Noutati
  • Actualitate

    Noaptea Muzeelor la Castelul Ţepeş
    citeste...
  • Stire noua

    Noaptea Muzeelor la Castelul Ţepeş
    citeste...
  • Stire actuala

    Finanţarea restaurării mormintelor şi operelor comemorative de război
    citeste...

 


 



11 noiembrie
MILITARII SÂRBI COMEMORAŢI LA MEDGIDIA

Sâmbătă, 11 noiembrie, a avut loc la Medgidia, ceremonia oficială de depunere de coroane de flori, la Monumentul dedicat luptătorilor Diviziei 1 Voluntari sârbi căzuţi în luptele din Dobrogea în toamna anului 1916.

La festivitate au participat: Excelenţa sa, dl. Dusan Crnogorcevic, ambasadorul Republicii Serbia în România, lt.col. Ranko Matjasevic – ataşatul apărării şi diplomaţi sârbi, directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, dr. Cristian Scarlat, primarul municipiului Medgidia, Dumitru Moinescu, reprezentanţi ai Ligii de prietenie româno-sârbă, veterani de război şi un numeros public.

În cadrul ceremoniei, organizată de Garnizoana Medgidia, s-a oficiat un serviciu religios, s-au rostit alocuţiuni şi s-au depus coroane şi jerbe de flori în memoria militarilor sârbi căzuţi pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial.

În încheierea activităţii garda de onoare, cu drapel de luptă, a prezentat onorul.



1 noiembrie
VIZITĂ OFICIALĂ LA BUCUREŞTI
 

În perioada 1-3 noiembrie, a avut loc la Bucureşti vizita oficială a domnului Igor Maltsev, director adjunct al Comisiei Interdepartamentale pentru Perpetuarea Memoriei Victimelor de Război din Ucraina.

Vizita a răspuns invitaţiei adresate de partea română şi a avut ca scop discuţia referitoare la proiectul Acordului Interguvernamental privind regimul juridic al mormintelor şi operelor comemorative de război.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, abilitat să poarte negocieri în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război.

Reamintim că, în perioada 11 – 14 iulie a.c., o delegaţie a Oficiului a efectuat o misiune de documentare în teren în regiunea Odessa – Ucraina.

Misiunea a fost motivată de faptul că, în ultima perioadă, s-au intensificat semnalele cu privire la descoperirea accidentală a osemintelor unor militari români morţi în Al Doilea Război Mondial şi înhumaţi în Odessa şi împrejurimi,.

Declanşarea proiectelor de restaurare/reabilitare a unor foste cimitire militare presupune – ca şi în cazul celui de la Ţiganca, Republica Moldova – o cercetare de arhivă şi de teren specializată precum şi sprijinul autorităţilor locale.

În programul delegaţiei au fost incluse vizite la cimitire şi monumente comemorative de război din Bucureşti, Ploieşti şi Sinaia.


28 octombrie 
MILITARII ROMÂNI COMEMORAŢI ÎN AUSTRIA

 

Sâmbătă, 28 octombrie, în Austria, la Sommerein, a avut loc ceremonia sfinţirii parcelei româneşti din Cimitirul internaţional, recent reabilitate, unde îşi dorm somnul de veci circa 200 militari români morţi în lagărul de prizonieri din această localitate în anii 1944-1945.

Festivitatea, prilejuită şi de Ziua Armatei României, a constat în prezentarea de onoruri militare, ceremonialul depunerii de coroane de flori din partea Ambasadei si Ministerului Apărării Naţionale ale României, din partea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, precum şi din partea organizaţiei Crucea Neagră Austriacă, şi slujba religioasă de comemorare şi sfinţire, susţinută de preotul ortodox român dr. Nicolae Dura şi de un preot catolic austriac din localitate.

La ceremonie, organizată de Biroul ataşatului militar, au participat: ambasadorul României la Viena, E.S. prof. dr. Andrei Corbea-Hoisie, dl Cristian Scarlat, director al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, dl colonel Aurel Voiculescu, ataşatul român al apărării în Austria, diplomaţi români si personal tehnic din partea Ambasadei, reprezentanţi ai comunităţii române, reprezentanţi ai administraţiei locale şi de land, personal al armatei austriece. De asemenea, a mai participat domnul Fritz Hensler, deputat în parlamentul landului Austria Inferioară.

Au fost rostite scurte alocuţiuni din partea oficialităţilor prezente.

Programul zilei a mai cuprins, de asemenea, a ceremonie de depunere de coroane de flori şi o slujbă religioasă la Bruckneudorf (peste 100 militari înhumaţi în cimitirul comunal), ambele localităţi fiind situate cca. 50 km sud-est faţă de Viena, în landul Austria Inferioară, la limita cu Burgenland.

Menţionăm că reabilitarea parcelei Eroilor Români de la Sommerein este finanţată de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi realizată cu sprijinul autorităţilor centrale şi locale austriece, al Ambasadei României.

Reamintim că zilele trecute, la Erevan, în Armenia, a fost dezvelit Monumentul Eroilor Români, un prim proiect ale Oficiului în spaţiul fost sovietic, iar curând va avea loc dezvelirea Monumentului Eroilor Români din Cimitirul central din Zwickau, Germania.

 



27 octombrie
INUAUGURAREA PARCELEI ROMÂNEŞTI DIN CIMITIRUL MILITAR INTERNAŢIONAL SOMMEREIN, AUSTRIA

 

Cu ocazia festivităţilor dedicate sărbătoririi Zilei Armatei, Ambasada şi Biroul ataşatului apărării României la Viena organizează - în data de 28.10.006, orele 9.45, respectiv 10.30 - în localitaţile Neubruckdorf şi Sommerein, ceremonii oficiale în memoria ostaşilor căzuţi pe teritoriul Austriei. Cu această ocazie, va avea loc şi inaugurarea lucrărilor comemorative din parcela românească a Cimitirului militar internaţional Sommerein, care au fost realizate prin contribuţia Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

La ceremonie vor participa: o delegaţie a ONCE, condusă de dr. Cristian Scarlat - director, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale austriece, precum şi ai Bisericii Ortodoxe Române.



26 octombrie
90 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial.
Dezvelirea monumentului-osuar de la Pietreni-Cocargea
semn de recunoştinţă faţă de eroii căzuţi pe frontul de luptă din Dobrogea

 

Joi 26 octombrie, ora 13.30, în incinta Bisericii "Sfânta Treime" din Pietreni-Cocargea, judeţul Constanţa, a avut loc ceremonia de dezvelire şi sfinţire a Monumentului-osuar închinat eroilor căzuţi în Dobrogea în luptele din Războiul de Întregire a Neamului (1916-1918).

Înălţarea monumentului a venit la iniţiativa şi cu spijinul substanţial al subprefectului de Constanţa, dl. Claudiu Palaz în colaborare cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi Primăria Deleni, prin care s-au marcat 90 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial.

Dezvelirea monumentului a fost urmată de un ceremonial de depunere de coroane de flori şi o slujbă de reînhumare a osemintelor ostaşilor căzuţi. La eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai structurilor militare din zonă, o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, înalţi ierarhi, parlamentari şi o delegaţie a administraţiei locale din Dobrich, Republica Bulgaria.

Documentele de arhivă consemnează că, în luptele de la Pietreni (Cocargea) s-au înregistrat peste 70 de morţi, 50 de dispăruţi şi aproximativ 1000 de răniţi.

Rămăşiţele pământeşti ale celor căzuţi în luptă au fost înhumate în curtea bisericii „Sfânta Treime“ din satul Cocargea şi într-un cimitir din apropierea localităţii. Ulterior, o parte din oseminte au fost exhumate şi şi-au găsit odihna de veci în Cimitirul Eroilor din Mircea Vodă sau în cavourile familiare.

Înălţarea monumentului de către autorităţile publice cu ajutorul sponsorilor, şi ceremonia, organizată în ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie – sfânt războinic -, sunt o dovadă a grijii purtate peste timp pentru păstrarea memoriei celor căzuţi pentru ţară.



25 octombrie
MONUMENTUL EROILOR ROMÂNI DE LA EREVAN 
prima operă comemorativă românească din spaţiul ex-sovietic


 În data de 25 octombrie, Ziua Armatei României, la Erevan, în Republica Armenia, a avut loc ceremonia dezvelirii Monumentului Eroilor Români, însemn comemorativ dedicat celor 90 de militari morţi în lagărul de prizonieri din această localitate în anii 1944-1948. Monumentul – finanţat în exclusivitate de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi amenajat cu sprijinul autorităţilor centrale şi locale armene, al Ambasadei României, al unor instituţii de cultură – este prima operă comemorativă de război ridicată în fostul spaţiu sovietic.

La ceremonie au participat: Cristian Scarlat, director şi Cristina Giugăl, consilier, din partea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor; Gabriel Grecu, însărcinat cu afaceri a.i. şi Marius Florescu, secretar II, din partea Ambasadei României; Hakob Arakelian, preşedintele Asociaţiei de Prietenie România-Armenia; prof. Ara Demirkhanian, director al Muzeului de Arheologie. De asemenea, la solemnitate au mai luat parte reprezentanţi ai Ministerului de Externe şi Ministerului Apărării Republicii Armenia, ai Primăriei oraşului Erevan şi firmei de construcţii Haykapal, ai unor organizaţii locale neguvernamentale şi mass-media, un numeros public.

După momentul dezvelirii monumentului, a avut loc sfinţirea acestuia în cadrul unei slujbe religioase oficiate de preoţii militari Constantin Ţanu şi George Pretorian, din Secţia Asistenţă Religioasă a Armatei României.

Au fost rostite scurte alocuţiuni şi s-a păstrat un moment de reculegere în memoria eroilor români ştiuţi şi neştiuţi.

Programul zilei a mai cuprins depunerea de coroane de flori la Memorialul Genocidului Armean din Erevan, precum şi la parcela eroilor germani, aflată în apropierea celei româneşti.

Menţionăm că în această perioadă, de sărbătorire a Armatei României, se vor mai finaliza două mari proiecte ale Oficiului: inaugurarea parcelei româneşti de la Sommerein, Austria (28 octombrie a.c.) şi dezvelirea Monumentului Eroilor Români din Cimitirul central Zwickau, Germania.



După 130 de ani de la Războiul de Independenţă, 
NOI MONUMENTE ROMÂNEŞTI ÎN BULGARIA
 
O echipă a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a efectuat, în perioada 02-05 octombrie, o misiune de cercetare în Republica Bulgaria, în vederea pregătirii programului „INDEPENDENŢA – 130 ani“.
Timp de trei zile s-au făcut documentări de teren la o serie de cimitire şi opere comemorative de război din localităţile: Plevna (Complex Muzeal Poradim, Mausoleul Eroilor de la Plevna, Panorama de la Plevna), Griviţa (Monumentul Eroilor Români, Mausoleul Eroilor Români, Ruşi şi Bulgari, precum şi busturile generalului Mihail Cristodulo Cerchez şi cpt. Valter Mărăcineanu), Sofia (Cimitirul Eroilor Români şi Monumentul Eroilor Români) şi Rahova (monumentul dedicat Eroilor Români din Războiul de Independenţă – restaurat şi mutat în centrul oraşului în 1997).
În localitatea Arcar – situată între Rahova şi Vidin – echipa Oficiului a identificat două monumente care nu existau în evidenţele instituţiei, unul realizat de localnici în 1907, în memoria eroilor români, situat pe un deal în afara localităţii, iar al doilea realizat de localnici cu sprijinul Ambasadei României în 1999, situat în centrul localităţii.
De asemenea, la Inovo (Smârdan) a fost descoperit un monument dedicat eroilor români, realizat de Asociaţia Vlahilor, în 1997.
Deşi memorialele militare româneşti din Bulgaria sunt relativ bine întreţinute, starea precară de conservare a unora dintre ele – constatată cu prilejul acestei vizite – determină Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor să demareze de urgenţă lucrări de reabilitare a acestora, în cadrul programului „INDEPENDENŢA – 130 ani“, începând cu Cimitirul Eroilor Români din Sofia, şi să cofinanţeze lucrările de restaurare a Mausoleului Eroilor Români de la Griviţa, începute de autorităţile locale, dar suspendate din lipsă de fonduri.
Pe parcursul vizitei, delegaţia română a avut întâlniri cu: reprezentanţi ai Ministerului bulgar al Apărării, directorul Complexului Muzeal din Plevna, preşedintele Asociaţiei Vlahilor, precum şi cu reprezentanţi ai administraţiei locale.
 
Monumentul eroilor români din Rahova- Oriahovo, restaurat şi amplasat în centrul oraşului în anul 1997


Mausoleul eroilor de la Plevna

Bustul căpitanului Valter Mărăcineanu, Parcul central din Plevna
Misiune de cercetare în Republica Bulgaria 
 
În aceste zile, o echipă a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor efectuează o misiune de cercetare în Republica Bulgaria, care se va încheia astăzi, 5 octombrie.
În vederea pregătirii programului „INDEPENDENŢA – 130 ani“, s-au făcut documentări în teren la o serie de cimitire şi opere comemorative de război româneşti din localităţile: Pordim (Complexul Muzeal Pordim), Plevna, Griviţa (Monumentul Eroilor Români, Mausoleul Eroilor Români, Ruşi şi Bulgari, precum şi busturile generalului Mihail Cristodulo Cerchez şi cpt. Valter Mărăcineanu), Sofia (Cimitirul Eroilor Români şi Monumentul Eroilor Români), Rahova şi Vidin.
Cu această ocazie, au avut loc discuţii cu reprezentanţii autorităţilor bulgare şi cei ai comunităţii româneşti privind starea mormintelor şi operelor comemorative de război şi măsurile necesare pentru conservarea lor.
La întoarcerea în ţară se vor inspecta monumentele dedicate Războiului de Independenţă din localităţile Calafat şi Craiova.

Delegaţie a Primăriei municipiului Chişinău la ONCE
 

 
Directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, domnul dr. Cristian SCARLAT a primit vineri, 15 august a.c., vizita unei delegaţii a Primăriei Municipiului Chişinău, Republica Moldova, formată din doamna Svetlana FRUNZĂ, şeful Direcţiei Relaţii Publice, dl. Petru ROTARU, şef-adjunct.
Scopul vizitei delegaţiei în România a fost invitarea unor reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi ai Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti la manifestările organizate cu prilejul împlinirii a 570 de ani de la prima atestare documentară a Chişinăului.
În cadrul întrevederii s-a discutat despre principalele proiecte şi programe în derulare ale Oficiului, cu accent pe cele care privesc Republica Moldova, în general, şi Chişinăul, în special.
Printre acestea se numără organizarea unui concurs de proiecte pentru reabilitarea Cimitirului de onoare din Chişinău, zona Botanică (str. Decebal nr. 17), proiect care are nevoie de susţinerea Primăriei, în postura de co-organizator. Oaspeţii ne-au asigurat de sprijinul pe care îl vor oferi Oficiului pentru reconstrucţia Capelei Osuar din acest cimitir.
La finalul întâlnirii, oaspeţii moldoveni au vizitat sediul Oficiului – replică a cetăţii de la Poenari – care aniversează anul acesta 100 de ani de existenţă.

Monumentul Eroilor Români de la Erevan, Republica Armenia
 
În timpul Campaniei din Est, desfăşurate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Armata Română a înregistrat 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi 309.533 dispăruţi.
Din datele pe care le deţinem, rezultă că – în perioada 1944–1948 – în lagărul de la Erevan au decedat cca. 90 de prizonieri români, din totalul celor aproape 800morţi în cele 11 lagăre NKVD, organizate pe teritoriul actualei Republici Armenia.
În urma sesizărilor domnului Ara Demirkhanyan, directorul Muzeului de Arheologie din Erevan şi a informărilor primite de la Ambasada României din Republica Armenia, o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a efectuat o misiune de documentare la Erevan, în iunie 2005, luându-se decizia ridicării unui monument comemorativ dedicat memoriei prizonierilor români decedaţi la Erevan.
Monumentul, proiectat de arh. I. A. Doja-Fodoreanu, are forma unei cruci comemorative (cu înălţimea de 2,62 m), amplasată pe un soclu înalt de aproape un metru şi un postament în patru trepte. Spaţiul comemorativ este delimitat de un gard din piatră, asemănător împrejmuirilor aşezămintelor monahale. Pe soclul monumentului vor fi amplasate două plăci comemorative pe care sunt gravate simboluri naţionale (Stema României, Însemnul specific celui de-al Doilea Război Mondial) şi, respectiv, textul OŞTAŞILOR ROMÂNI IN MEMORIAM – în limbile română şi armeană.
Lucrările de ridicare a monumentului au început la 15 august a.c. şi sunt executate de către firma Haykapal Closed Joint-Stock Company din Erevan, câştigătoarea licitaţiei internaţionale.
Inaugurarea monumentului este preconizată a avea loc la 25 octombrie 2006, de Ziua Armatei României.

ULTIMA TABĂRĂ GERMANĂ S-A ÎNCHEIAT

Pe 10 septembrie s-a încheiat ultima tabără pentru reabilitarea unor cimitire de ostaşi germani înhumaţi pe teritoriul României. 
Taberele au fost organizate, începând cu luna mai, de Asociaţia Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război, cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Aceste acţiuni s-au desfăşurat în virtutea acordului semnat de România şi Germania privind operele comemorative de război şi a legislaţiei româneşti în vigoare.
Taberele au avut loc la: Soveja (22 mai-03 iunie), Craiova (07-21 iunie), Cisnădie (05-17 august), Dragoslavele (06-18 august şi 26 august-10 septembrie), Bordeşti (20 august-02 septembrie).
Pe lângă activitatea de avizare şi monitorizare a lucrărilor privind mormintele şi operele comemorative de război, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor are ca atribuţie şi promovarea programelor şi valorificarea în plan educativ a memoriei celor căzuţi pentru ţară. Exercitarea acestor atribuţii în 2006 s-a materializat prin organizarea a două tabere de tineri voluntari de îngrijire a unor cimitire şi parcele de onoare, la Sinaia (24-30 iulie) şi Bacău (18-24 august).
 
 

MEMORIALUL EROILOR NEAMULUI
 
Prin Legea nr. 379/2003 este reglementat şi în România regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, respectându-se astfel convenţiile internaţionale şi înfiinţându-se şi instituţia specializată – Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.
Proiectul amenajării Memorialului Eroilor Neamului, se înscrie în programul Oficiului de valorificare în plan educativ a memoriei celor căzuţi pentru ţară.

TABARA DE TINERI VOLUNTARI DE LA BACĂU S-A ÎNCHEIAT 
BILANŢ: 16 TONE DE GUNOI SCOASE DIN CIMITIRUL EROILOR

 
Pe 24 august s-a încheiat Tabara de Tineri Voluntari de la Bacău, organizată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cu sprijinul Prefecturii judeţului Bacău şi al Primăriei municipiului Bacău.
Timp de şapte zile, cei 20 de voluntari de la Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir“ din Breaza, judeţul Prahova, au efectuat lucrări de întreţinere la Cimitirul Eroilor din Bacău, unul din cele mai mari cimitire de onoare din ţară.
Un scurt bilanţ al muncii tinerilor arată volumul de muncă depus pentru realizarea misiunii lor. Astfel, putem contabiliza:
cosirea şi greblarea ierbii de pe o suprafaţă de 2 ha;
curăţarea vegetaţiei micro-parazitare de pe aproximativ 500 de însemne comemorative şi 2 monumente dedicate eroilor;
curăţarea a 400 mp de alei;
văruirea copacilor şi a bordurilor, toaletarea gardului viu;
întocmirea planului cimitirului, a schiţelor monumentelor şi însemnelor de căpătâi;
realizarea de fotografii documentare.
Din cimitir au fost încărcate şi transportate 16 camioane de gunoi, dar, cu tot efortul depus în această săptămână, nu se poate spune că lucrările de întreţinere au luat sfârşit. Pe tot parcursul taberei, Primăria municipiului Bacău a sprijinit logistic lucrările, urmând ca îngrijirea cimitirului să devină, conform legii, activitate permanentă şi planificată.
De altfel, o mare realizare a taberei constă tocmai în faptul că autorităţile locale au înţeles însemnătatea acestui gest al tinerilor voluntari.
Un semnal încurajator este faptul că cimitirul a fost vizitat de băcăuani, veniţi iniţial din curiozitate, apoi cu intenţia de a da o mână de ajutor.
În timpul liber, prin grija Prefecturii judeţului Bacău, elevii voluntari au participat la exerciţii demonstrative organizate de unităţile de jandarmi şi pompieri din Bacău. De asemenea au vizitat muzee şi alte obiective turistice din zonă.
În semn de preţuire pentru efortul depus, celor 20 de elevi li s-au acordat diplome de participare din partea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

90 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial
 
Pentru comemorarea a 90 de ani de la intrarea României în primul Război Mondial, în perioada 12 – 13 august a.c., o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a făcut o călătorie de documentare.
Alături de Oficiu, organizatori ai evenimentului sunt: Serviciul Istoric al Armatei, Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, Episcopia Argeşului şi Muscelului, Batalionul 30 Vânători de munte „Dragoslavele“ Câmpulung Muscel, Muzeul Judeţului Argeş, Muzeul Municipal Câmpulung Muscel.
Se vor vizita câmpul de bătălie din culoarul Rucăr – Bran, comuna Fundata (judeţul Braşov), unde se află mormântul locotenent-colonelului Gheorghe Poenaru Bordea – primul ofiţer român căzut în Războiul de Întregire – şi Mausoleul de la Mateiaş (judeţul Argeş), în care sunt înhumaţi 2300 de ostaşi români căzuţi în Primul Război Mondial.
Participanţii la eveniment vor susţine – în data de 13 august, începând cu ora 9 30, la cabana Voina din localitatea Voineşti – o dezbatere deschisă despre împrejurările intrării României în război şi participarea armatei române în campania din 1916.

Misiune oficială în România a Biroului pentru Prizonierii de Război şi Militarii Dispăruţi în Luptă Washington, SUA
 
O delegaţie a Biroului pentru Prizonierii de Război şi Militarii Dispăruţi în Luptă – din cadrul Departamentului american al Apărării – întreprinde o misiune oficială în România, în perioada 5-19 august a.c., cu scopul de a identifica locurile de înhumare ale piloţilor americani căzuţi pe teritoriul ţării noastre în Al Doilea Război Mondial.
Delegaţia, condusă de lt-col. Joseph Sanchez – şeful grupului de lucru pentru Al Doilea Război Mondial, îşi va desfăşura misiunea în localităţi din judeţul Argeş.

89 DE ANI DE LA ÎNCHEIEREA LUPTELOR DE LA MĂRĂŞEŞTI
 
Duminică, 6 august a.c., o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a participat la pelerinajul de la Tabla Buţii, pentru comemorarea eroilor români înhumaţi în Cimitirul de Onoare, căzuţi în luptele din Primul Război Mondial. Organizatori ai evenimentului au fost primăria comunei Ceraşu, judeţul Prahova, cu sprijinul Garnizoanei Ploieşti.
Primul pelerinaj la cimitir s-a făcut în perioada interbelică, iar continuarea tradiţiei – neîntrerupă de atunci – spune totul despre grija şi respectul oamenilor locului pentru sacrificiul celor înhumaţi acolo.
În discursul susţinut la deschiderea ceremoniei de comemorare domnul Dumitru Duca, primarul comunei Ceraşu, a mulţumit celor prezenţi, reamintind totodată că cinstirea eroilor este o datorie de suflet a tuturor românilor – simpli cetăţeni sau reprezentanţi ai administraţiei publice.
La eveniment au mai participat – în calitate de invitaţi – prefectul judeţului Prahova, domnul Corneliu Popescu, subprefectul judeţului Prahova, domnul Mircea Ioniţă, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, col. Traian Drăghici locţiitorul comandantului garnizoanei Ploieşti, veterani de război, precum şi primari ai comunelor din zonă.
Ceremonia a debutat cu slujba de pomenire a eroilor, susţinută de un sobor format din preoţi de la mânăstirile Crasna şi Cheia şi de la parohiile din Boldeşti – Scăieni, Izvoarele, Drajna, Ceraşu şi Slon.
În acordurile intonate de fanfară, au fost depuse coroane de flori din partea Primăriei Ceraşu, prefecturii judeţului Prahova, Consiliului Judeţean Prahova, garnizoanei Ploieşti, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, primăria Poseşti, primăria Drajna şi poliţia Vălenii de Munte.
A urmat pomana creştinească şi un program artistic oferit de ansambluri folclorice Vălenii de Munte, Măneciu, Starchiojd, Izvoarele, Drajna, Ceraşu (Prahova), Costeşti (Hunedoara), Săcele (Braşov), Întorsura Buzăului (Covasna), Vama Buzăului (Braşov).
Alături de invitaţii oficiali, au fost prezenţi la Tabla Buţii aproximativ 150 de oameni. Mulţi dintre ei ne-au mărturisit că vin să retrăiască în fiecare an, cu mândrie şi emoţie, momentul comemorării.
Participarea delegaţiei Oficiului la acest eveniment constituie un semn de apreciere şi respect pentru cei care nu au uitat eroii.
 
Tabăra de voluntari de la Sinaia
 
În perioada 24 – 30 iulie a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor – în parteneriat cu Primăria oraşului Sinaia şi cu sprijinul organizaţiei „Cercetaşii României“ – a organizat la Sinaia o tabără de voluntari pentru îngrijirea cimitirelor de onoare din zonă.
La aceasta au participat 20 de elevi de la Colegiul Militar Liceal „Ştefan cel Mare“ din Câmpulung Moldovenesc, cărora li s-au alăturat reprezentanţi ai cercetaşilor din Sinaia. Lucrările s-au efectuat la Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial, parcela de onoare din cimitirul civil Şeţu, Cimitirul Eroilor Sovietici, Cimitirul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial.
Îngrijirea cimitirelor a însemnat:
  • cosirea şi greblarea ierbii de pe o suprafaţă de peste 3800 mp;
  • curăţarea vegetaţiei micro-parazitare de pe 520 de însemne comemorative şi şapte monumente comemorative;
  • curăţarea a 200 mp de alei;
  • vopsirea înscrisurilor de pe însemnele comemorative individuale şi comune;
  • vopsirea porţilor de acces de la cele trei cimitire şi a celor două tunuri de la Cazinou;
  • întocmirea planurilor cimitirelor eroilor şi a schiţelor monumentelor şi însemnelor de căpătâi;
  • efecturea a peste 700 de fotografii documentare;
  • colectarea şi transportul a 6 camioane de resturi vegetale.
Primăria oraşului Sinaia a pus la dispoziţie materiale, unelte, şi utilaje pentru încărcat şi transport, precum şi două microbuze pentru deplasarea elevilor. Organizaţia locală de cercetaşi a oferit elevilor posibilităţi variate de petrecere a timpului liber – drumeţii, jocuri sportive, exerciţii de căţărat etc. În semn de mulţumire pentru sprijinul acordat, Oficiul a înmânat diplome tuturor participanţilor la acţiune. Reuşita taberei constituie o premisă a implicării autorităţilor publice locale şi a societăţii civile în îngrijirea şi conservarea mormintelor şi operelor comemorative de război.
Pentru continuarea proiectului, începând cu 18 august a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor va organiza o tabără similară în municipiul Bacău.
 




Ziua Imnului Naţional
 
Potrivit Legii nr. 99/26.05.1998, data de 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Naţional - „Deşteaptă-te, române!“, simbol al unităţii Revoluţiei Române din anul 1848. 
Această zi este marcată de către autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi desfăşurarea de ceremoniale publice de intonare a imnului naţional şi de înălţare a drapelului României.
În 1848, la Râmnicu Vâlcea, se auzeau pentru prima dată acordurile poemului „Un răsunet“, care avea să devină un cântec emblematic pentru naţiunea română. Deşi, în anumite perioade ale istoriei, imnul românilor a fost trecut într-un con de umbră, oamenii cred ca mesajul acestei creaţii – la care şi-au adus contribuţia un ardelean, Andrei Mureşanu (1816-1863) şi un muntean, Anton Pann (1796-1854) – îi reprezintă.

Misiune de documentare în regiunea Odessa – Ucraina
 

În perioada 11 – 14 iulie a.c., o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, condusă de domnul director dr. Cristian Scarlat a efectuat o misiune de documentare în teren în regiunea Odessa – Ucraina.
Misiunea a fost motivată de faptul că, în ultima perioadă, s-au intensificat semnalele cu privire la existenţa şi starea unor cimitire de campanie româneşti datând din Al II-lea Război Mondial din Odessa şi împrejurimi, care pot fi reconstruite şi puse în valoare de către Oficiu.
Declanşarea proiectelor de restaurare/reabilitare a acestor cimitire presupune – ca şi în cazul celui de la Ţiganca, Republica Moldova – o cercetare de teren specializată şi contactarea prealabilă a autorităţilor locale.


125 de ani de la naşterea sculptorului EMIL W. BECKER
 

La 7 iulie 1881 s-a născut Emil W. Becker, unul dintre marii sculptori şi medalişti români. Printre lucrările artistului se numără placa tombală a Mormântului Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol şi Monumentul „Avântul Ţării“ din Piaţa Valter Mărăcineanu (foto).


26 IUNIE – ZIUA DRAPELULUI NAŢIONAL
 

Ziua de 26 iunie a fost proclamată prin legea nr. 96 din 20 mai 1998 Ziua Drapelului Naţional. Conform legii, această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.


Directorul ONCE invitat la emisiunea "Ora armatei"
 

Sâmbătă, 17 iunie, directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, dl dr. Cristian Scarlat a fost invitat la emisiunea "Ora armatei", difuzată la Radio România Actualităţi, unde a vorbit, printre altele, despre evenimente din istoria aviaţiei române, despre inaugurarea Cimitirului de Onoare Românesc de la Ţiganca, dar şi despre situaţia generală a cimitirelor româneşti de război şi a operelor comemorative din ţară şi străinătate.


17 iunie 1910 – Primul zbor al lui Aurel Vlaicu 
 
Până în urmă cu câteva zile, o placă comemorativă amplasată pe zidul UMEB, Bdul Vasile Milea nr. 6 (zona Drumul Taberei), acolo unde se afla odinioară aerodromul Cotroceni, amintea trecătorilor de vremurile de început ale aviaţiei româneşti: „De pe aceste locuri, unde era Cîmpul Cotrocenilor, s-a înălţat pentru prima dată în văzduh Aurel Vlaicu, în ziua de 17 iunie 1910, cu aeroplanul cu motor, inventat, construit şi pilotat de el“.
Zborul, desfăşurat pe aerodromul Cotroceni, în cursul căruia aeroplanul s-a ridicat la 4 m înălţime, parcurgând aproximativ 50 m, a constituit un adevărat triumf, unul din cele mai răsunătoare evenimente din ţara noastră. În acel an au luat fiinţă primul aerodrom şi şcolile de pilotaj de la Chitila şi de la Cotroceni.
În prezent, din cauza demolărilor din zonă placa a fost îndepărtată, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a recuperat-o, urmând să o reamplaseze într-un loc adecvat.
Aurel Vlaicu - inginer, proiectant, constructor şi pilot - a murit în 13 septembrie 1913, într-un tragic accident aviatic, la Băneşti, în apropiere de Câmpina, în timpul unei încercări de a traversa Carpaţii cu avionul său, Vlaicu II. Pentru a-i cinsti memoria, în acel loc a fost ridicat un monument.
Aurel Vlaicu este înmormântat în Bucureşti, la cimitirul Bellu (zona militară).
 



TABĂRĂ GERMANO-ROMÂNĂ LA CIMITIRUL DE ONOARE GERMAN DIN CRAIOVA 
 
Joi, 8 iunie 2006, s-a deschis tabăra germano-română de lucru la Cimitirul de onoare german din Craiova.
Această activitate are ca obiectiv continuarea lucrărilor de reabilitare a cimitirului Lunca Jiului în care se află 273 morminte individuale ale ostaşilor germani căzuţi în Primul Război Mondial şi un număr necunoscut de ostaşi germani căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.
Lucrările se vor derula pe parcursul a 2 săptămâni, la realizarea lor participând un detaşament de 10 militari din armata germană şi unul similar din armata română.

INAUGURAREA CIMITIRULUI DE ONOARE ROMÂNESC DE LA ŢIGANCA 
 
De Ziua Eroilor, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat ceremonia de inaugurare oficială a Cimitirul de Onoare Românesc de la Ţiganca, Republica Moldova, în care sunt înhumaţi 1020 eroi români căzuţi în luptele din vara lui 1941.
Proiectul de reconstrucţie a fost demarat la 9 iunie 2005, de Ziua Eroilor, în urma sesizărilor venite din partea presei şi a numeroşilor reprezentanţi ai societăţii civile, care au semnalat starea precară a unor foste cimitire româneşti din străinătate, în special a celui de la Ţiganca.
Din partea României a participat o delegaţie oficială formată din: Teodor Atanasiu - ministrul apărării naţionale, Sergiu Medar - consilier prezidenţial, Radu Duda - consilier al primului ministru, Constantin Gheorghe - consilier al primului ministru, Adrian Mironescu - secretar de stat, Dan Dungaciu - secretar de stat, Dan Dumitru - secretarde stat, g-ral Teodor Halic - cavaler al Ordinului Mihai Viteazu, E.S. Filip Teodorescu - ambasadorul României în Republica Moldova, dr. Cristian Scarlat - directorul ONCE.
A fost de asemenea prezent, aflat în vizită privată, M.S. Regele Mihai.
Delegaţia Republicii Moldova a fost formată din: Valeriu Ţurcanu - viceministrul culturii şi turismului, acad. Ion Mahu - preşedintele Societăţii Invalizilor Armatei Române, deputaţi, inclusiv Iurie Roşca - vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova.
Cei peste 2.000 de oameni prezenţi pentru a cinsti memoria celor căzuţi pentru ţară au asistat la slujba de pomenire oficiată de un sobor de preoţi condus de I.P.S. Petru - Mitropolitul Basarabiei şi P.S. dr. Casian - Episcopul Dunării de Jos.
După oficierea serviciului divin , a avut loc depunerea de coroane din partea autorităţilor române şi moldovene şi o pomană creştinească pentru sufletele eroilor români căzuţi la datorie.
Atmosfera emoţionantă din timpul ceremoniei şi reacţiile participanţilor au confirmat necesitatea continuării, de către ONCE, a misiunii de cinstire a memoriei eroilor prin amenajarea şi reabilitarea cimitirelor de onoare aflate în suferinţă.

 
 





INAUGURAREA CIMITIRULUI DE ONOARE ROMÂNESC DE LA ŢIGANCA 
 
De Ziua Eroilor, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat ceremonia de inaugurare oficială a Cimitirul de Onoare Românesc de la Ţiganca, Republica Moldova, în care sunt înhumaţi 1020 eroi români căzuţi în luptele din vara lui 1941.

Concursul "SĂ NU NE UITĂM EROII !" s-a încheiat
 
Concursul s-a desfăşurat în perioada 10.04 – 1.06.2006 şi a constat în două serii de întrebări.
Următorul concurs începe în luna iulie!

Conferinţă  de presă „Ziua Eroilor”

Luni, 29 mai 2006, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în parteneriat cu City-Mall, a organizat la complexul City-Mall Bucureşti o conferinţă de presă, susţinută de directorul instituţiei, pe tema sărbătoririi în ţară şi străinătate a Zilei Eroilor.
Pe lângă subiectele legate de manifestările dedicate Zilei Eroilor s-au prezentat informaţii cu privire la proiectele ONCE pe anul 2006 şi la situaţia monumentelor şi cimitirelor de onoare româneşti, din ţară şi străinătate. Totodată, a fost remarcată importanţa implicării tinerei generaţii în procesul de păstrare şi cultivare a memoriei eroilor, inclusiv prin organizarea unor acţiuni concrete de reamenajare a locurilor de înhumare unde aceştia odihnesc.

27 MAI - ZIUA PORŢILOR DESCHISE
Centenarul Parcului Carol
Centenarul "Castelului Ţepeş" 
1906 - 2006: un secol de existenţă

 

 
Sâmbătă, 27 mai, orele 10 - 15, ONCE a organizat la "Castelul Ţepeş" Ziua Porţilor Deschise.
Sediul Oficiului, amintind de Cetatea Poenari, a fost deschis pentru vizitare tuturor celor care au dorit să cunoască detalii despre această bijuterie arhitectonică a Capitalei. Monumentul Infanteristului împlineşte 75 de ani 

 

 
Monumentul Infanteristului, dedicat Regimentului 9 Vânători de Gardă nr. 2 "Regele Alexandru al Iugoslaviei", a fost dezvelit în Bucureşti în anul 1931 cu mare ceremonie, în prezenţa regelui Carol al II- lea, într-un scuar situat la piciorul pantei care urca spre Palatul Cotroceni, lângă podul cu acelaşi nume.
Pe 22 mai 2006, monumentul a împlinit 75 de ani de existenţă.
Monumentul, operă a sculptorului Spiridon Georgescu, este înscris la poziţia nr. 2299, cu codul B-III-m-B-19972, în Lista monumentelor istorice, actualizată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor, nr.2314/8 iulie 2004.

La 17 mai 1923, în Parcul Carol din Bucureşti, a avut loc ceremonialul de înhumare a Ostaşului Necunoscut. S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei şi clopotele bisericilor vesteau coborârea în lăcaşul de veci a Ostaşului Necunoscut. Timp de două minute, orice activitate publică a fost întreruptă.
 
9 MAI – ZI CU SEMNIFICAŢIE NAŢIONALĂ ŞI EUROPEANĂ
 
Ziua de 9 mai are o semnificaţie aparte atât în istoria României, cât şi în cea a Europei. În această zi aniversăm 129 de ani de la Proclamarea Independenţei de Stat a României în 1877 şi 61 de ani de la victoria Coaliţiei Antihitleriste în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Pentru cucerirea Independenţei, Armata Română, sub comanda domnitorului Carol I, a luat parte la războiul ruso-otoman din 1877-1878, participând la marile bătălii de la Plevna, Rahova şi Vidin. Pierderile totale ale armatei române s-au ridicat la 4.302 morţi sau dispăruţi şi 3.316 răniţi.
La Plevna şi Griviţa se află mausolee care adăpostesc osemintele celor căzuţi pentru libertatea patriei, iar o serie de monumente ridicate pe întinsul României, la Bucureşti, Calafat, Corabia, Craiova, Focşani, Giurgiu, Iaşi, Ploieşti, Tulcea, Turnu Măgurele, Zimnicea, precum şi în alte localităţi, comemorează faptele de arme ale ostaşilor români.
Peste 68 de ani, în aceeaşi zi, avea să se încheie cel de-Al Doilea Război Mondial, ţara noastră pierzând pe front 169.822 militari, din care 21.035 morţi, 90.344 răniţi şi 53.433 dispăruţi.
Ca efort de război făcut între 23 august 1944 – 12 mai 1945, data când trupele române au participat la ultimele lupte, România s-a situat pe locul al patrulea după U.R.S.S., S.U.A. şi Marea Britanie.
În amintirea acestor lupte au fost înălţate monumente la Arad, Baia Mare, Bucureşti, Carei, Cluj, Covasna, Miercurea Ciuc, Oarba de Mureş, Oradea, Păuliş, Sfântu Gheorghe, Timişoara, Târgu Mureş şi în alte localităţi. Osemintele celor căzuţi se odihnesc în marile cimitire de onoare de la Oarba de Mureş, în România, Hajduboszormeny, în Ungaria, Zvolen, în Slovacia şi Brno, în Cehia.
Totodată, 9 mai a fost aleasă ca Zi a Uniunii Europene, apreciindu-se că punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de Externe al Franţei, a  propus Germaniei, să contribuie la realizarea "unei solidarităţi de facto" şi să pună "bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii".
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, prin natura atribuţiilor sale, promovează cinstirea memoriei eroilor patriei prin cultivarea, în rândul cetăţenilor a memoriei înaintaşilor şi a valorilor societăţii democratice. Mai mult decât atât, Oficiul contribuie la conservarea şi reabilitarea unor morminte şi opere comemorative de război prin programe şi proiecte speciale. Un astfel de proiect de anvergură va fi finalizat prin inaugurarea, la 1 iunie 2006, de Ziua Eroilor, a Cimitirului românesc de onoare de la Ţiganca, Republica Moldova.

 
 

ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU CONSERVAREA MONUMENTELOR 
 

Ziua Internaţională pentru Conservarea Monumentelor se marchează anual, începând cu 1983, în data de 18 aprilie, la iniţiativa  ICOMOS – Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor.
Această zi oferă prilejul, nu doar specialiştilor să constate încă odată, în special în mediul urban, starea precară a monumentelor ridicate în memoria eroilor căzuţi în războaie, cauzată de neglijenţa edililor, dar şi de indiferenţa comunităţilor locale.
În ceea ce priveşte monumentele de for public, situaţia este întreţinută şi de faptul că, după 1990, s-a preferat construirea unor monumente noi, de un bun gust îndoielnic, în timp ce operele comemorative de o certă valoare artistică ridicate în perioada interbelică au fost date uitării. 
Prin programele şi proiectele pe care le iniţiază, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor încearcă să contribuie la conservarea monumentelor româneşti din ţară şi străinătate şi să valorifice în plan educativ memoria celor căzuţi pentru ţară, în contextul integrării României în noua Europă.
Ziua Internaţională pentru Conservarea Monumentelor oferă şansa apropierii publicului de un domeniu sensibil, a cărui vulnerabilitate reclamă măsuri imperative pentru protecţia şi conservarea sa.


1005 EROI ROMÂNI UITAŢI ÎN INIMA BUCUREŞTIULUI 
 

Recent, în baza sesizărilor unor cetăţeni, specialiştii O.N.C.E. au identificat, în Cimitirul „Reînvierea“ (fost „Pătrunjel“) din Bucureşti, o parcelă de onoare în care sunt înhumaţi 1005 eroi români necunoscuţi, morţi în anii Primului Război Mondial, în prizonierat (1917-1918).
În spaţiul parcelei, iniţial cu o suprafaţă de 64 mp, au fost centralizate, în 5 gropi comune, osemintele ostaşilor români proveniţi din lagărele de prizonieri de la Tonola (zona Circului, sect. 2) şi Sf. Treime (zone Ghencea, sect. 6). Cripta mare, unde au fost aşezate osemintele a 635 eroi români, a fost marcată prin plasarea unei troiţe din lemn de stejar, iar cele 4 cripte mici, din colţuri, prin cruci din piatră.
Amenajată în anul 1932 prin grija Societăţii „Cultul Eroilor“, după anul 1990 parcela a fost micşorată prin amplasarea abuzivă, pe două din laturile sale, a unor morminte civile, însemnele comemorative şi troiţa fiind mutate fără să se mai ţină cont de amplasamentul care marca iniţial gropile comune ale celor morţi pentru Ţară.
Pornind de la această stare de fapt, ONCE, în virtutea atribuţiilor sale legale, a făcut demersurile necesare la autorităţile publice locale pentru restaurarea parcelei, adresându-se Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (A.C.C.U.) din subordinea Primăriei Capitalei, care se va ocupa de asigurarea lucrărilor.
O.N.C.E. şi A.C.C.U. intenţionează ca ceremonia de inaugurare a parcelei de onoare restaurate să se desfăşoare de Ziua Eroilor (1 iunie 2006).


STAREA UNOR MORMINTE SI OPERE COMEMORATIVE DE RAZBOI
 
Echipe de experti ai O.N.C.E. au continuat verificarea starii monumentelor si a operelor comemorative de razboi din diferite localitati ale tarii. Pe langa monumente, cimitire si parcele de onoare bine ingrijite, au fost constatate si unele abateri de la legislatia in domeniu, care au fost semnalate autoritatilor publice locale.
Dupa cum se poate vedea si din fotografiile de mai jos, starea de ingrijire a monumentelor si operelor comemorative de razboi este fie foarte buna, fie necorespunzatoare.

 
 

Monumentul Eroilor din fosta comună Băneasa căzuţi în Primul Război Mondial
(situat la intersecţia DN1 cu  Str. C.D. Gherea, Bucureşti-Băneasa)



Monumentul Ofiţerilor jertfiţi pentru întregirea neamului (situat lângă Şcoala de Ofiţeri Activi, Sibiu) 

SPECTACOL EXTRAORDINAR "GRIGORE LEŞE"
Articol apărut în Formula As, nr. 711 (3-10 aprilie) 

Spectacolul Grigore LeşeDupă apreciatul concert de muzică folk „CÂNTUL NEUITĂRII“, duminică, 26 martie a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Fundaţia Culturală „Om Bun“, a organizat la Sala „Mihail Jora“ a Societăţii Române de Radiodifuziune concertul extraordinar de muzică veche ţărănească „Grigore Leşe şi invitaţii săi“.
La acest spectacol, de o înaltă ţinută artistică şi în prezenţa unei săli pline, cunoscutul artist Grigore Leşe a interpretat melodii inedite de război şi cătănie care au introdus spectatorii în atmosfera satului tradiţional românesc.
Fondurile obţinute cu acest prilej – din vânzarea biletelor şi din donaţii (cu sprijinul Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni) – vor fi folosite pentru lucrări de reabilitare a unor opere comemorative de război din România şi pentru continuarea proiectelor de reconstrucţie a unor cimitire de onoare din Republica Moldova şi Ucraina.
Prin organizarea unor astfel de evenimente, ONCE urmăreşte sensibilizarea şi atragerea societăţii civile în acţiunile de comemorare şi de păstrare a unei atitudini de respect faţă de cei care s-au jertfit pentru ţară.

61 DE ANI DE LA LUPTELE PENTRU ELIBERAREA CEHIEI ŞI SLOVACIEI
 
La 25 martie se împlinesc 61 de ani de când Divizia 9 infanterie din Armata 4 Română a eliberat oraşul Banska-Bystrica, importantă localitate din Slovacia. România a participat între decembrie 1944 şi mai 1945 la luptele pentru eliberarea fostei Cehoslovacii cu Armatele 1 şi 4. Trupele române angajate în aceste lupte au numărat circa 250.000 militari, pierderile suferite ridicându-se la peste 66.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi.
Din 18 decembrie 1944 şi până la 12 mai 1945, au fost eliberate în total 1.722 de localităţi, din care 31 de oraşe. Printre acestea menţionăm: Zvolen (14 martie), Kremnica (2 aprilie), Piestani (5 aprilie), Nove Mesto (7 aprilie), Stara Tura (8 aprilie), Straznice (13 aprilie), Hroznova Lhota (17 aprilie), Brno (26 aprilie), Uherske Hradiste (26 aprilie), Panov (30 aprilie), Pustimer (4 mai), Kromeriz (4-5 mai), Havličkuv Brod (9 mai).
După război, mulţi dintre cei căzuţi pe câmpul de luptă au fost aduşi în două mari cimitire de onoare româneşti, unul la Zvolen, în Slovacia, unde sunt înhumaţi 10.384 militari, iar cel de-al doilea la Brno, în Cehia, unde se află 1.569 militari.
Popoarele slovac şi ceh au rămas profund recunoscătoare sacrificiului românesc pentru eliberarea ţărilor lor, atitudine exprimată prin permanenta grijă de a cinsti memoria eroilor români la cimitirele şi monumentele comemorative, presărate pe teritoriul celor două state.

PROIECT DE ACORD CU SLOVACIA
 
În perioada 7-10 martie 2006, directorul ONCE, dl dr. Cristian Scarlat, s-a deplasat în Slovacia împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe pentru negocierea la nivel de experţi a proiectului de acord interguvernamental privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război.
Menţionăm că în Slovacia sunt înhumaţi 16.361 militari români identificaţi, căzuţi în Al Doilea Război Mondial. De altfel, cel mai mare cimitir militar românesc de război din străinătate se află în localitatea Zvolen (200 km E de Bratislava), eliberată cu participarea Armatei Române la 14.03.1945. În această lună s-au aniversat 61 de ani de la eliberarea oraşului.

MORMINTE DE EROI STRĂMUTATE
 

 
În contextul lucrărilor de modernizare a DN1, în ziua de 9 martie, s-a efectuat operaţiunea de dezafectare a grupului de morminte ale eroilor români înhumaţi în zona Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", la km 10,42.
În acest loc se aflau osemintele unor militari români neidentificaţi, căzuţi în luna august 1944, în luptele pentru eliberarea nordului Capitalei.
Au fost prezenţi reprezentanţi ai Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Primăriei Sectorului 1, Direcţiei Generale de Poliţie, Sectorul 1, Academiei de Poliţie, Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane şi Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.
Parcela, care este formată dintr-un însemn comemorativ comun şi patru pietre de căpătâi, va fi strămutată la intersecţia Aleii Privighetorilor cu DN1, iar inaugurarea acesteia va avea loc la 9 Mai, dată care marchează victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial.

 INTALNIRE INTRE PATRIARHUL BISERICII ROMANE SI DIRECTORUL OFICIULUI NATIONAL PENTRU CULTUL EROILOR
 
Luni, 6 martie, Preafericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, l-a primit in audienta pe dl dr. Cristian Scarlat, directorul ONCE. Cu aceasta ocazie, i-au fost prezentate inaltului ierarh programele si proiectele Oficiului pe anul 2006. 
Printre acestea se numara: Memorialul Eroilor Neamului - ce urmeaza a fi amenajat in capitala -, Cimitirul de Onoare International din comuna Mircea Voda, judetul Constanta, si Cimitirul de Onoare de la Tiganca, Republica Moldova.
Prea Fericirea Sa a dat asigurari privind intregul sprijin al structurilor bisericesti in vederea indeplinirii celor propuse si a dat binecuvantarea directorului Oficiului.

DEMNITARI CEHI DECORATI DE CATRE STATUL ROMAN
 



 
Cu ocazia vizitei in Cehia a ministrului Apararii Nationale, Teodor Atanasiu, la data de 28 februarie a.c., au fost decorati din partea statului roman doi demnitari cehi cu Ordinul National Pentru Merit in Grad de Comandor.
Inaltele distinctii au fost conferite guvernatorului regiunii Moravia de Sud, Stanislav Juranek, si primarului orasului Brno, Richard Svoboda, in semn de apreciere pentru amenajarea parcelei de onoare romanesti din cimitirul de la Brno si pentru sprijinul oferit in realizarea Memorialului dedicat cinstirii celor 3.000 de soldati romani, care s-au jertfit pentru eliberarea a zeci de localitati din fosta Cehoslovacie in cel de-al Doilea Razboi Mondial. 
In parcela de onoare romaneasca din cimitirul de la Brno se afla inhumati 1.569 de ostasi romani cazuti in cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Delegatia condusa de ministrul Teodor Atanasiu a depus o coroana de flori la Monumentul Ostasilor Romani aflat in cimitirul de la Brno. Din delegatie a facut parte si directorul Oficiului National pentru Cultul Eroilor, dl dr. Cristian Scarlat.

PROIECTUL-PILOT AL ONCE PRIVIND SISTEMUL NATIONAL DE EVIDENTA AL MORMINTELOR SI OPERELOR COMEMORATIVE DE RAZBOI 
Pe data de 22 februarie, o delegatie condusa de dl Cristian Scarlat, directorul Oficiului National pentru Cultul Eroilor, a efectuat o vizita in judetul Prahova, pentru a constata respectarea prevederilor legale privind mormintele si operele comemorative de razboi.
In partea a doua a zilei, au avut loc intalniri cu presedintele consiliului judetean, Florin Anghel, si cu prefectul judetului, dl Corneliu Popescu. Principalul subiect al discutiilor l-a constituit demararea proiectului-pilot privind sistemul de evidenta al mormintelor si operelor comemorative din judetul Prahova.

PROTOCOL INTRE ONCE SI AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TINERET
 
La data de 9 februarie 2006, Oficiul National pentru Cultul Eroilor si Autoritatea Nationala pentru Tineret au semnat Protocolul privind organizarea de tabere de tineret in scopul ingrijirii unor cimitire si opere comemorative, in locatii aflate in administrarea Autoritatii Nationale pentru Tineret.
Incheierea protocolului a avut loc la sediul ANT, semnatari fiind dl dr. Cristian Scarlat, directorul ONCE, si dl secretar de stat Karoly Borbely, presedintele ANT.
In afara de datele tehnice ale documentului, valabil pana la data de   31.08.2007, s-au mai stabilit directiile de colaborare, conturandu-se cu aceasta ocazie si cateva idei utile atingerii obiectivelor institutiilor.

Top