea de Biserica Neamului. Necropola de război este opera arhitecţilor Constantin Pomponiu şi George Cristinel. Partea superioară a Mausoleului, denumită Cupola Gloriei, este opera pictorului Eduard Săulescu.
Mausoleul de la Mărăşeşti a fost inaugurat la 18 septembrie 1938, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi a unei impresionante asistenţe.

***
 

 
Monumentul eroului necunoscut, amplasat pe locul unde a fost situat, până în anul 1991, Mormântul Ostaşului Necunoscut

Mărăşeşti

În zumzet de gloanţe şi trăznet de obuze
Din cornuri de-aramă ţipete sună,
Cu feţe’ncruntate şi sânge pe buze,
Se’ndeasă voinicii şi pleacă furtună.

Învăluie fumul aprinsele rânduri
Ei sboară cu totu se’ndeasă spre moarte;
Lucesc baionete, sunt aripi de gânduri
Trebuie-acolo, acolo să-i poarte.

E clocot de strigăt, e spasmu ’ncordărei
Un pumn mai rămase din vajnicul rând
Au feţe senine’n clipa’ncercărei
Un iuruş: Cu moarte pe moarte călcând.

de St. Corod
 

13.07.2015
Misiune de documentare şi inspecţie în judeţele Arad, Bihor şi Timiş
 

O delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a efectuat, în perioada 7-10 iulie a.c., o misune de documentare şi inspecţie la peste 50 de locuri de înhumare şi monumente ale eroilor români, germani, italieni, sârbi, unguri şi sovietici, amenajate în judeţele Arad, Bihor şi Timiş.
Un exemplu pozitiv privind modul de întreţinere a mormintelor şi operelor comemorative de război, indiferent de naţionalitatea eroilor, este dat de primăria municipiului Timişoara, osuarul, parcelele şi monumentele militarilor români, germani, italieni, sârbi, sovietici şi unguri fiind îngrijite şi puse în valoare în conformitate cu prevederile Legii 379/2003, privind regimul mormintelor şi operelor comeorative de război.
Membrii delegaţiei au constatat şi câteva cazuri de încălcare a legislaţiei în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război, cel mai grav fiind la parcela eroilor români din municipiul Arad, unde un fost funcţionar din administraţia publică a amenajat patru cavouri în zona de protecţie a mormintelor eroilor români. Faţă de acest aspect, membrii delegaţiei au sesizat administratorul cimitirului, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor urmând să demareze procedurile prevăzute de lege pentru aducerea parcelei eroilor români la starea iniţială.
De asemenea, în cimitirul evreesc din municipiul Cluj-Napoca s-a monitorizat modul în care au fost exhumate osemintele militarilor unguri, depuse în morminte individuale şi comune în anul 1944. Activitatea de exhumare a fost avizată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, desfăşurându-se în conformitate cu prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor ungare de război din România şi al mormintelor române de război din Republica Ungară.


10 iulie 2015
Colaborarea româno-germană în domeniul mormintelor de război

Vineri, 10 iulie a.c., la sediul instituţiei noastre, a avut loc o întrevedere de lucru între reprezentanţii Uniunii Populare Germane pentru Îngrijirea Mormintelor de Război, domnii Norman Gorgl şi col (r.) dr. Cristian Scarlat şi directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, domnul col. dr. Ionel Tălpău.

Discuţiile au avut loc în baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind mormintele româneşti de război din Republica Federală Germania şi mormintele germane de război din România, semnat la Bonn la 25 iunie 1996, şi au avut drept obiect activitatea de îngrijire a cimitirelor şi parcelelor de război germane de pe teritoriul României.

Anterior întâlnirii de lucru, delegaţia germană a întreprins o activitate de inspecţie a stării de conservare a necropolelor de război germane din judeţele Argeş, Braşov, Buzău şi Iaşi – context în care s-a constatat preocuparea autorităţilor pentru aceste obiective. Reprezentanţii germani au mulţumit instituţiei noastre pentru sprijinul acordat în scopul organizării şi desfăşurării în bune condiţii a misiunii.

Totodată, pe timpul discuţiilor partea germană şi-a manifestat intenţia continuării, în anul 2016, a tradiţionalelor tabere mixte româno-germane, obiectivele şi lucrările ce vor fi realizate urmând a fi comunicate Oficiului în scopul avizării.


Semnarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de război
 

Joi, 9 iulie a.c., cu prilejul vizitei la Bucuresti a ministrului italian al afacerilor externe, domnul Paolo Gentiloni, s-a semnat Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de razboi.

Acordul interguvernamental romano-italian reglementeaza colaborarea in domeniul mormintelor si operelor comemorative de razboi, asigurand cadrul necesar pentru identificarea, amenajarea si ingrijirea locurilor de inhumare a eroilor cazuti in timpul conflictelor armate. Acordul contine, printre altele, prevederi referitoare la formele de cooperare, amplasarea mormintelor si operelor comemorative de razboi, autoritatile insarcinate cu aplicarea acordului, aspectele financiare, solutionarea disputelor.

Structurile imputernicite, responsabile cu aspectele tehnice ale aplicarii acestui acord interguvernamental sunt: Oficiul National pentru Cultul Eroilor (pentru partea romana) si Comisariatul General pentru Omagierea Mortilor de Razboi din cadrul Ministerului Apararii (pentru partea italiana).

Pastrarea si cinstirea memoriei militarilor cazuti in lupta sau in prizonierat, amenajarea, reabilitarea si protejarea mormintelor si monumentelor dedicate acestora reprezinta o datorie de onoare a fiecarui stat si cetatean, dar si o obligatie ce decurge din Conventiile de la Geneva din 12 august 1949 cu privire la victimele conflictelor armate si Protocoalele aditionale ale acestora din 8 iunie 1977. Potrivit datelor detinute de ONCE, pe teritoriul actual al Republicii Italiene sunt inhumati cca. 2.000 de eroi romani, cazuti in timpul Primului Razboi Mondial.


Flori pe mormintele şi monumentele eroilor români amenajate în Republica Ungară

 

Cu prilejul Zilei Eroilor, membrii corpului diplomatic român din Republica Ungară împreună cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale au participat la activităţi de cinstire a memoriei militarilor români cazuţi în luptă pe teritoriul acestui stat.

În acest context, au fost depuse coroane de flori la cimitirele şi monumentele dedicate eroilor români din localităţile: Prugy, Hajduboszormeny, Debrecen, Nyiregyhaza, Perkupa, Miskolc, Szeged, Ostffyasszonyfa, Megyaszo, Jaszbereny, Abaujszanto şi Tapioszsecso.

Ambasadorul României în Ungaria, domnul Victor Micula, împreună cu ataşatul român al apărării, au depus coroane de flori la cimitirele şi monumentele din localităţile Perkupa, Megyaszo, Abaujszanto şi Prugy.

* * *

Militarii români căzuţi pe teritoriul Republicii Ungare sunt în număr de aproximativ 16230 şi îşi dorm sonmul de veci în 480 de locuri de înhumare de pe cuprinsul statului vecin. Încă de la înfiinţare, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor s-a preocupat de starea acestora derulând mai multe proiecte comemorative dintre care amintim: reamenajarea parcelei de onoare şi dezvelirea monumentului eroilor români din Budapesta, dezvelirea plăcii comemorative de la Prugy şi amplasarea unei troiţei comemorative în localitatea Perkupa.


Eroii români morţi în prizonierat în lagărul din centrul Kazahstanului nu sunt uitaţi

Cu prilejul Zilei Eroilor, la Complexul memorial Spassk, regiunea Karaganda din Kazahstan, s-a desfăşurat o ceremonie de cinstire a memoriei eroilor români care au murit în lagărul de prizonieri ce a funcţionat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

La evenimentul desfăşurat în data de 30 mai a.c. au participat ambasadorul României în Republica Kazahstan şi ataşatul român al apărării care au depus coroane de flori la monumentul dedicat celor peste 900 de prizonieri români de război morţi în lagărele staliniste din centrul Kazahstanului, în perioada 1941-1950.

* * *

Monumentul eroilor români amplasat în cimitirul fostului lagăr Spassk nr. 99, alături de monumentele altor state, a fost realizat la iniţitativa Ambasadei României în Republica Kazahstan şi dezvelit în data de 9 septembrie 2003, în prezenţa unei delegaţii române conduse de preşedintele ţării de la acea dată.


17.06.2015
Restaurarea Mausoleului eroilor de la Odorheiu Secuiesc
 

Mausolul eroilor de la Odorheiu Secuiesc (2013)
 

O echipă a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi reprezentanţii primăriei municipiului Odorheiu Secuiesc au analizat în teren, în septembrie 2013, situaţia Mausoleului eroilor, convenind asupra unor masuri de punere în valoare a locului în care îşi dorm somnul de veci 317 eroi de „diferite naţionalităţi şi confesiuni“.
Lucrările de restaurare au început după alocarea fondurilor necesare pe plan local, în anul 2014. În prezent, Mausoleul eroilor din municipiul Odorheiu Secuiesc are un aspect care bucură privirile oricărui vizitator, fiind un model pentru administratorii mormintelor şi operelor comemorative de război, care vor iniţia măsuri de punere în valoare a acestor obiective. Inscripţia de pe latura frontală a Mausoleului: Pentru eterna cinstire a eroismului, în limbile română şi ungară, este încă un exemplu că, în prezent, cultul eroilor în România se realizează în conformitate cu legislaţia specifică domeniului.
 





Mausolul eroilor de la Odorheiu Secuiesc (2015)

Mausoleul eroilor din municipiul Odorheiu Secuiesc este amplasat în cadrul Cimitirului eroilor români din Dealul Cuvăr, fiind inaugurat în anul 1929 în memoria eroilor din Primul Război Mondial. La amenajarea acestuia şi-au adus concursul, în perioada interbelică, Societatea Cultul Eroilor şi Comitetul judeţean Odorhei, cu sprijinul populaţiei, prefecturii, garnizoanei şi protoeriei Odorhei.
Ultimele lucrări de reorganizare interioară a Mausoleului datează din anul 1940, când s-au construit mai multe cripte individuale şi comune, costul lucrărilor la acea vreme fiind de peste 24.000 lei.
În anul 1988, primăria Odorheiu Secuiesc a amenajat o cale de acces auto şi pietonală la Mausoleul eroilor, ansamblul funerar fiind împrejmuit cu gard viu.


1.07.2015
Paşi prin istorie

Sublocotenentul (r) Lupaşcu Stan – eroul de la Barnasanca

 


 

Armata Română a înregistrat 92.620 de militari care au murit în luptă în Al Doilea Război Mondial (1941 - 1945). Fiecare erou român care a luptat şi a murit pentru ţară are o istorie plină de dramatism, atât prin prisma faptelor de arme cât şi prin modul în care urmaşii i-au păstrat memoria vie.
Astăzi ne vom apleca minţile şi inimile asupra eroului sublocotenent (r) Lupaşcu Stan din Batalionul 17 Vânători de Munte, căzut în luptele pentru ocuparea poziţiilor sovietice de la Barnasanca, la 17 iulie 1941.
Militarii români care au fost desemnaţi să cureţe câmpul de luptă de armele şi muniţiile abandonate de inamic şi să-i înmormânteze creştineşte pe militarii români, în conformitate cu reglementările care se aplicau în Armata Română, au identificat, în apropierea comunei Barnasanca, corpurile neînsufleţite a 27 de eroi români. Acestea au fost transportate în comuna Ojevo (localitate românească care a făcut parte în perioada interbelică din judeţul Hotin; în prezent, aceasta face parte din raionul Sokiriani, regiunea Cernăuţi, Ucraina), fiind înhumate în morminte individuale, după oficierea unui serviciu religios de un preot militar.
Plutonierul TR Albu Nicolae, membru al echipei Centrului de colectare a armamentului şi muniţiilor din comuna Noua Suliţă, a participat la strângerea corpurilor nînsufleţite de la Barnasanca, identificând, în buzunarele eroului sublotonenent (r) Lupaşcu Stan, carnetul de avocat stagiar al acestuia şi alte câteva lucruri care i-au aparţinut, stropite cu sânge: “2 carnete de notiţe şi unul de student la Bucureşti, 2 scrisori şi o fotografie ale drei MU (Marioara Udila) – Iazu, Ialomiţa şi o scrisoare testamentară a lui”.
Obiectele personale ale eroului sublocotenent (r) Lupaşcu Stan au fost înmânate sorei acestuia, aflate în România. În anul 1960, familia eroului a dezvelit în localitatea natală a acestuia (comuna Ulmu, sat Jugureanu, jud. Brăila) un monument la baza căruia au fost îngropate o parte din lucrurile personale stropite cu sânge, iar pe latura frontală au fost inscripţionate cuvintele: “Eroului locotenent Lupaşcu Stănel, fost avocat dispărut pe front. Ridicat de îndurerata mamă Ştefana, care stă veşnic cu gândul la tine, singurul său fiu”.
În prezent, un urmaş al sublocotenentului (r) Lupaşcu Stan s-a adresat Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, solicitând detalii privind locul unde este amplasat mormântul eroului, scrisoarea domniei sale fiind publicată la rubrica Prietenii ne scriu, considerând că este un motiv în plus pentru a aduce în lumină istoria unui erou român de pe Frontul de Est.



Până în anul 1942, statul român, prin Aşezământul Naţional Regina Maria, a reamenajat Cimitirul Eroilor români de la Ojevo. Limitele necropolei de război au fost marcate prin ziduri din piatră. Toate crucile din lemn au fost înlocuite cu însemne de căpătâi din piatră, în cimitir fiind centralizaţi, în morminte individuale şi în gropi comune, 513 militari români din Batalioanele 17, 18 şi 19 Vânători de Munte.
Cimitirul eroilor români de la Ojevo se păstrează şi în prezent la forma iniţială, graţie comunităţii de români din zona Ojevo, care a aplicat pe însemnele de căpătâi straturi succesive de var pentru a nu se putea citi inscripţiile, în contextul în care, după anul 1945, autorităţile sovietice au desfiinţat în mod voluntar cimitirele eroilor români care nu au fost distruse, începând cu anul 1943, de armata sovietică.
 


13.07.2015
Misiune de documentare şi inspecţie în judeţele Arad, Bihor şi Timiş




O delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a efectuat, în perioada 7-10 iulie a.c., o misune de documentare şi inspecţie la peste 50 de locuri de înhumare şi monumente ale eroilor români, germani, italieni, sârbi, unguri şi sovietici, amenajate în judeţele Arad, Bihor şi Timiş.
Un exemplu pozitiv privind modul de întreţinere a mormintelor şi operelor comemorative de război, indiferent de naţionalitatea eroilor, este dat de primăria municipiului Timişoara, osuarul, parcelele şi monumentele militarilor români, germani, italieni, sârbi, sovietici şi unguri fiind îngrijite şi puse în valoare în conformitate cu prevederile Legii 379/2003, privind regimul mormintelor şi operelor comeorative de război.
Membrii delegaţiei au constatat şi câteva cazuri de încălcare a legislaţiei în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război, cel mai grav fiind la parcela eroilor români din municipiul Arad, unde un fost funcţionar din administraţia publică a amenajat patru cavouri în zona de protecţie a mormintelor eroilor români. Faţă de acest aspect, membrii delegaţiei au sesizat administratorul cimitirului, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor urmând să demareze procedurile prevăzute de lege pentru aducerea parcelei eroilor români la starea iniţială.
De asemenea, în cimitirul evreesc din municipiul Cluj-Napoca s-a monitorizat modul în care au fost exhumate osemintele militarilor unguri, depuse în morminte individuale şi comune în anul 1944. Activitatea de exhumare a fost avizată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, desfăşurându-se în conformitate cu prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor ungare de război din România şi al mormintelor române de război din Republica Ungară.


10 iulie 2015
Colaborarea româno-germană în domeniul mormintelor de război

Vineri, 10 iulie a.c., la sediul instituţiei noastre, a avut loc o întrevedere de lucru între reprezentanţii Uniunii Populare Germane pentru Îngrijirea Mormintelor de Război, domnii Norman Gorgl şi col (r.) dr. Cristian Scarlat şi directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, domnul col. dr. Ionel Tălpău.

Discuţiile au avut loc în baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind mormintele româneşti de război din Republica Federală Germania şi mormintele germane de război din România, semnat la Bonn la 25 iunie 1996, şi au avut drept obiect activitatea de îngrijire a cimitirelor şi parcelelor de război germane de pe teritoriul României.

Anterior întâlnirii de lucru, delegaţia germană a întreprins o activitate de inspecţie a stării de conservare a necropolelor de război germane din judeţele Argeş, Braşov, Buzău şi Iaşi – context în care s-a constatat preocuparea autorităţilor pentru aceste obiective. Reprezentanţii germani au mulţumit instituţiei noastre pentru sprijinul acordat în scopul organizării şi desfăşurării în bune condiţii a misiunii.

Totodată, pe timpul discuţiilor partea germană şi-a manifestat intenţia continuării, în anul 2016, a tradiţionalelor tabere mixte româno-germane, obiectivele şi lucrările ce vor fi realizate urmând a fi comunicate Oficiului în scopul avizării.
 


Semnarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de război


Joi, 9 iulie a.c., cu prilejul vizitei la Bucuresti a ministrului italian al afacerilor externe, domnul Paolo Gentiloni, s-a semnat Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de razboi.
Acordul interguvernamental romano-italian reglementeaza colaborarea in domeniul mormintelor si operelor comemorative de razboi, asigurand cadrul necesar pentru identificarea, amenajarea si ingrijirea locurilor de inhumare a eroilor cazuti in timpul conflictelor armate. Acordul contine, printre altele, prevederi referitoare la formele de cooperare, amplasarea mormintelor si operelor comemorative de razboi, autoritatile insarcinate cu aplicarea acordului, aspectele financiare, solutionarea disputelor.
Structurile imputernicite, responsabile cu aspectele tehnice ale aplicarii acestui acord interguvernamental sunt: Oficiul National pentru Cultul Eroilor (pentru partea romana) si Comisariatul General pentru Omagierea Mortilor de Razboi din cadrul Ministerului Apararii (pentru partea italiana).
Pastrarea si cinstirea memoriei militarilor cazuti in lupta sau in prizonierat, amenajarea, reabilitarea si protejarea mormintelor si monumentelor dedicate acestora reprezinta o datorie de onoare a fiecarui stat si cetatean, dar si o obligatie ce decurge din Conventiile de la Geneva din 12 august 1949 cu privire la victimele conflictelor armate si Protocoalele aditionale ale acestora din 8 iunie 1977. Potrivit datelor detinute de ONCE, pe teritoriul actual al Republicii Italiene sunt inhumati cca. 2.000 de eroi romani, cazuti in timpul Primului Razboi Mondial.


Flori pe mormintele şi monumentele eroilor români amenajate în Republica Ungară

Cu prilejul Zilei Eroilor, membrii corpului diplomatic român din Republica Ungară împreună cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale au participat la activităţi de cinstire a memoriei militarilor români cazuţi în luptă pe teritoriul acestui stat.

În acest context, au fost depuse coroane de flori la cimitirele şi monumentele dedicate eroilor români din localităţile: Prugy, Hajduboszormeny, Debrecen, Nyiregyhaza, Perkupa, Miskolc, Szeged, Ostffyasszonyfa, Megyaszo, Jaszbereny, Abaujszanto şi Tapioszsecso.

Ambasadorul României în Ungaria, domnul Victor Micula, împreună cu ataşatul român al apărării, au depus coroane de flori la cimitirele şi monumentele din localităţile Perkupa, Megyaszo, Abaujszanto şi Prugy.

* * *

Militarii români căzuţi pe teritoriul Republicii Ungare sunt în număr de aproximativ 16230 şi îşi dorm sonmul de veci în 480 de locuri de înhumare de pe cuprinsul statului vecin. Încă de la înfiinţare, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor s-a preocupat de starea acestora derulând mai multe proiecte comemorative dintre care amintim: reamenajarea parcelei de onoare şi dezvelirea monumentului eroilor români din Budapesta, dezvelirea plăcii comemorative de la Prugy şi amplasarea unei troiţei comemorative în localitatea Perkupa.
 


Eroii români morţi în prizonierat în lagărul din centrul Kazahstanului nu sunt uitaţi

Cu prilejul Zilei Eroilor, la Complexul memorial Spassk, regiunea Karaganda din Kazahstan, s-a desfăşurat o ceremonie de cinstire a memoriei eroilor români care au murit în lagărul de prizonieri ce a funcţionat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

La evenimentul desfăşurat în data de 30 mai a.c. au participat ambasadorul României în Republica Kazahstan şi ataşatul român al apărării care au depus coroane de flori la monumentul dedicat celor peste 900 de prizonieri români de război morţi în lagărele staliniste din centrul Kazahstanului, în perioada 1941-1950.

* * *

Monumentul eroilor români amplasat în cimitirul fostului lagăr Spassk nr. 99, alături de monumentele altor state, a fost realizat la iniţitativa Ambasadei României în Republica Kazahstan şi dezvelit în data de 9 septembrie 2003, în prezenţa unei delegaţii române conduse de preşedintele ţării de la acea dată.
 



1 iunie 2015

Stabilirea câştigătorilor concursului online Să nu ne uităm eroii!, ediţia a XXXII-a

S-a încheiat concursul online Să nu ne uităm eroii!, ediţia a XXXII-a .

În urma evaluării rezultatelor şi a tragerii la sorţi, au fost desemnaţi următorii câştigători:

- locul I: Curelea Dragoş Lucian, Sibiu, jud. Sibiu

- locul al II-lea: Roman Robert Aurelian, Piteşti , jud. Argeş

-locul al III-lea: Găman Ionuţ, Iaşi, jud. Iaşi

Mulţumim tuturor concurenţilor pentru participare şi vă aşteptăm cu drag la următoarele ediţii ale concursului. Lansarea lor va fi anunţată din timp pe site-ul nostru.


Anul Veteranilor de Război din Armata Română în străinătate
 

În contextul Anului Veteranilor de Război, s-a desfăşurat o serie de ceremonii religioase şi militare la monumente şi cimitire de onoare româneşti din mai multe ţări unde militarii români au luptat peste graniţă şi s-au jertfit pentru apărarea fiinţei naţionale.

În data de 27 aprilie a.c., s-a desfăşurat la Viena o ceremonie comemorativă la Monumentul eroilor români din Primul Război Mondial la care au participat ambasadorul României în Austria şi ataşatul român al apărării la Viena, parohul comunităţii ortodoxe din Viena şi membri ai comunităţii române din Viena. Din partea austriacă au fost prezenţi la eveniment reprezentanţi ai Crucii Negre, entitatea austriacă responsabilă cu problematica operelor comemorative de război, precum şi şeful Protocolului Militar din cadrul Ministerului austriac al Apărării şi Sportului, domnul colonel Ernst Bachner.

Vineri 29 aprilie a.c., la Cimitirul de onoare românesc de la Ţiganca din Republica Moldova, la iniţiativa Ambasadei României la Chişinău, s-a organizat un eveniment comemorativ la care autorităţile moldovene au avut o reprezentare de nivel înalt, prin participarea viceministrului apărării, doamna Ana Vasilachi.

Ziua Veteranilor de Război a fost celebrată şi la Liublino, regiunea Moscova unde, în data de 29 aprilie a.c., membrii Ambasadei României la Moscova şi reprezentanţii Asociaţiei „Voenîie Memorialî” au adus un omagiu tuturor militarilor români căzuţi în lupte pe teritoriul Federaţiei Ruse şi au depus coroane de flori.

Sâmbătă 30 aprilie a.c., la Cimitirul de onoare al eroilor români din al Doilea Război Mondial din localitatea Zvolen, Slovacia, corpul diplomatic român acreditat în această ţară, membrii ai parohiei ortodoxe din Viena şi reprezentanţi ai autorităţilor locale au luat parte la o ceremonie emoţionantă dedicată sacrificiului făcut de militarii români care au luptat pe frontul din Cehoslovacia la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Este impresionant faptul că locuitorii acestui oraş nu i-au uitat pe eroii români şi participă în fiecare an, în număr mare, la manifestările dedicate acestora.

La Cimitirul eroilor români din al Doilea Război Mondial din cadrul Cimitirului Central din Budapesta, s-a desfăşurat în data de 20 aprilie a.c. un eveniment comemorativ la care au fost prezenţi, alături de membrii Ambasadei României la Budapesta, şeful Departamentului Cooperare Internaţională din cadrul Ministerului Ungar al Apărării, ataşaţii apărării din China, Germania, Polonia, Slovacia, Spania şi Statele Unite ale Americii, precum şi reprezentanţi ai Centrului de Excelenţă al NATO pentru Medicina Militară.
 

Ceremonie dedicată eroilor români înhumaţi în Republica Moldova




Joi 21 mai a.c, cu prilejul Zilei Eroilor, s-a desfăşurat la Cimitirul de onoare al ostaşilor români de la Călăraşi, Republica Moldova, un eveniment comemorativ dedicat militarilor români care au căzut în luptă şi au fost înhumaţi în această localitate.

Ceremonia a fost deschisă cu o scurtă cuvântare rostită de ataşatul român al apărării, colonel dr. Dumitru Neacşu şi a fost urmată de serviciul religios oficiat de un sobor de preoţi de la Mitropolia Basarabiei. La activitate, statul moldovean a fost reprezentat de secretarul de stat din Ministerul Apărării al Republicii Moldova, domnul Aurel Fondos, membri din conducerea Consiliului raional Călăraşi şi ai Primăriei Călăraşi. Din România a fost prezentă la eveniment o delegaţie a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, filiala Iaşi. De asemenea, au mai dorit să aducă un omagiu militarilor români ataşatul militar al Republicii Polone la Chişinău şi adjunctul ataşatului militar al Statelor Unite ale Americii.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a asigurat garda de onoare la monument şi muzica militară iar participanţii la eveniment au depus coroane de flori roşii şi albe care evocă puritatea idealurilor naţionale şi jertfa acestor oameni care îşi dorm somnul de veci în necropola de onoare din localitatea moldoveană.





Sâmbătă 16 mai,

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor

îşi deschide porţile pentru vizitatorii săi

 

Sâmbătă 16 mai a.c, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor organizează

Ziua Porţilor Deschise – 2015

la sediul său Castelul Ţepeş amplasat în Parcul Carol I.

În deschiderea evenimentului, vizitatorii pot lua parte la o activitate de depunere, la Mormântul Ostaşului Necunoscut, a unei urne cu pământul udat de sângele militarilor români care au luptat eroic la Plevna, în Bulgaria, pentru cucerirea independenţei de stat a României (1877-1878).

Echipa Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a pregătit, cu acest prilej, mai multe surprize pentru toţi aceia care doresc să cunoască mai îndeaproape domeniul cultului eroilor la români.

*

Concert de fanfară susţinut de orchestra

Muzicii Militare din Ministerul Apărării Naţionale

*

Moment artistic susţinut de

actorul Florin Nan

*

Micro-recital al corului de copii Anastasis din Târgovişte

*

Exerciţiu de reconstituire istorico-militară, în uniforme specifice Războiului de Independenţă executat de

Asociaţia Tradiţia Militară

*

Intonarea imnului de stat de către

baritonul Operei Române, Iordache Basalic

*

Tombolă-concurs cu premii surpriză

*

Moment artistic susţinut de trupa de cascadori şi actori profesionişti

Lupii Albi

*

Întâlnirea publicului bucureştean cu
veteranul de război – general maior (rt.) Constantin ISPAS

*

Pe tot parcursul programului oaspeţii se pot întâlni cu membrii Asociaţiei Neam Unit, organizaţie non-guvernamentală care are ca scop promovarea valorilor noastre naţionale

*

Expoziţii de fotografii, carte şi obiecte

ce au aparţinut militarilor români căzuţi în Primul Război Mondial

*

Oaspeţii vor putea admira

panorama Capitalei de pe teresa Castelului Ţepeş.


 

RECUNOŞTINŢĂ EROILOR ROMÂNI CĂZUŢI PE TERITORIUL CEHOSLOVACIEI LA SFÂRŞITUL CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

Cu prilejul aniversării a 70 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Ambasada României în Republica Cehă organizează, în colaborare cu autorităţile locale cehe, ceremonii de cinstire a memoriei eroilor români care s-au jertfit în luptele purtate pe teritoriul Cehoslovaciei în perioada decembrie 1944 – mai 1945.

Calendarul principalelor evenimente comemorative este următorul:

Oraşul Bzenec : vineri, 17 aprilie, începând cu orele 17:00, s-a desfăşurat o ceremonie comemorativă la Monumentul Eroilor Români. Ceremonia s-a continuat la cimitirul Bzenec, prin cinstirea victimelor din rândurile locuitorilor oraşului.

Monumentul Eroilor Români din Bznec

Oraşul Uherský Brod : vineri, 24 aprilie, începând cu orele 10:00 (adresa: Masarykovo nám. 100, 688 17 Uherský Brod).

Oraşul Veselí nad Moravou : vineri, 24 aprilie, aproximativ orele 16:30 (adresa: cimitirul Zarazice din Veselí nad Moravou) şi aproximativ orele 17:00 (adresa: Hlavní Hřbitov – cimitirul principal din Veselí nad Moravou).

Comuna Bánov : luni, 27 aprilie, aproximativ orele 17:00, ceremonie la Monumentul Eroilor Români din cimitirul localităţii, apoi la Monumentul Eroilor Cehi.

 

Monumentul Eroilor Români din cimitirul localităţii Banov

Oraşul Brno   - marţi, 28 aprilie, orele 14.00, la Cimitirul Central al oraşului Brno, ceremonie militară asigurată de Garnizoana Brno şi Universitatea Apărării, urmată de rugăciuni în memoria eroilor români rostite de părintele paroh Cristian Popescu.

Oraşul Vyškov : joi, 30 aprilie, orele 15:00, la Monumentul Eliberatorilor din strada Brněnská a oraşului Vyškov.

Oraşul Otrokovice : duminică, 3 mai, începând cu orele 11.45, în piaţa 3. Května a oraşului Otrokovice.

Comunele Bělov, Halenkovice şi Hostišová : duminică, 3 mai. Deplasarea în cele trei comune învecinate se va efectua după încheierea manifestării în oraşul Otrokovice.

Oraşul Kroměříž : luni, 4 mai, începând cu orele 10.00 (adresa: náměstí Míru, Kroměříž, Monumentul Eroilor Români).

Monumentul Eroilor Români din Kroměříž

Numărul total al militarilor români care activau, în anul 1945, pe teritoriul Cehoslovaciei, a ajuns la circa 250 000 de persoane. Românii au eliberat 1700 de localităţi, dintre care 31 de oraşe din Cehoslovacia. În prezent, se cunoaşte faptul că pe teritoriul Cehiei îşi dorm somnul de veci 3331 de eroi români în 133 locuri de înhumare iar pe teritoriul Slovaciei 16361 de eroi români în 34 de locuri de înhumare.

Cimitirul de onoare al eroilor români de la Brno adăposteşte majoritatea osemintelor militarilor români morţi în luptele pentru eliberarea Cehiei în anii de sfârşit ai celui de-al Doilea Război Mondial, reprezentând una din mărturiile grăitoare, peste ani, pentru jertfa unei generaţii de luptători români căzuţi pe meleaguri străine.

Cimitirul de onoare al eroilor români de la Brno


20 aprilie 2015
Activitate de inspecţie şi control privind respectarea regimului juridic a unor morminte şi opere comemorative de război

 

În perioada 15-16 aprilie a.c., o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a desfăşurat o activitate de verificare a modului în care se respectă regimul juridic al unor morminte şi opere comemorative de război din judeţele Galaţi şi Vaslui, fiind inspectate 49 de monumente şi locuri de înhumare a eroilor români, francezi, germani, ruşi şi sovietici.
Cu acest prilej s-a constatat că majoritatea mormintelor şi operelor comemorative de război sunt întreţinute în bune condiţii de către unităţile administrativ-teritoriale, aşa cum este cazul în municipiile Huşi, Tecuci şi Galaţi.
Din păcate, la cimitirul eroilor români din municipiul Bârlad, necropolă amplasată în str. Mihai Eminescu, membrii delegaţiei au constatat că o suprafaţă de cca. 200 de mp a fost ocupată abuziv de un cetăţean al cărui imobil se învecinează cu mormintele eroilor români, pe locul respectiv fiind amenajată o plantaţie de arbuşti ornamentali.
Administratorul cimitirului eroilor, convocat la necropolă, a sesizat poliţia locală, iar cetăţeanul care a încălcat prevederile Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război a fost somat ca, în termen de 10 zile, să aducă suprafaţa cimitirului eroilor la starea iniţială. În caz contrar, administratorul cimitirului eroilor, asistat de poliţia locală şi ajutat de personalul de curăţenie din cadrul unităţii administrativ-teritoriale, va dezafecta plantaţia amenajată ilegal.
 


„Şcoala Altfel” la Castelul Ţepeş

Joi 9 aprilie a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a fost gazda elevilor şi profesorilor Şcolii Gimnaziale din comuna Ghimpaţi, judeţul Giurgiu. Scopul activităţii l-a constituit vizitarea sediului instituţiei Castelul Ţepeş – monument istoric bucureştean puţin cunoscut publicului larg. În acest context, elevilor li s-a prezentat istoricul acestui impozant obiectiv, precum şi aspecte din domeniul cultului eroilor.
Desfăşurată în cadrul săptămânii „Şcoala Altfel”, activitatea s-a bucurat de un viu interes din partea elevilor şi profesorilor vizitatori.
 


9 aprilie 2015
Un erou, o floare în cimitirul giurgiuvean Smârda

 


 
66 de elevi şi trei cadre didactice din cadrul şcolii gimnaziale nr. 1 Sf. Gheorghe din municipiul Giurgiu au desfăşurat activităţi uşoare de întreţinere în parcela eroilor români şi sovietici din cimitirul giurgiuvean Smârda, în ziua de 8 aprilie 2014.
Elevii au depus câte o floare, în semn de recunoştinţă, la fiecare însemn de căpătâi, iar la finalul activităţii au primit câte o diplomă de participare.
Parcela eroilor din cimitirul Smârda a fost amenajată în forma definitivă în anul 1952, având o suprafaţă de 625 mp. În cadrul acesteia sunt 42 de însemne de căpătâi creştine, pe care sunt menţionate numele a 126 de eroi români care au murit în Al Doilea Război Mondial şi 25 de însemne de căpătâi sovietice, individuale şi comune, în memoria a 82 de militari sovietici.
În cadrul parcelei există două monumente comemorative de război, unul pentru eroii români, iar altul pentru militarii sovietici. Pe placa din marmură albă, montată pe latura frontală a monumentului eroilor români sunt inscripţionate următoarele cuvinte:
GLORIE VEŞNICĂ / OSTAŞILOR ROMÂNI / CĂZUŢI EROIC / PE CÂMPURILE DE LUPTĂ / PENTRU INDEPENDENŢA / ŞI INTEGRITATEA TERITORIALĂ / ŞI PENTRU ELIBERAREA / PĂRŢII DE NORD-VEST / A ROMÂNIEI / DE SUB OCUPAŢIA / HORTYSTO-HITLERISTĂ / ÎN CEL DE AL DOILEA / RĂZBOI MONDIAL.
 

Cea de-a treia ediţie a proiectului Un erou, o floare la Ghimpati


Miercuri 08 aprilie a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a participat la activitatea Un erou, o floare de la Cimitirul internaţional al eroilor din Primul Război Mondial din satul Valea Plopilor, comuna Ghimpaţi, judeţul Giurgiu.

La activitatea au participat 30 de elevi de la Şcoala Gimnazială din localitate, care au realizat lucrări de curăţare a necropolei de război şi de refacere a inscripţiilor de pe însemnele de căpătâi şi de pe cripta monument a cimitirului.

Un moment impresionant l-a constituit întâlnirea elevilor cu alpiniştii din grupul „Acţiunea Montană” care au împărtăşit din experienţa trăită de aceştia pe timpul cucericii vârfului Elbrus (Munţii Caucaz) din Republica Kabadrino-Balkariia, Federaţia Rusă – regiune în care Armata română a suferit mari pierderi umane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (820 militari din Divizia 2 Munte).

În semn de recunoştinţă, la finalul manifestării copiii au depus flori pe mormintele eroilor şi la monumentul central.

La organizarea evenimentului şi-au adus aportul şi reprezentanţii Primăriei comunei Ghimpaţi, cărora le mulţumim pentru întregul sprijin.


Activitatea Un erou, o floare la Turnu Măgurele!
 


Marţi 07 aprilie a.c. elevii Liceului Teoretic Marin Preda din municipiul Turnu Măgurele, însoţiţi de cadrele didactice, au participat la activitatea „Un erou, o floare” de la Parcela eroilor români din Primul şi Al Doilea Război Mondial din cadrul Cimitirului Municipal din localitate.

Cei aproximativ 60 de elevi prezenţi la eveniment au adus un pios omagiu eroilor români şi germani înhumaţi în necropola de război, care au luptat în război sacrificându-şi viaţa.

În cadrul parcelei se regăsesc mormintele a 34 militari români şi 15 militari germani căzuţi la datorie în timpul celor două războaie mondiale. Un monument-criptă cu vultur şi basorelief din bronz străjuieşte această parcelă, în cripta căruia odihnesc osemintele a 69 militari români necunoscuţi, căzuţi la datorie pe câmpurile de luptă ale celui de-al Doilea Război Balcanic şi ale Primului Război Mondial.

La finalul activităţii elevii au depus flori şi s-au recules la mormintele eroilor iar reprezentanţii Oficiului le-au înmânat diplome de participare, simbol al participării active la această activitate şi al recunoştinţei pentru sacrificiul înaintaşilor nostri.  

GAZDA EVENIMENTULUI, OFICIUL NAŢIONAL PENTRU CULTUL EROILOR MULŢUMEŞTE TUTUROR PARTICIPANŢILOR LA ACTIVITATE!


Activitatea Un erou, o floare la Alexandria!

 


Marţi 07 aprilie a.c. elevii Colegiului Naţional Alexandru Dimitrie Ghica din Alexandria, însoţiţi de cadrele didactice, au participat la activitatea „Un erou, o floare” de la Cimitirul internaţional al eroilor din Primul Război Mondial din localitate.

Cei 50 de elevi prezenţi la eveniment au desfăşurat lucrări de îngrijire a mormintelor eroilor constând în degajarea aleilor de vegetaţia parazitară, curăţarea crucilor, refacerea înscrisurilor de pe însemnele de căpătâi. Echipa Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor le-a vorbit liceenilor despre domeniul cultul eroilor şi le-a oferit mai multe date despre istoricul acestei necropole de război.

Pe tot parcursul activităţii au fost prezente mai multe echipe ale mass-media centrale şi locale aparţinând postului naţional de televiziune (emisiunea săptămânală Pro Patria), Teleorman TV, Radio România Actualităţi, publicaţia militară Observatorul Militar.

În încheiere, elevii au depus flori pe mormintele eroilor iar reprezentanţii Oficiului le-au înmânat diplome, ca o recunoaştere simbolică a efortului lor de îngrijire a necropolei de război din comunitatea din care fac parte.

GAZDA EVENIMENTULUI, OFICIUL NAŢIONAL PENTRU CULTUL EROILOR MULŢUMEŞTE TUTUROR PARTICIPANŢILOR LA ACTIVITATE!


Cea de-a treia ediţie a proiectului Un erou, o floare la Târgu Jiu


Luni 06 aprilie a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a participat la activitatea Un erou, o floare de la Cimitirul internaţional al eroilor din Primul Război Mondial din Târgu Jiu.

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Liceul Energetic din localitate şi s-a bucurat de participarea reprezentanţilor Instituţiei Prefectului judeţului Gorj. Un moment important din desfăşurarea manifestării l-a reprezentat alocuţiunea domnului general maior (rtr.) Constantin Ispas, veteran de război, care le-a vorbit copiilor despre experienţa dramatică a războiului. În final, liceenii au depus flori pe mormintele eroilor. Buna organizare a evenimentului o datorăm implicării Comenduirii Garnizoanei Târgu Jiu, către care se îndreptă mulţumirile noastre.

***

Cimitirul internaţional al eroilor din Primul Război Mondial a fost inaugurat în anul 1918, fiind amenajat de către trupele germane, pentru a adăposti mormintele a 1.618 militari căzuţi la datorie în Primul Război Mondial, în luptele din împrejurimile oraşului Târgu-Jiu. În această necropolă de război sunt înhumaţi 836 militari români, 621 militari germani, 55 militari austro-ungari şi un număr de 106 militari necunoscuţi).

În anii ’50 a fost amenajată o secţiune în cimitir dedicată ostaşilor sovietici. Aici au fost amenajate 67 morminte, cu însemne de căpătâi (de tip sovietic) din beton şi un monument comemorativ de tip obelisc.
 


Cimitirul prizonierilor români de la Spassk, regiunea Karaganda, Republica Kazahstan
 

Anual, la data de 31 mai, în Republica Kazahstan se comemorează Ziua victimelor represiunii staliniste.În seria manifestărilorce se vor organiza cu acest prilej se înscriu şi ceremonialele de depunere de coroane de flori ce se desfăşoară în cadrul Complexului memorial de la Spassk, la care participă reprezentanţii ambasadelor statelor care au monumente comemorative în acest spaţiu, alături de reprezentanţi ai autorităţilor locale.

În Complexul de la Spassk se află şi un monument românesc – realizat în anul 2003, din iniţiativa Ambasadei României în Kazahstan – care cinsteşte memoria celor peste 900 de prizonieri români decedaţi în Lagărul N.K.V.D. nr. 99.

7 aprilie 2015
PREZENŢE ROMÂNEŞTI PE PĂMÂNT SLOVAC  


1. Monumentul eroilor români din Nové Mesto nad Váhom este amplasat în Parcul Dominika Štubňu şi este ridicat pe locul unde au fost înhumaţi, iniţial, 122 militari români decedaţi în luptele pentru eliberarea localităţii (7 aprilie 1945). Ulterior, eroii români au fost strămutaţi în cimitirul de onoare românesc de la Zvolen. Opera comemorativă a fost realizată de sculptorul M. Struhárik, în anul 1992. Pe faţada principală este inscripţionat textul:„Pomnik 122 vojakov 4. Rumunskej/armády padlých v bojoch o/Nové Mesto nad Váhom/v roku 1945.“

2. Parcela eroilor români din Stará Turá esteamplasată în cimitirul civil, pe str. Hurbanova, la aprox. 5 km de la intrarea în oraş, venind dinspre Nové Město nad Váhom. Parcela este chiar la intrarea în cimitir, pe partea dreaptă, aici fiind înhumaţi 36 de militari români căzuţi, în perioada 8-15 aprilie 1945, în luptele pentru eliberarea localităţii. Pe monumentul central de forma unei cruci este înscris următorul text, în limbile română şi slovacă: „În memoria eroilor români căzuţi în luptele pentru eliberarea oraşului nostru“.
Chiar dacă cea mai mare parte a eroilor români înhumaţi pe teritoriul Slovaciei a fost centralizată în necropola de război românească de la Zvolen, în Stará Turá - la cererea localnicilor - s-a aprobat ca eroii români să fie lăsaţi pentru vecie în cimitirul localităţii, întrucât erau consideraţi ca fiind şi eroii acestora.
În incinta şcolii situate în apropierea necropolei de război româneşti, în anul 1998, a fost dezvelită o placă comemorativă „IN MEMORIA eroilor căzuţi – ostaşi ai Armatei a 4-a Române, care şi-au jertfit viaţa în luptele sângeroase pentru eliberarea noastră, 8-15.4.1945“.

3.Troiţa eroilor români din Kalnica este situată la marginea localităţii, la o intersecţie de drumuri. Pe un postament din ciment este o cruce centrală încadrată de alte două cruci de dimensiuni mai mici. Pe placa orizontală, comună celor trei cruci, este scris în limba română: „Trecătorule, opreşte-te un minut şi aminteşte-ţi de eroii români căzuţi în luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei – aprilie 1945“.
În aceste momente de recunoştinţă – împlinirea a 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, respectiv a 70 de ani de la jertfele militarilor români pentru eliberarea Slovaciei şi Cehiei – este obligaţia noastră să nu uităm pe niciunul din militarii românii care au căzut şi şi-au găsit odihna veşnică pe meleaguri străine. Este datoria nostră sacră de a-i pomeni şi onora.


Elevii bucureşteni au cinstit eroii români din Cimitirul Militar Ghencea!
 

 

Luni 06 aprilie a.c., elevii Şcolii Gimnaziale nr. 143 din Bucureşti au participat la activitatea „Un erou, o floare” de la Cimitirul Militar Ghencea din Capitală.

La manifestare a participat secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, doamna Otilia SAVA, şi directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, domnul colonel doctor Ionel TĂLPĂU.

Doamna secretar de stat Otilia SAVA le-a vorbit copiilor despre sacrificiul eroilor români care au căzut în războaie. Cu toţii trebuie să cunoaştem şi să ne amintim permanent faptul că existenţa României de astăzi ca stat independent, suveran şi democrat se datorează acestor oameni care au murit pe câmpurile de luptă în Primul şi al Doilea Război Mondial, dar şi camarazilor lor de arme, veteranii de război, care prin tăria spiritului şi a trupului au reuşit să supravieţuiască ororilor războiului şi ne amintesc, nouă tuturor, cât de important este să preţuim libertatea şi să ne cinstim, cu demnitate şi perseverenţă, ţara, prin tot ceea ce întreprindem.
La finalul activităţii, elevii au depus flori şi au aprins candele ale recunoştinţei la mormintele veteranilor de război şi la Osuarul eroilor români care adăposteşte rămăşiţele pământeşti a 269 de militari români căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.

GAZDA EVENIMENTULUI, OFICIUL NAŢIONAL PENTRU CULTUL EROILOR, MULŢUMEŞTE TUTUROR PARTICIPANŢILOR LA ACTIVITATE

Un erou, o floare

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor desfăşoară în perioada 6 – 8 aprilie 2015 cea de a treia ediţie a proiectului Un erou, o floare. Ediţia de anul acesta constă în realizarea unor lucrări de îngrijire, cu grad redus de complexitate, la şase cimitire de război româneşti şi străine din mai multe localităţi din ţară şi se derulează în cadrul evenimentului Armata – O Şcoală Altfel.

Proiectul a fost gândit în cadrul eforturilor de marcare a Centenarului Primului Razboi Mondial dar şi al împlinirii a 70 de ani de la sfârsitul celui de-al Doilea Război Mondial şi se desfăşoară sub egida Anul Veteranilor de Război.

Obiectivul demersului nostru îl reprezintă cultivarea în rândul tinerilor a memoriei eroilor Neamului prin cunoaşterea monumentelor şi cimitirelor de onoare din comunităţile din care fac parte. Implicarea nemijlocită a elevilor şi studenţilor în îngrijirea şi conservarea operelor comemorative de război va dezvolta în conştiinţa acestora responsabilitatea pe care adulţii de mâine o vor avea faţă de valorile istoriei naţionale prin exemplul de demnitate şi curaj de care au dat dovadă militarii români cazuţi în războaiele pentru apărarea Patriei.

Activităţile de anul acesta din cadrul Proiectului Un erou, o floare se vor desfăşura, după cum urmează:

Luni 06.04 .

BUCUREŞTI: începând cu ora 10.00, la Cimitirul Ghencea Militar

TÂRGU JIU: începând cu ora 11.00, la Cimitirul internaţional al eroilor din Primul Război Mondial

Marţi, 07.04

ALEXANDRIA: începând cu ora 10.00,la Cimitirul eroilor români şi străini din Primul şi cel de-al Doilea Război Mondial

TURNU MĂGURELE: începând cu ora 11.00, la Parcelele eroilor români din Primul şi cel de-al Doilea Război Mondial şi Parcela militarilor sovietici

Miercuri, 08.04

GIURGIU: începând cu ora 10.00, la Parcela eroilorromâni şi Parcela militarilor sovietici din cadrul Cimitirului Smârda

VALEA PLOPILOR (GHIMPAŢI): începând cu ora 10.00, la Cimitirul eroilor români din Primul Război Mondial

La finalul celor 6 activităţi, elevii de la unităţile şcolare participante vor depune flori pe mormintele eroilor, iar – pentru efortul depus – aceştia vor primi cărţi cu tematică istorică.  

Jurnalistii din mass-media locala si centrala care doresc sa participe la aceasta activitate sunt asteptati la aceste evenimente.


IN MEMORIAM eroilor români morţi la Pieštany
 

 

La 5 aprilie 1945, localitatea slovacă Pieštanya fost eliberată de către Divizia 2 infanterie din Corpul 7 al Armatei 1 română. Cu ocazia luptelor crâncene desfăşurate în zonă au decedat 75 de eroi români înhumaţi într-un cimitir, special amenajat, la ieşirea din localitate „mormintele au fost amenajate de Echipa Cultul Eroilor nr. 3 punându-se borduri de iarbă după ce s-a dat forma mormintelor conform Instr. Aşezământului Naţional Regina Maria pentru Cultul Eroilor. Mormintele au fiecare câte o cruce de brad în grosime de 2 cm, crucile sunt noi [ ...]“.

În anii ’50, în contextul amplei campanii de centralizare a eroilor români înhumaţi pe teritoriul Slovaciei, aceştia au fost strămutaţi în Cimitirul Militar Central al Armatei Române din Zvolen.

În iunie 1945, din iniţiativa comandamentului Armatei 1 române, în localitatea Pieštany s-a ridicat un monument comemorativ care şi, în prezent, aminteşte de jertfa militarilor români „1944 – 1945. România“. Pe plăcile laterale sunt menţionate „Marile unităţi române care au luptat pentru eliberarea poporului prieten cehoslovac“.
 


Eroii nu mor niciodată şi găsesc adesea calea să comunice cu noi!

 



 
Este bine cunoscut de către noi toţi că participarea armatei române la luptele de pe Frontul de Est din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în intervalul 22 iunie 1941- 23 august 1944, a fost determinată, în principal, de necesitatea eliberării Basarabiei şi Bucovinei de Nord, care se aflau de un an de zile sub ocupaţie sovietică. Cu siguranţă că aducerea în graniţele ţării a celor două provincii istorice româneşti a fost dezideratul întregii noastre societăţi deşi elita politică şi militară a vremii nu a fost în totalitate de acord cu angajarea unităţilor armatei române la răsărit de Nistru, după data de 26 iulie 1941. Cu toate acestea, conjunctura politică şi militară de la acel moment i-a determinat pe cei aflaţi în poziţia de a lua decizii să continue să se implice, pentru consfinţirea victoriei obţinute, în campania militară din est şi să ia parte la bătăliile de la Odessa, din Crimeea, Caucaz, de la Cotul Donului, Stalingrad, Kuban.

Echipa Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor lucrează permanent pentru actualizarea sistemului naţional de evidenţă a mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti şi străine din România şi româneşti din străinătate şi a identificat recent, în urma unei munci de cercetare, locul de înhumare a eroului român Popescu C. Gheorghe căzut la datorie pe Frontul de Est, în zona Stalingrad (Federaţia Rusă).

Şi cu acest prilej ne exprimăm public recunoştinţa pentru faptele de arme ale eroului român şi transmitem aprecierea noastră urmaşilor săi care menţin vie în sufletul lor dar şi al conaţionalilor, prin exemplul pe care îl dau, flacăra demnităţii şi a respectului datorate morţilor noştri de război.

Instituţia noastră are, în prezent, în derulare Proiectul de construire a primului Cimitir Centralizator al Militarilor Români de la Rossoşka, Regiunea Volgograd (fostă Stalingrad).


Sesiune de analiză şi prezentare a activităţii întreprinse în cursul anului 2014 de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor

Miercuri 4 februarie a.c, s-a desfăşurat la sediul instituţiei noastre, Castelul Ţepeş din vecinătatea Parcului Carol I, prezentarea proiectelor realizate de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în anul 2014, conform obiectivelor sale majore: protejarea şi conservarea mormintelor şi operelor comemorative de război, precum şi promovarea domeniului cultul eroilor.

Oficiul a acţionat anul trecut pentru îndeplinirea responsabilităţilor sale pe mai multe direcţii: colaborarea în cadrul acordurilor internaţionale pe care România le are, în prezent, încheiate în domeniul de activitate specific; desfăşurarea unui număr însemnat de misiuni de inspecţie şi control în ţară, precum şi a unor misiuni de documentare şi relaţionare cu instituţiile omologe în străinătate; organizarea şi desfăşurarea de proiecte cu caracter comemorativ-educativ menite să promoveze cultul eroilor în rândul tinerei generaţii, cu implicarea mai multor unităţi şcolare din Bucureşti şi din ţară.

În vederea marcării Centenarului Primului Război Mondial, Oficiul a elaborat, în colaborare cu structurile cu atribuţii în domeniu din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Planul activităţilor dedicate Centenarului Primului Război Mondial ce se vor desfăşura în cadrul MApN, document aprobat de ministrul apărării naţionale. De asemenea, a fost elaborat, împreună cu alte ministere şi instituţii publice din România, Programul naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial (2015-2019), ce urmează să fie aprobat printr-o hotărâre a Guvernului.

În acelaşi context, al acţiunilor menite să evoce momente importante ale primei conflagraţii mondiale, instituţia noastră a finanţat realizarea Proiectului de restaurare a Cimitirului eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial de la Teiş-Târgovişte, judeţul Dâmboviţa.


Povestea eroului aviator Ion Muntenescu în scrisoarea doamnei Alexandra Rusea

Între eroii purtători de aripi ai războiului de întregire naţională, memoria documentelor oficiale dar şi cele din arhiva personală păstrează la loc de cinste faptele plutonierului de marină aviator Ion Muntenescu.

S-a născut la Tecuci în anul 1892 şi a urmat cursurile Şcolii de maiştri militari de marină, fiind avansat la gradul de caporal în decembrie 1910. După practica făcută la bordul crucişătorului „Elisabeta” a fost repartizat la Divizia de Dunăre.

Avansat la gradul de sergent, a cerut transferul la aviaţie obţinând brevetul militar de pilot nr. 102 din 23 august 1916, după absolvirea Şcolii de pilotaj de la Băneasa.

23 noiembrie, 1917, zi de doliu pentru Escadrila N 11 din care a facut parte aviatorul Ion Muntenescu... În urma unei lupte aeriene, acesta a murit fiind atacat de trei avioane de vânătoare germane tip Rolland.

Maiorul aviator Andrei Popovici, comandantul Grupului 2 Aeronautic Tecuci, mărturisea:

„Îl iubeam nespus pe Muntenescu, căci merita să fie iubit pentru bunătatea lui simplă, pentru credinţa sa, pentru cuvântul drept, fără ipocrizie, pentru demnitatea şi curajul pe care îl proba cu prisosinţă şi care sunt apanajul fiinţelor înzestrate excepţionale, ale eroilor

(Sursa: Dr. Valeriu Avram, Zburătorii României, Colecţia „Cultul Eroilor”, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Editura Alpha MDN SA, Buzău, 2007)


07.01.2015
Apariţie editorială:
Manualul privind strămutarea mormintelor de război


La sfârşitul anului 2014, o lucrare de profil, elaborată de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, a văzut lumina tiparului la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei; este vorba de Manualul privind strămutarea mormintelor de război.
Lucrarea oferă o paletă largă de informaţii, cu caracter exhaustiv şi interdisciplinar, în ceea ce priveşte problematica mormintelor de război, cadrul normativ aferent şi instrucţiunile tehnice care trebuie respectate în cazul iniţierii, avizării şi executării lucrărilor propriu-zise de strămutare a rămăşiţelor pământeşti aparţinând persoanelor decedate, pe teritoriul României, în timpul şi din cauza conflictelor armate.
Documentul nu înlocuieşte legislaţia naţională în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război, şi anume Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor de război şi Hotărârea Guvernului nr. 635/2004pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, ci reprezintă un ghid util tuturor titularilor drepturilor de administrare a mormintelor de război, un instrument de lucru care facilitează o mai bună cunoaştere şi înţelegere a domeniului, aplicarea corectă a actelor normative specifice acestuia şi responsabilizarea factorilor decidenţi şi a publicului larg în ceea ce priveşte respectul datorat sacrificiului înaintaşilor.


Top