Noutati
  • Actualitate

    Noaptea Muzeelor la Castelul Ţepeş
    citeste...
  • Stire noua

    Noaptea Muzeelor la Castelul Ţepeş
    citeste...
  • Stire actuala

    Finanţarea restaurării mormintelor şi operelor comemorative de război
    citeste...

 
08.09.2017
Paşi prin istorie

Parcela eroilor din municipiul Sfântu Gheorghe
 
 
 
            Osemintele militarilor care au murit în Primul Război Mondial în luptă sau în Spitalul de campanie din municipiul Sfântu Gheorghe (jud. Covasna) au fost centralizate în Parcela eroilor din localitate.
            Amplasată în perimetrul Cimitirului central, Parcela a fost amenajată de „Societatea mormintele eroilor căzuţi în război”, în perioada 1921-1935, cu sprijinul primăriei, prefecturii şi garnizoanei din localitate.
            În necropolă sunt înhumaţi 155 eroi identificaţi – români, austrieci, cehi, germani, ruşi, sârbi şi unguri – în morminte individuale şi comune, iar osemintele a 283 eroi neidentificaţi au fost centralizate în cripta de la baza monumentului central.
            Necropola a fost restaurată, în anul 2013, de primăria municipiului Sfântu Gheorghe, cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
            Evidenţa nominală a eroilor români centralizaţi în Parcela eroilor din municipiul Sfântu Gheorghe poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista morţilor de război.

04.09.2017
Paşi prin istorie

Miron, Patriarhul României:
 
Recunoştinţa tuturor v-a aşezat spre vecinică odihnă în acest loc de cinste
 
 
 
            La iniţiativa patriarhului Miron Cristea, în perioada interbelică a fost amenajat, în anul 1925, Cimitirul Topliţa română, pe drumul care duce spre Borsec.
          Ulterior, cimitirul Topliţa română a fost reorganizat, stabilindu-se ca în cadrul acestuia să fie centralizate osemintele eroilor români din mormintele amplasate pe Valea Tulgheş şi între oraşul Borsec şi comuna Corbu. Decizia a fost motivată de Legea mormintelor de război, „pentru o mai bună îngrijire şi păstrare“. Cimitirul de onoare a fost desfiinţat, iar în spaţiul acestuia s-a construit un Mausoleu, în al cărui osuar s-au depus osemintele eroilor necunoscuţi.
          La baza mausoleului s-a amenajat osuarul ce adăposteşte osemintele a 771 de eroi români din Marele Război. Dintre aceştia, 23 au fost identificaţi nominal, osemintele fiind depuse în firide individuale, iar 748 sunt neidentificaţi nominal. Numele celor 23 de eroi români şi unităţile militare din care aceştia au făcut parte sunt inscripţionate individual pe plăci din marmură albă.
          În stânga mausoleului se află o troiţă din lemn, construită de Societatea Cultul Eroilor, iar în dreapta s-a amenajat mormântul eroilor Călinescu Trifan, Moldovan Ioan şi Truţă Irimie, căzuţi în al Doilea Război Mondial.
          Pe o placa din marmură, montată pe latura frontală a Mausoleului, sunt inscripţionate cuvintele Patriarhului Miron Cristea, ce fac trimitere la sacrificiul eroilor: „Vouă ostaşilor români vi s-a ridicat acest monument din partea Societăţii cultului eroilor în cinstea voastră că ne-aţi scos de sub jugul streinilor şi ne-aţi alipit la ţara mamă“Miron, Patriarhul României.
          Pe o a doua placă din bronz, aflată de asemenea pe frontispiciu, preluată de la fostul cimitir Topliţa română, se menţionează că locul de odihnă al eroilor este veşnic: „Ostaşi eroi din Vechiul Regat, binecuvântată a fost clipa în care aţi trecut în Ardealul fraţilor voştri dezrobindu-i prin jertfa voastră de mucenici. Recunoştinţa tuturor v-a aşezat spre vecinică odihnă în acest loc de cinste, drept neuitate pilde de iubire de neam şi de ţară, pentru cei de azi şi din viitor. Ardealul vi se închină“ – Topliţa– Română 1925 – Miron, Patriarhul României.
          Evidenţa nominală a eroilor români identificaţi, ale căror oseminte sunt centralizate în Mausoleul eroilor din Topliţa, poate fi consultată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război.

 
V. Chilian:
Mor pentru ţara mea!
 
 
 
Militarii germani intră în celula prizonierilor Vasile Chilian, Toma Costea, Ştefan Săcăluş, Dumitru Pantazi şi a sergentului Gălăţeanu, la 17 august 1917, îi urcă în două căruţe şi îi escortează la Poligonul de tragere din municipiul Focşani.
Prizonierii sunt legaţi de stâlpi din lemn, iar Vasile Chilian îi spune preotului Vasilescu, care asistă la execuţie: „Părinte, fii aproape şi nu uita să spui ce vezi, că mor pentru ţara mea!”.
Plutonul de execuţie îşi încarcă puştile, iar salvele armelor spintecă liniştea dimineţii.
Corpurile neînsufleţite ale eroilor sunt aruncate într-o groapă comună, iar deasupra sunt puşi bolovani de pământ şi câteva brazde de iarbă. O bătrănă culege de pe camp câteva flori şi le pune pe mormântul comun, culorile acestora având putere de simbol: maci roşii, măselăriţă cu floarea de culoarea grâului şi câteva albăstrele.
*
În noaptea de 21/22 mai 1917, Vasile Chilian a ajutat un grup de prizonieri români, evadaţi din lagărele germane – căpitanul Barbu Pârâianu, locotenentul Popescu Iancu din R 70 I, un plutonier-major şi trei sergenţi – să treacă peste râul Putna şi să ajungă în liniile româneşti.
În momentul în care prizonierii evadaţi se apropiau înotând de malul stâng al Putnei, sergentul Gheorghiu a fost prins de un vârtej, strigând după ajutor. Santinelele germane au lansat rachete luminoase, trăgând cu armele şi aruncând grenade. Unul dintre sergenţii români a fost omorât, iar locotenentul Popescu a fost ranit grav, murind peste trei zile (a fost îngropat în cimitirul oraşului Odobeşti). Căpitanul Pârâianu, plutonierul-major şi cei doi sergenţi au fost prinşi şi escortaţi în oraşul Odobeşti.
Prizonierii au fost percheziţionaţi de germani, iar la gâtul unuia dintre ei s-au găsit, într-o pungă de gutapercă, schiţe cu amplasarea unităţilor germane de pe linia frontului şi mai multe scrisori, adresate armatei române, unele semnate de Vasile Chilian. În seara aceleiaşi zile, Vasile Chilian a fost arestat de o patrulă germană, la domiciliul său din satul Tichiriş (pendinte de comuna Vidra, jud. Vrancea), fiind internat în arestul din municipiul Focşani.
Curtea Marţială a Diviziei 89 Infanterie germane din Focşani a instrumentat cazul, condamnându-l la moarte pe Vasile Chilian. Toma Costea, Ştefan Săcăluş şi Dumitru Pantazi au fost de asemenea condamnaţi la moarte, fiind consideraţi complici (i-au însoţit pe prizonierii evadaţi până la Vasile Chilian, pentru a-i ajuta să treacă râul Putna). Tot la moarte a fost condamnat şi sergentul Gălăţeanu, acuzat de evadare. Sentinţa a fost pronunţată la 22 mai 1917.
**
Ultimii prizonieri români pe care Vasile Chilian a reuşit să-i treacă prin liniile germane în cele române, la 6 mai 1917, au fost căpitanul Moloiu N. - evadat din lagărul din Slatina – şi caporalul Tudose I. din Regimentul 24 Infanterie. Cei doi prizonieri au fost conduşi din comuna Bisoca, jud. Buzău până la podul de la Schitul Tarniţa (în satul Găgeşti, jud. Vrancea), primind la despărţire o schiţă cu localizarea trupelor germane, pentru a fi transmisă armatei române.
Se estimează că, până în mai 1917, Vasile Chilian a ajutat peste 2.000 de soldaţi şi ofiţeri români, evadaţi din lagărele germane, să treacă în liniile româneşti.
Căpitanul Barbu Pârâianu, deşi a fost condamnat la moarte nu a mai fost executat la 5 septembrie 1917, evadând din celulă pe fondul unei altercaţii între militarii germani. În 1930 avea gradul de general şi comanda Regimentul 4 Infanterie. Fiind întrebat despre prizonierii executaţi de germani la Focşani s-a declarat impresionat de patriotismul acestora, susţinând: „Merită toată lauda şi pot fi trecuţi ca eroi în Cartea Neamului, iar patriotismul lor ca un exemplu viitoarelor generaţii”.


Principele Carol I:
Ţara vă va fi recunoscătoare!

 
 
La 30 august/11 septembrie 1877, Armata Română a cucerit Reduta Griviţa 1, după ocuparea în prealabil, de Regimentul 13 Dorobanţi, a redanului din faţa redutei, scriind o pagină de glorie a Războiului de Independenţă (1877-1878). Deşi armata otomată a încercat în timpul nopţii să reocupe reduta, prin intermediul unor contraatacuri, militarii români au rămas pe poziţii, consemnându-se 2.565 de morţi şi răniţi la finalul luptelor.
Succesul Armatei Române la Griviţa a fost un prilej pentru principele Carol I de a adresa militarilor prin Ordin de Zi: „Sub focul cel mai viu al inamicului aţi înfruntat moartea cu bărbăţie, aţi luat o redută, un drapel şi trei tunuri. Ţara vă va fi recunoscătoare de devotamentul şi abnegaţia voastră; (...) deplâng cu voi bravii camarazi căzuţi pe câmpul de onoare, dar sângele vărsat nu va fi în zadar; dintr-însul va rodi mărirea şi independenţa patriei”.
La iniţiativa regelui Carol I, în memoria eroilor români de la Griviţa s-a amenajat şi inaugurat Mausoleul de la Griviţa, în anul 1902, în criptele acestuia fiind centralizate osemintele a 1.300 de militari români.
În prezent, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a demarat procedurile pentru restaurarea Complexului memorial de la Griviţa, după ce, în anul 2016, busturile eroilor Gheorghe Şonţu şi Grigore Ion Alucăi, realizate de Studioul de Arte Plastice al Armatei, au fost reamplasate pe soclurile din curtea Muzeului de la Poradim.

Ceremonia dedicată aniversării a 100 de ani
de la moartea eroinei
sublocotenent Ecaterina Teodoroiu
– Străoane,  22 august 2017– 

 
Marţi, 22 august 2017, la monumentul dedicat sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, situat în comuna Străoane, sat Muncelu, judeţul Vrancea, a avut loc ceremonia militară şi religioasă dedicată comemorării a 100 de ani de la eroica jertfă în bătălia de la Mărăşeşti, a celei care a fost supranumită „Eroina de la Jiu“.
 Activitatea organizată de Ministerul Apărării Naţionale, în colaborare cu autorităţile locale, s-a desfăşurat în contextul Centenarului Primului Război Mondial şi a debutat cu o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoţi.
La ceremonie au participat prefectul judeţului Vrancea, vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Vrancea, primăria Străoane, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Afacerilor Interne, precum şi elevi de la şcoala nr. 2 „Ecaterina Teodoroiu“ din municipiul Târgu Jiu şi de la şcolile gimnaziale din Străoane (Vrancea) şi Scoarţa (Gorj).
Au fost depuse coroane de flori din partea Guvernului României, Consiliului Judeţean Vrancea, Instituţiei Avocatul Poporului, Prefecturii Vrancea, Ministerului Apărării Nţionale, Ministerului Afacerilor Externe, Primăriei Străoane şi unele O.N.G. –uri.
Tot în contextul acestei manifestări a fost sfinţit şi un monument ridicat din iniţiativa autorităţilor locale, chiar pe locul unde acum 100 de ani, murea răpusă de focurile mitralierelor inamicului, împreună cu camarazii ei, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu.
 
 
„Eroina de la Jiu – sublocotenent Ecaterina Teodoroiu
 
Devenită erou naţional datorită faptelor sale de vitejie, Ecaterina Teodoroiu, pe numele său adevărat Cătălina Vasile Toderoiu, a văzut lumina zilei la 14 ianuarie 1894 la Vădeni, Gorj.
În condiţiile declanşării Primului Război Mondial, se va înrola într-o unitate de cercetaşe din Bucureşti, cohorta „Păstorul Bucur“. În anul 1914 revine la Târgu-Jiu, activând în cadrul cohortei de cercetaşi „Domnul Tudor“.
După intrarea României în război, Ecaterina va activa ca asistentă medicală pe frontul de la Târgu-Jiu, acordând îngrijire răniţilor, printre care s-a aflat şi fratele său Nicolae. Moartea acestuia a determinat-o să solicite transferarea la o unitate de combatanţi, în noiembrie 1916 fiind încadrată în Regimentul 18 Gorj.
În luptele de la 6 noiembrie 1916 de la Filiaşi, a fost rănită grav, fiind internată în mai multe spitale din Craiova, Bucureşti şi Iaşi. În spitalul din Iaşi a fost vizitată de către M.S. Regina Maria.
Pentru faptele sale de arme, i se conferă gradul de sublocotenent onorific, fapt de excepţie în istoria armatei române la aceea dată, iar Comandamentul Marii Legiuni a Cercetaşilor i-a decernat Medalia „Virtutea Cercetăşească de aur“. Prin Înaltul Decret nr. 191 din 10 martie 1917, publicat în Monitorul Oficial nr. 292 din 16 martie 1917, este distinsă cu Medalia „Virtutea Militară de Război“ clasa a II-a, pentru vitejia şi devotamentul de care a dat dovadă pe câmpul de luptă.
În cea de-a doua decadă a lunii august, când bătălia de la Mărăşeşti intrase în faza ultimelor confruntări, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu se află în fruntea unui pluton din Regimentul 43/59 Infanterie Lupeni. La 22 august, unitatea sa acţiona în zona dealurilor Muncelu şi Secul, urmând să participe la un atac greu. Pe timpul retragerii, Ecaterina a fost lovită de două gloanţe de mitralieră, căzând eroic la datorie. Ultimile ei cuvinte au fost: „Înainte băieţi, sunteţi cu mine“.
A doua zi, 23 august 1917, soldaţii din pluton au înmormântat-o pe locul numit „La Poenile Popii“, pe raza comunei Fiţioneşti, judeţul Vrancea. După 4 ani, în anul 1921, autorităţile au decis realizarea uni monument în cinstea eroinei şi mutarea osemintelor acesteia la Târgu-Jiu, într-un sarcofag amplasat în centrul oraşului. 
 


22.08.2017
Paşi prin istorie
Cimitirul eroilor din Dealul Florilor
 
 

La finele Primului Război Mondial, pe Dealul Florilor din municipiul Dej a fost amenajat un Cimitir al eroilor, cuprinzând mormintele a 350 eroi, de diferite naţionalităţi, morţi în luptă sau în prizonierat.
În perioada interbelică s-au desfăşurat activităţi de centralizare a osemintelor eroilor, astfel că, în anul 1938, în cimitir figurau înhumaţi 430 eroi.
În prezent, Cimitirul eroilor din Primul Război Mondial este integrat în Cimitirului central din municipiul Dej, în cadrul acestuia fiind înhumaţi 566 eroi, din care 416 identificaţi (253 români, 116 unguri, 23 ruşi, 13 sârbi, 6 germani şi 5 evrei) şi 150 neidentificaţi.
Evidenţa nominală a eroilor români centralizaţi în Cimitirul eroilor din Dealul Florilor poate fi consultată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista Morţilor de Război.

21.08.2017
Resfinţirea Cimitirului de onoare al eroilor români şi străini din comuna Oituz
 
 
 
Sâmbătă, 19 august 2017, a avut loc resfinţirea Cimitirului de onoare al eroilor români şi străini din Oituz, judeţul Bacău, restaurat de către Primăria comunei Oituz.
Activitatea, organizată de Ministerul Apărării Naţionale în colaborare cu autorităţile locale, s-a desfăşurat în contextul Centenarului Primului Război Mondial, 2017 fiind declarat „Anul Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz - 100”.
La ceremonia militară şi religioasă, Ministerul Apărării Naţionale a fost reprezentat de Secretarul de stat Mircea Duşa, şeful Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare.
Un sobor de preoţi ortodocşi şi catolici a oficiat serviciului religios, iar Înaltpreasfinţitul Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, s-a adresat asistenţei, menţionând că peste 200 de preoţi militari au participat la Războiul de Întregire, 30 de ierarhi murind în luptă şi în prizonierat, fiind răniţi sau declaraţi dispăruţi.
În acest context, Înaltpreasfinţitul Ioachim a acordat Diploma de Onoare a Centenarului preşedintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, precum şi unor persoane din administraţia publică centrală şi locală.
A urmat discursul secretarului de stat Mircea Duşa, care a precizat că sintagma „«România, pilon de stabilitate şi securitate în regiune» nu este doar un slogan, ci reprezintă aprecierile internaţionale pe care partenerii de alianţe şi liderii mondiali le-au exprimat în nenumărate rânduri”. De asemenea, domnul Mircea Duşa a menţionat moartea în lupta de la Oituz a caporalului Constantin Muşat, în timp ce le striga camarazilor „Grenade, băieţi, daţi grenade!”, referindu-se şi la eforturile care se fac în prezent pentru identificarea numelui eroilor români care au murit în Primul Război Mondial.
Lăudând autorităţile administraţiei publice locale pentru implicarea în restaurarea cimitirelor eroilor din Primul Război Mondial, domnul Mircea Duşa a susţinut în încheiere: „Centenarul Primului Război Mondial este un prilej de rememorare a faptelor de arme ale armatei române, dar şi de păstrare vie a memoriei celor care au murit pentru ţară, iar autorităţile locale din zona Oituz au dovedit acest lucru, restaurând şi reinaugurând Cimitirele eroilor de la Bogdăneşti şi Poiana Sărată. Este o dovadă a faptului că inscripţia de pe monumentul central din cimitirul eroilor de la Poiana Sărată, Nu vărsaţi lacrimi pe mormântul eroilor, ci mai curând slăviţii!, are ecou în sufletele generaţiei prezente şi, cu siguranţă, şi va avea şi în inimile generaţiilor viitoare”.
Ceremonia a continuat cu depunerea unor coroanelor de flori, la Monumentul central al cimitirului, din partea Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului României, Guvernului României, Primăriei Comunei Oituz, Consiliului Judeţean Bacău, Membrilor Corpului Diplomatic (Ambasadele Regatului Unit al Marii Britanii, Federaţiei Ruse, Republicii Moldova şi Bulgariei) şi Ministerului Apărării Naţionale. Au mai depus coroane de flori Ministerul Afacerilor Externe, Instituţia Prefectului Bacău, Administraţia Penitenciarelor - Bacău, Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, Episcopia romano-catolică Iaşi, Asociaţia NeamUnit şi ANCE-Bacău.
Activitatea s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare, primită cu aplauze de cei peste 500 de spectatori care au asistat la ceremonie.
***
Cimitirul eroilor din comuna Oituz (fostă Grozeşti), a cărui construcţie a început în anul 1920, a fost inaugurat în ziua de 4 decembrie 1921. Ulterior, cimitirul a fost reorganizat, prin centralizări succesive, de către Societatea „Cultul Eroilor“, Comitetul Central Bucureşti, în perioada 1930-1931.
În cimitir sunt înhumaţi 61 de eroi români, germani şi unguri, în morminte individuale, iar în osuar, amplasat în faţa monumentului central, sunt depuse osemintele eroilor români şi de alte naţionalităţi.
Osemintele centralizate în Cimitirul eroilor au fost exhumate de pe raza comunei Grozeşti. Numărul mic al eroilor identificaţi, înhumaţi în această necropolă, se datorează „luptelor grele ce s-au dat pe această zonă, eroii fiind găsiţi în (...) în tranşee, în diferite gropi comune“.
Pe latura din spate a zidului cimitirului sunt montate patru plăci din marmură cu inscripţia: „Ostaşi din comuna Grozeşti căzuţi în războiul 1916-1919“, fiind apoi dăltuite numele eroilor.
Pe faţada monumentului central sunt montate efigiile din bronz ale generalului Eremia Grigorescu (conducătorul armatei române în primele două bătălii de la Oituz), stema României şi o plachetă din bronz, pe care sunt reprezentate o ramură de lauri, o cască ostăşească şi două spade încrucişate. La baza operei comemorative este inscripţionat textul: „Viteji ce aţi căzut pentru ţară,/Ostaşi ai credinţei, soldaţi/Oriunde-n morminte voi staţi/Vă fie ţărâna uşoară”.


07.08.2017
Eroul lunii
Căpitan Andreiescu V. Ioan:
 
Nu vă temeţi copii, ne vom revedea în curând!

 
La Mărăşeşti este 7 dimineaţa, iar ziua de 14 august 1917 nu debutează sub auspicii pozitive.
Artileria germană începe un puternic bombardament de artilerie. Obuzele cad peste tot. Creasta şi pantele dealurilor sunt acoperite de gaze şi fum. Bombele incendiare năruiesc mai multe case din satul Diocheţi şi din comuna Moviliţa, iar gazele toxice ucid o serie de civili.      Militarii români din Regimentul 10 Vânători pornesc la asalt, iar o luptă violentă se încinge pentru ocuparea cotei 334. Căpitanul Andreiescu V. Ioan, în fruntea companiei sale, înaintează în prima linie, pentru a ajunge pe coama dealului. Rând pe rând, militarii români cad eroic. Căpitanul Andreiescu moare cu degetul pe trăgaciul mitralierei, dorindu-şi ca tranşeele germane să fie ocupate de camarazii săi. Aspiraţia i-a fost îndeplinită, cu preţul a peste 3.000 eroi români, germanii fiind obligaţi să se retragă.
Pentru faptele sale de arme, căpitanului Andreiescu V. Ioan i s-a acordat post-mortem Ordinul Mihai Viteazul, prin Decretul Regal nr. 1172/octombrie 1917, pentru vitejia cu care a luptat la 14 august 1917, în atacul cotei 334, servind drept pildă companiei sale.
*
Căpitanul Andreiescu V. Ioan s-a născut în Bucureşti, fiind de profesie avocat. Ca ofiţer rezervist, căpitanul Andreiescu V. Ioan a participat la Campania din Bulgaria, în al Doilea Război Balcanic (1913). În Primul Război Mondial a comandat Compania a 7-a din Regimentul 10 Vânători, participând la luptele din Dobrogea. De asemenea, a mai fost implicat  în luptele de la Predeal, unde a fost rănit de o rafală de 19 gloanţe. Soldaţii au crezut că nu aveau să-şi mai revadă vreodată sănătos comandantul, însă căpitanul Andreiescu i-a încurajat cu voce stinsă: Nu vă temeţi copii, ne vom revedea în curând! Luptaţi tot aşa de bine!
După o lungă perioadă de recuperare, realizată la Sanatoriul Gerota din municipiul Bucureşti, căpitanul Andreiescu a fost trimis pe


Comemorarea eroilor români la Mărăşeşti şi Focşani

 
Duminică, 6 august 2017, o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a participat la ceremoniile oficiale organizate la Mausoleele Eroilor de la Mărăşeşti şi Focşani, ce marchează 100 de ani de la glorioasele lupte purtate de Armata Română în Primul Război Mondial.
Activitatea comemorativă de la Mărăşeşti, desfăşurată începând cu ora 20.00, a debutat cu intonarea imnului de stat, simultan cu tragerea a 21 de salve de tun, în memoria celor care au luptat şi s-au jertfit pentru înfăptuirea Marii Uniri.
Pe timpul manifestării au ţinut cuvântări: Preşedintele României, Excelenţa sa domnul Klaus Iohannis, preşedintele Senatului – domnul Călin Popescu-Tăriceanu şi preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea – domnul Marian Oprişan.
La ceremonie au mai participat reprezentanţi ai Guvernului României, Camerei Deputaţilor, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, care – alături de personalităţile menţionate anterior – au depuse coroane de flori la mausoleu. Totodată, membrii corpului diplomatic acrediţati la Bucureşti, care au fost prezentaţi la activitate, au omagiat memoria eroilor români. Un numeros public, de aproximativ 2.000 de cetăţeni, a asistat la această sărbătoare.
Evenimentul a cuprins momente emoţionante, precum: susţinerea unui scurt istoric al luptelor din zona Mărăşeşti de către veteranul din teatrele de operaţii – plt. (r.) Daniel Porumb, decorarea drapelelor de luptă ale unor mari unităţi militare care au luptat în vara anului 1917, oferirea de către preşedintele României a drapelului comemorativ „Centenarul Bătăliei de la Mărăşeşti”, aprinderea de către un paralimpic a unor torţe concomitent cu intonarea Semnalului ”Stingerea” şi lansarea emisiunii filatelice ”Pe aici nu se trece!”.
Inaugurat la 18 septembrie 1938 în prezenţa regelui Carol al-II-lea şi a unei impresionante asistenţe – Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti, cunoscut în epocă cu numele de Biserica Neamului, a fost construit la iniţiativa Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române.
Societatea Mormintele Eroilor Căzuţi în Război s-a ocupat, începând din 7 august 1922, cu exhumarea osemintelor eroilor de pe frontul de la Mărăşeşti şi depunerea acestora în criptele mausoleului. Criptele au fost inaugurate în prezenţa reginei Maria, la 27 septembrie 1924.
În septembrie 1924, a fost depus în capela centrală a mausoleului sarcofagul cu rămăşiţele pământeşti ale generalului Eremia Grigorescu (decedat la 21 iulie 1919), comandantul Armatei I-a române pe frontul de la Mărăşeşti.
În mausoleu sunt depuse osemintele a cca. 5.073 eroi români, din care peste 1.800 sunt identificaţi nominal.
La ceremonia de la Mausoleul Eroilor din municipiul Focşani, care s-a desfăşurat în data de 6 august 2017, începând cu ora 11.00, au fost rostite alocuţiuni de către domnul Sorin Ionel Florin HORNEA – Prefectul judeţului Vrancea şi de domnul general Lucian FOCA – comandantul Comandamentului Forţelor Întrunite din MinisterulApărării Naţionale.
S-au depus coroane de flori din partea Preşedinţiei României, Guvernului României, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului local şi Primăriei municipiului Focşani, Consiliului Judeţean Vrancea, precum şi din partea unor organizaţii nonguvernamentale şi a unor partide politice.
Manifestarea de la Mausoleul Eroilor din Focşani – aşezământ ce adăposteşte osemintele a 1.422 eroi căzuţi la datorie în vara anului 1917 –  s-a bucurat de prezenţa unei asistenţe numeroase.

03.08.2017
Paşi prin istorie


Regele Ferdinand I:
Onoare celor care şi-au lăsat viaţa pentru apărarea patriei lor!
 
 
 

            În perioada 24 iulie/6 august – 21 august/3 septembrie 1917 s-a desfăşurat cea mai importantă încleştare armată de pe frontul românesc, armata germană încercând să spargă, pe o lungime de 35 de km, defensiva armatei române şi ruse, în ceea ce a rămas în istorie cu numele de Bătălia de la Mărăşeşti.
           Apogeul luptei a avut loc la 6/19 august 1917, când 5 divizii de infanterie germane, comandate de generalul von Morgen, au atacat între Panciu şi Mărăşeşti, zonă apărată de diviziile române.
          La 12/25 august 1917, Regele Ferdinand s-a adresat militarilor care luptau la Mărăşeşti, mulţumindu-le pentru bravură şi onorându-i pe cei care au murit: Cu mândrie Mă uit la voi şi vă aduc mulţumirile Mele cele mai călduroase şi recunoştinţa Mea ofiţerilor şi trupei, care v-aţi purtat atât de bravi. Onoare celor care şi-au lăsat viaţa pentru apărarea patriei lor. (...)           Vitejia ce aţi arătat până aici îmi dă dreptul să privesc cu încredere în viitor, căci luptăm pentru bunurile noastre cele mai sfinte şi cauza noastră e justă, de aceea şi biruinţa trebuie să fie a noastră.
           După 15 zile de luptă efectivă, în care au realizat peste 60 de contraatacuri, militarii români au rezistat pe poziţii cu preţul a 5.125 morţi, 12.467 răniţi şi 9.818 dispăruţi. Armata a IV-a rusă a înregistrat 7.083 morţi, 10.400 de răniţi şi 8.167 dispăruţi, iar Armata a IX-a germană a raportat pierderi de până la 65.000 de oameni (morţi, răniţi şi dispăruţi).
În memoria eroilor români de la Mărăşeşti s-a amenajat un mausoleu, cunoscut în epocă cu numele de Biserica Neamului, din iniţiativa Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române. Costurile au fost de cel puţin 5.500.000 lei aur.
          Mausoleul a fost inaugurat la 18 septembrie 1938, în prezenţa regelui Carol al-II-lea şi a unei impresionante asistenţe. La realizarea acestui impresionant monument şi-au adus contribuţia arhitecţii Constantin Pomponiu şi George Cristinel, pictorul Eduard Săulescu şi sculptorii Ion Jalea şi Corneliu Medrea.
           Societatea Mormintele Eroilor Căzuţi în Război s-a ocupat, începând din 7 august 1922, cu exhumarea osemintelor eroilor de pe frontul de la Mărăşeşti şi depunerea acestora în criptele mausoleului. Criptele au fost inaugurate în prezenţa reginei Maria, la 27 septembrie 1924.
            În septembrie 1924 a fost depus în capela centrală a mausoleului sarcofagul cu rămăşiţele pământeşti ale generalului Eremia Grigorescu (decedat la 21 iulie 1919), comandantul Armatei I-a române pe frontul de la Mărăşeşti.
            În mausoleu sunt depuse osemintele a cca. 5.073 eroi români, din care peste 1.800 sunt identificaţi nominal.
            Evidenţele nominale ale eroilor români identificaţi, ale căror oseminte sunt depuse în Mausoleul eroilor de la Mărăşești, pot fi consultate pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista morţilor de război.


21.07.2017
Cătăţenii României şi-au comemorat eroii căzuţi la Mărăşti

 
            Omagierea eroilor, care în urmă cu 100 de ani s-au jertfit la Mărăşti pentru împlinirea dezideratului naţional de realizare a României Mari, a constituit prilejul care a adus laolaltă, în după-amiaza zilei de 20 iulie 2017, reprezentanţi ai Guvernului, prin prezenţa ministrului apărării naţionale şi a ministrului culturii, care împreună cu autorităţile locale au participat la ceremoniile militare şi religioase şi la manifestările culturale dedicate jertfei acestor eroi.
            În deschiderea manifestărilor, pe platoul Mausoleului Eroilor Români de la Mărăşti, au răsunat impresionante cântece de cătănie, interpretate de Corul „Pastorala“, urmate de oficierea serviciului religios.
            În memoria eroilor s-au depus coroane de flori din partea reprezentanţilor Guvernului României, ai Corpului diplomatic, Consiliului Judeţean Vrancea şi ai autorităţilor locale.
            Evenimentul comemorativ s-a încheiat printr-un moment de muzică clasică, interpretat de cvartetul „Finalis“.
           Prezenţa unor copii, îmbrăcaţi în costume populare româneşti aveau parcă menirea de a ne reaminti că majoritatea celor care s-au jerfit pentru ţară erau fii ai satelor din această zonă.
            În continuarea manifestărilor, prilejuite de Centenarul Primului Război Mondial, astăzi, 21 iulie a.c., ora 17.00, la sala „Ansamblul Ţara Vrancei“, din municipiul Focşani, va avea loc vernisajul expoziţiei fotografice „Armata Română în Marele Război 1916-1918“, organizat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cu sprijinul Consiliului Judeţean Vrancea, iar la Cinema „Balada“ se va marca deschiderea Galei Filmului românesc, dedicat Primului Război Mondial, având loc în premieră proiecţia filmului documentar “Ecaterina Teodoroiu”, în prezenţa regizorului şi a actorilor din rolurile principale.


19.07.2017
Comemorarea eroilor de la Mărăşti

 
          Cu prilejul Centenarului Bătăliei de la Mărăşti, ieri, 18 iulie 2017, domnul Klaus Johannis, preşedintele României, a participat la ceremonia de comemoarare a eroilor români care au murit în luptă.
          Evenimentul s-a desfăşurat la Mausoleul eroilor români de la Mărăşti şi a constat în intonarea imnului de stat al României, oficierea unei slujbe religioase, depunerea unei coroane de flori, ţinerea unui discurs omagial şi decernarea Drapelul Comemorativ „Centenarul Bătăliei de la Mărăşti”.
          În discursul său, preşedintele României a precizat: Acum o sută de ani, locul în care ne aflăm a cunoscut prima mare victorie a Armatei Române în Războiul de Întregire a neamului. Ea a fost înfăptuită prin jertfa de sânge a militarilor români, însufleţiţi de ordinele marilor oşteni ai ţării, care îşi dorm somnul de veci în Mausoleul eroilor de la Mărăşti: mareşalul Alxandru Averescu, generalii Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu şi Nicolae Arghirescu. În numele statului român, am venit aici pentru a arăta recunoştinţa noastră şi pentru a cinsti memoria acestor eroi. Pe sacrificiul lor se sprijină România de astăzi, un stat unit, demn şi respectat.
          *
          Mausoleul eroilor de la Mărăşti a fost inaugurat în anul 1938, fiind realizat la iniţiativa Societăţii „Mărăşti“. Opera de artă a fost construită după proiectul arhitectului Pandele Şerbănescu, sculptura fiind realizată de artistul Aurel Bordenache.
          În cadrul necropolei sunt centralizate osemintele a 5.396 eroi români, ruşi şi germani din Primul Război Mondial.
 




17.07.2017
Paşi prin istorie


Regele Ferdinand I:
Porniţi la luptă cu braţul oţelit!

 
În Bătălia de la Mărăşti, 11/24 iulie-19 iulie/1 august 1917, armata română a obţinut prima victorie ofensivă în Campania anului 1917, militarii români fiind motivaţi în luptă de mesajul regelui Ferdinand I: Mult aşteptata zi a sosit, când după luni de repaus şi refacere, iarăşi puteţi arăta duşmanului vitejia strămoşească. Porniţi la luptă cu braţul oţelit, cu inima sus, cu sufletul plin de dorul de biruinţă, purtaţi drapelele înainte. Alungaţi duşmanul din pământul strămoşesc, fiţi plini de vitejie, plini de toate virtuţile ostăşeşti.
Infanteriştii români au pătruns 20 de km în dispozitivul german, pe o lungime de 30 de km, luând prizonieri peste 2.700 de militari germani, alţi 15.000 de inamici fiind răniţi în luptă sau în bombardament.
Preţul succesului a fost plătit cu sângele a 1.469 de militari români, morţi în timpul atacului, ca urmare a luptelor care s-au dus pe alocuri la baionetă.
Pe locul desfăşurării luptelor, la iniţiativa Societăţii „Mărăşti“, înfiinţată la dorinţa mareşalului Alexandru Averescu, s-a amenajat Mausoleul eroilor de la Mărăşti.
Cu o suprafaţă de 1000 mp, mausoleul a fost construit după proiectul arhitectului Pandele Şerbănescu, sculptura fiind realizată de către Aurel Bordenache.
Piatra de temelie a fost pusă la 10 iunie 1928, la ceremonie participând Regina Maria, Princepele Regent Nicolae, reprezentanţi ai Societăţii „Mărăşti“, delegaţi ai Marelui Stat Major şi ai regimentelor care au luptat la Mărăşti. Lucrările au fost încheiate în anul 1938.
La subsolul mausoleului sunt amenajate criptele în care sunt depuse osemintele a 5.396 eroi români, ruşi şi germani din Primul Război Mondial.
Lângă osuarele eroilor sunt amenajate criptele în care au fost depuse osemintele ofiţerilor români, căzuţi în Bătălia de la Mărăşti. Ulterior, aici s-au mai amenajat sarcofagul mareşalului Alexandru Averescu şi criptele generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu şi Nicolae Arghirescu, participanţi la Bătălia de la Mărăşti.
Evidenţele nominale ale eroilor români identificaţi, ale căror oseminte sunt depuse în Mausoleul eroilor de la Mărăşti, pot fi consultate pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista morţilor de război.

Căpitanul Brutus I. Drăgănescu - eroul de la Mărăşeşti
 
În a cincea zi a Bătăliei de la Mărăşeşti (24 iulie/6 august-21 august/3 septembrie 1917), atacul artileriei române s-a dezlănţuit pe toată linia de la şoseaua Focşani – Mărăşeşti şi până la Siret.      
Regimentul 9 Vânători a aşteptat cu nerăbdare momentul atacului. Militarii au ieşit din tranşee, pornind cu avânt în terenul de şes, fără niciun adăpost. În clipa în care trupele se aflau sub tirul nimicitor al artileriei duşmane, căpitanul Drăgănescu a sărit din tranşee, în fruntea companiei sale, căzând cu trupul sfâşiat de o schijă. Ordonanţa sa l-a transportat, sub focul inamic, la ambulanţa regimentului, însă nu a mai putut fi salvat. A fost înmormântat pe malul Siretului, alături de camarazii căzuţi în aceeaşi zi.
Căpitanul erou Brutus I. Drăgănescu a fost distins cu Ordinul „Steaua României” cu spade, ca recunoştinţă pentru serviciile militare aduse statului român. Presa a elogiat vitejia bravului căpitan. Astfel, la 19 august 1917, ziarul Neamul Românesc l-a considerat o dovadă a spiritului de jertfă: (...) judecătorul Drăgănescu era un excelent militar, o fire esenţialmente războinică, care purta în piept răsplata vitejiei dată de însăşi mâna Suveranului, iar pe trup dovada neştearsă a spiritului de jertjă consfinţit de rana căpătată la Amzacea”.
*
Căpitanul Brutus Drăgănescu s-a născut în 16 septembrie 1884, la Constanţa, în familia doctorului Ioachim C. Drăgănescu. A urmat cursurile primare la Constanţa, liceul la Craiova, iar Facultatea de Drept a absolvit-o la Bucureşti. A profesat mai întâi avocatura, apoi a intrat în magistratură.
Sublocotenent de rezervă în Regimentul 9 Vânători, din 1907, a participat la Campania din 1913, fiind înaintat la gradul de locotenent, în septembrie 1913.
La intrarea României în Războiul de Întregire naţională, Brutus I. Drăgănescu a fost mobilizat comandant de companie în Regimentul 9 Vânători, luând parte la toate luptele date de această unitate.
În bătălia de la Amzacea, din septembrie 1916, a fost grav rănit, fiind nevoit să părăsească linia frontului. Pentru curajul său, Brutus I. Drăgănescu a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” cu spade, revenind pe front la cererea sa, în decembrie 1916.
A fost înaintat la gradul de căpitan, în aprilie 1917, participând la toate luptele în care a fost implicat regimentul său la Mărăşeşti.



10.07.2017
Paşi prin istorie
Eroii de la Cluj-Napoca
 
 
 
În timpul Primului Război Mondial, eroii de diferite naţionalităţi care au murit pe raza municipiului Cluj-Napoca au fost înhumaţi în cimitirul militar de garnizoană.
La finalul conflictului, cimitirul de garnizoană a fost transformat într-un cimitir al eroilor, lucrările de reamenajare fiind coordonate de Societatea „Mormintele eroilor căzuţi în război“. Cimitirul eroilor, amplasat în prezent pe Calea Turzii, nr. 116, a fost compus din 4 parcele, în care au fost amenajate 140 de morminte individuale, marcate prin cruci din beton.
În cripta amenajată sub troiţă – monumentul central al cimitirului în perioada interbelică - au fost centralizate osemintele a 602 eroi necunoscuţi. Ulterior, în cadrul cimitirului au mai fost înhumaţi militari care au murit în al Doilea Război Mondial, pentru militarii sovietici fiind amenajată o parcelă suplimentară.
În prezent, în cimitirul eroilor din municipiul Clu-Napoca îşi dorm somnul de veci 1.657 de eroi români, austrieci, germani, sovietici şi unguri, morţi în Primul şi al Doilea Război Mondial.
Evidenţa nominală a eroilor români din Primul Război Mondial, inhumaţi în Cimitirul eroilor din municipiul Cluj-Napoca, poate fi consultată pe site-ul Oficiului la secţiunea Lista morţilor de război.

09.07.2017
Comemorarea eroilor de la Mărăşti

 
          Cu prilejul aniversării luptelor de la Mărăşti, în contextul Centenarului Primului Război Mondial, directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a participat la festivităţile de la Mărăşti, la 9 iulie 2017.
          În memoria eroilor români din Primul Război Mondial s-a oficiat un Te Deum, la biserica din Mărăşti, s-a lansat revista „Străjer în calea furtunilor“ şi s-a vernisat expoziţia de fotografie cu tema „Eroul Necunoscut“.
          În discursul său, directorul Oficiului a apreciat activitatea de comemorare a eroilor români, menţionând că eroii care au murit pentru ţară şi-au făcut datoria faţă de naţiunea română, iar în prezent este necesar ca cetăţenii români să se implice, pe bază de voluntariat, în protejarea şi îngrijirea mormintelor şi operelor comemorative de război, pentru a sprijini unităţile administrativ-teritoriale în a căror administrare se află acestea.


PREŞEDINTELE BULGARIEI LA MORMÂNTUL OSTAŞULUI NECUNOSCUT  

 
În intervalul 28-29 iunie 2017, preşedintele Republicii Bulgare, domnul Rumen Radev se află   într-o vizită oficială în România, al cărei scop este consolidarea dialogului politic dintre cele două ţări vecine, precum şi aprofundarea relaţiilor economice prin deschiderea Forumului de afaceri România-Bulgaria.  
Cu acest prilej, miercuri 28 iunie, începând cu ora 1715, preşedintele bulgar a participat, în Parcul Carol I din Bucureşti, la o ceremonie de cinstire a sacrificiului militarilor români căzuţi în războaie pentru apărarea ţării.
După ce a salutat Garda de Onoare, Rumen Radev a depus o coroană de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut şi a semnat în cartea de onoare a Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.
Reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au pregătit şi susţinut pentru oaspetele bulgar o prezentare în limba engleză a semnificaţiei Mormântului Ostaşului Necunoscut. Şeful statului bulgar şi soţia acestuia au fost impresionaţi de istoricul celui mai reprezentativ simbol al eroismului românesc şi au mulţumit gazdelor pentru buna organizare a ceremoniei.


Ofiţeri şi diplomaţi străini acreditaţi la Bucureşti aduc un omagiu Eroului Necunoscut al României
 

Miercuri 28 iunie 2017, s-a desfăşurat la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I din Capitală o activitate de popularizare a acestui obiectiv comemorativ de război, cel mai reprezentativ pentru jertfa militarilor români căzuţi în războaie pentru apărarea fiinţei naţionale.
Evenimentul a fost organizat la iniţiativa Comandamentul Multinational de Divizie Sud-Est – structură în cadrul NATO – care derulează în perioada 26 – 30 iunie 2017 prima Săptămână de Socializare, o săptămână specială, în timpul căreia personalul HQ MND-SE, împreună cu familiile, participă la evenimente culturale, sportive şi umanitare.
În cadrul activităţii, reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au prezentat audienţei formată din ofiţeri români şi străini şi reprezentanţi ai corpului diplomatic la acreditat la Bucureşti,istoricul Mormântul Ostaşului Necunoscut şi al Memorialul Eroilor Neamului, repere semnificative pentru România. 

Eroii români de la Tiha Bârgăului (Bistriţa Năsăud)
 
           
            În Primul Război Mondial, 39 de eroi români au fost înhumaţi în comuna Tiha Bârgăului (jud. Bistriţa-Năsăud).
          Toţi eroii români au avut gradul de soldat, mormintele acestora fiind identificate, în anul 1933, de Legiunea de Jandarmi Năsăud.
          Evidenţa nominală a eroilor români poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista Morţilor de Război.
 


VIZITĂ DE LUCRU ÎN BULGARIA


 
La data de 22.06.2017, o delegaţie a ministerului apărării naţionale, formată din directorul ONCE, col.dr. Cătălin ANTON şi lt.col.ing. Constantin COŞOFREŢ, locţiitorul Şefului Centrului de Studii şi Proiectare pentru Construcţii Militare, s-a deplasat în localitatea Plevna, Bulgaria, pentru a evalua starea monumentelor construite în cinstea Războiului de Independenţă şi pentru a stabili care sunt direcţiile de acţiune pentru refacerea acestora, în cadrul unui proiect ce va finanţat din bugetul ONCE, în anul 2018.
Cu prilejul acestei vizite delegaţia MApN s-a întâlnit şi cu reprezentanţi ai Muzeului Militar Regional Plevna (PANORAMA) şi ai autorităţilor publice locale din Plevna cu care a discutat modalitatea de dezvoltare a relaţiilor de cooperare în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război, în condiţiile în care între România şi Bulgaria nu există, încă, un acord interguvernamental. 

Maior Petre Caracaş:
La asalt! Ura!


 
 
În vara anului 1917 maiorul Petre M. Caracaş participă la bătălia de la Oituz, în calitate de comandant al Batalionului 3 din Regimentul 2 Grăniceri. În seara zilei de 12 august, maiorul Petre M. Caracaş ajunge pe dealul Bâtca Carelor, având în faţă un inamic bine consolidat în teren. În dimineaţa zilei de 13 august, maiorul Caracaş dă semnalul de atac. Ineficienţa bombardamentului artileriei române în distrugerea reţelei de sârmă ghimpată a întrerupt primul asalt al grănicerilor, care s-au culcat la pământ.
Maiorul Caracaş ordonă trupei să atace, strigând: „La asalt! Ura!“ Grănicerii pornesc al doilea asalt, iar mitralierele germane îi silesc să se culce la pământ. „Înainte! La baionetă!“, ordonă maiorul Caracaş al treilea asalt, fiind doborât de gloanţele unei mitraliere germane. Brancardierii îl transportă la postul de prim ajutor, iar apoi la spitalul Regina Maria din Oneşti, unde, deşi este operat de medicii francezi, moare în noaptea aceleiaşi zile.
Maiorul Caracaş a fost înmormântat a doua zi, la 14 august 1917, cu toate onorurile militare în Cimitirul eroilor din Oneşti, devenit ulterior Ansamblu monumental. Cu acest trist prilej, pentru a evidenţia valoarea unui luptător în război, generalul Gheorghe Canacuzino a precizat: „Dragii mei, dacă Petru ar fi dat un singur pas înapoi, armata noastră ar fi fost dată peste cap şi nu se ştie ce soartă ne-ar fi pregătit luptele din ziua aceea“.
*
Maiorul Petre Caracaş s-a născut la Bârlad, la 4 august 1886, într-o familie de negustori de cherestea. Şcoala primară şi cursul inferior al liceului le-a urmat în oraşul natal, după care s-a mutat cu familia la Bucureşti. În anul 1905 a promovat examenul de bacalaureat la Liceul Lazăr, fiind admis la Şcoala militară de infanterie din Dealul Spirii, pe care o termină în 1907 cu gradul de sublocotenent, fiind repartizat la Regimentul 6 „Mihai Viteazul“ din Bucureşti. A urmat apoi Şcoala specială de artilerie şi geniu, fiind trimis la fabrica de arme Steyer, Austria, pentru recepţionarea armamentului.
La începutul anului 1914, fiind avansat căpitan, Petre Caracaş a făcut un stagiu la Arsenal şi este trecut la grăniceri. La începutul războiului, la 14/15 august 1916, se afla la Predeal, comandând pichetul de frontieră.

Eroii din municipiul Bistriţa
 
 
 
 Peste 3.000 de eroi din Primul Război Mondial, morţi în spitalele de campanie din municipiul Bistriţa, au fost înhumaţi într-un cimitir al eroilor cu o suprafaţă de 1.200 m2.
Din cauza costurilor ridicate de întreţinere a cimitirului, acesta a fost reorganizat în perioada 1936-1938, în criptele de la baza monumentului central fiind centralizate osemintele a 3.300 eroi români, austrieci, germani, ruşi şi unguri neidentificaţi, iar osemintele a 170 de eroi  identificaţi au fost depuse în 129 de morminte.
În prezent, necropola eroilor din municipiul Bistriţa este situată în cadrul Cimitirului ortodox.
Evidenţa nominală a eroilor român identificaţi, ale căror oseminte sunt centralizate în municipiul Bistriţa, poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista morţilor de război.



Spectacol de sunet și lumină la Soultzmatt
 

La 3 iunie 2017, o delegaţie a Ministerului Apărării Naţionale, din care au făcut parte şi reprezentanţi ai Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, a participat la ceremonia oficială de comemorare a eroilor români din Primul Război Mondial, morţi în prizonierat şi înhumaţi în Cimitirul eroilor din Soultzmatt, Franţa.
Cu acest prilej, delegația Ministerului Apărării Naționale a depus o coroană de flori la monumentul central din Cimitirul eroilor români, în memoria eroilor care sunt înhumaţi în necropola de război de la Soultzmatt.
În continuarea activității de comemorare a eroilor români din Primul Război Mondial, primăria din Soultzmatt a organizat un spectacol de sunet și lumină la Cimitirul eroilor români din Soultzmatt.

De asemenea, primăria din Soultzmatt a vernisat expoziția de fotografie “Soultzmatt-Wintzfelden 1914-1948”. Vizitatorii expoziției au analizat, printre altele, imagini realizate la 9 aprilie 1924, când Regele Ferdinand și Regina Maria au participat la inaugurarea cimitirului eroilor români, discutând cu primarul Valentin Ziegler și participând la slujba religioasă.
În Alsacia și Lorena sunt înhumați 2.344 de eroi români din Primul Război Mondial, 678 fiind centralizați la Soultzmatt - 553 în morminte individuale, iar 125 în două osuare -.


Ceremonie oficială de comemorare a eroilor români, înhumaţi la Soulzmatt 

       
 
O delegaţie a Ministerului Apărării Naţionale, din care fac parte şi reprezentanţi ai Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, va participa, în zilele de 3-4 iunie 2017, la o ceremonie oficială de comemorare a eroilor români din Primul Război Mondial, morţi în prizonierat şi înhumaţi în Cimitirul eroilor din Soultzmatt, Franţa.
Garda de onoare va fi asigurată de un detaşament de 32 de militari din cadrul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul“.
Municipalitatea din Soultzmatt va organiza o serie de expozitii, referitoare la prizonierii români şi la modul de viaţă al locuitorilor din Soultzmatt in Marele Război.
Activitatea se va încheia prin organizarea unui simpozion ştiintific, având ca temă Primul Război Mondial, la care vor participa specialişti francezi şi romani.
În Primul Război Mondial, pe teritoriul actual al Franţei au decedat în prizonierat peste 2.300 de militari români, dintre care 687 de eroi sunt înhumaţi în necropola de război de la Soultzmatt, regiunea Alsacia.
 

Rostirea solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial



 
            Joi, 25 mai, începând cu ora 17.45, s-a desfăşurat la Memorialul Eroilor Neamului şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I ceremonia de “Rostire solemnă a numelor eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial”. Personalităţi militare, ale vieţii culturale, politice şi sociale, militari răniţi în teatrele de operaţii, copii ai eroilor căzuţi în teatrele de operaţii, urmaşi ai eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, cetăţeni au dat citire, succesiv, unor liste ce cuprind nume de eroi.
Pentru desfăşurarea acestei activităţi, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a realizat o lucrare intitulată „Eroii Marelui Război”, volumul al III-lea, care cuprinde numele a 5000 de eroi români, căzuţi pentru ţară în Marele Război.
            In memoria eroilor români căzuţi în luptele pentru întregirea României au susţinut momente artistice Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale şi marele naist Nicolae Voiculeţ. Solemnul eveniment a fost accesibil publicului bucureştean prin transmisia live a ceremoniei pe un ecran amplasat în Parcul din Piaţa Unirii.  


România sărbătoreşte azi Ziua Eroilor
 
 
           
Nu plânge Maică Românie,
Că am să mor neîmpărtăşit!
Un glonţ pornit spre pieptul tău
Cu pieptul meu eu l-am oprit...
 
Nu plânge, Maică Românie!
E rândul nostru să luptăm
Şi din pământul ce ne arde
Nici o fărâmă să nu dăm!
 
Nu plânge, Maică Românie
Pentru dreptate noi pierim;
Copiii noştri, peste veacuri,
Onoare ne vor da, o ştim!
 
Nu plânge, Maică Românie!
Adună tot ce-i bun sub soare;
Ne cheamă şi pe noi la praznic,
Când România va fi Mare!
 
           Cu prilejul Zilei Eroilorsărbătoare naţională a poporului român – în Bucureşti, Ministerul Apărării Naţionale a organizat ceremonii militare şi religioase la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, la Monumentul Eroilor Militari căzuţi în misiune în teatre de operaţii şi pe teritoriul României, la Cimitirul Israelit Filantropia, Monumentul Eroilor Patriei (U.N.Ap.), la Cimitirul Militar Ghencea şi la Cimitirul Eroilor Revoluţiei. Anul acesta, la Cimitirul Militar Ghencea, s-a desfăşurat o ceremonie de Rostire solemnă a numelor eroilor din Primul Război Mondial.

           La ceremonia de la Mormântul Ostaşului Necunoscut au participat şi au depus coroane de flori, reprezentanţi ai Preşedinţiei, Parlamentului României, Guvernului României, Primăriei Municipiului Bucureşti şi Ministerului Apărării Naţionale. De asemenea, s-a depus o coroană de flori din partea Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti. La eveniment au mai participat oficialităţi din administraţia publică centrală şi locală, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale, elevi şi locuitori ai Capitalei.

            Manifestări similare s-au desfăşurat şi în garnizoanele din ţară, cu participarea reprezentanţilor autorităţilor locale, unităţilor şcolare, cultelor religioase, asociaţiilor de veterani şi ai organizaţiilor neguvernamentale, fiind incluse momente de Rostire solemnă a numelor eroilor din Primul Război Mondial în 20 de locaţii din ţară cu relevanţă istorică pentru jertfa militarilor români prin care s-a făcut România Mare. 
             
            Peste hotare, Ziua Eroilor a fost marcată prin organizarea de ceremonii oficiale la monumente şi cimitire de onoare de pe teritoriul mai multor state, dedicate memoriei militarilor români căzuţi în războaie pentru apărarea Ţării.
 







 
Eroii români din municipiul Făgăraş
 
 
 
Eroii români care au murit în Primul Război Mondial pe raza municipiului Făgăraş au fost înhumaţi în cimitirul ortodox şi în cimitirul catolic.
În anul 1932, în cele două cimitire existau mormintele de război a 178 eroi români, majoritatea fiind marcate ulterior cu însemne de căpătâi metalice.
În anul 1940, primăria Făgăraş a planificat să centralizeze osemintele eroilor din cele două cimitire într-o parcelă a eroilor, în care osemintele eroiilor identificaţi să fie depuse în morminte individuale, iar osemintele eroilor necunoscuţi să fie aşezate în osuare, însă proiectul nu s-a concretizat.
În prezent, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a avizat amenajarea unei Parcele a eroilor în Cimitirul ortodox nou din municipiul Făgăraş, în cadrul acesteia fiind centralizate osemintele eroilor din Cimitirul ortodox vechi. Inaugurarea parcelei va avea loc mâine, 25 mai 2017, cu prilejul Zilei Eroilor.
Evidenţa nominală a eroilor români identificaţi, morţi în Primul Război Mondial şi înhumaţi în municipiul Făgăraş, poate fi consultată pe site-ul Oficiului la secţiunea Lista morţilor de război.

Porţi Deschise la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor
 
 
Sâmbătă 20 mai a.c, începând cu ora 18.00, la sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor s-a desfăşurat evenimentul  Porţi Deschise la Castelul Ţepeş. Activitatea a fost organizată, ca în fiecare an, în preajma Zilei Eroilor, iar anul acesta s-a încadrat şi în programul Noaptea Muzeelor, context în care majoritatea instituţiilor de cultură din Capitală şi-au deschis porţile pentru bucureşteni, dar şi pentru vizitatorii sosiţi special din toată ţara, pentru această noapte a culturii şi istoriei naţionale.
Echipa Oficiului Naţional pentu Cultul Eroilor a pregătit, cu acest prilej, o serie de momente artistice dedicate promovării Cultului Eroilor şi valorilor naţionale ce s-au desfăşurat în curtea Castelului şi care au fost apreciate la superlativ de publicul prezent.
La eveniment au fost prezenţi baritonul Iordache Basalic, care a intonat imnul de stat al României, şi Muzica Reprezentantivă a Ministerului Apărării Naţionale care a pregătit un program interactiv în cadrul căruia a făcut, pentru vizitatori, o incursiune în universul instrumentelor de suflat şi percuţie ce compun orchestra Ministerului, interpretând muzică de divertisment şi de promenadă.
Oaspeţii Castelului s-au bucurat şi de un program de muzică clasică pregătit de  elevi ai Colegiului Naţional de Arte „Dinu Lipatti” din Bucureşti. Astfel, am avut cu toţii ocazia să ascultăm creaţii ale compozitorilor Ignaz Pleyel, Joseph Haydn, precum şi celebra Barcarolă a lui Jaques Offenbach. Un moment special, în programul evenimentului, l-a reprezentat recitalul de muzică susţinut de cunoscutul naist Nicolae Voiculeţ, un virtuos promotor al tradiţiilor neamului românesc.  
De asemenea, ne-a mai onorat participarea actorului Florin Nan care a recitat poezii ale lui Mihai Eminescu, George Coşbuc, Vasile Voiculescu, Tudor Arghezi. Membrii Asociaţiei „Cercetaşii Tradiţionali“ au vorbit oaspeţilor despre mişcarea cercetăşiei şi implicarea ei în Primul Război Mondial prin exemplul Ecaterinei Teodoroiu, iar Asociaţia „Tradiţia Militară“ a prezentat un exerciţiu de reconstituire istorico-militară în uniforme ale Războiului de Independenţă.  
Un moment impresionant a fost vernisarea expoziţiilor de pictură „Ecaterina Teodoroiu văzută prin ochi de copil“ şi „Castelul Ţepeş văzut prin ochi de copil“. Pe tot parcursul evenimentului au fost proiectate filme cu tematică istorică, acţiune realizată cu sprijinul Arhivei Naţionale de Filme.   
Mulţumim tuturor vizitatorilor care au trecut astăzi pragul Castelului Ţepeş!

 


 


Un erou, o floare la Mormântul Ostaşului Necunoscut



Marţi 16.05.2017, începând cu ora 10.00, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a desfăşurat activităţi de îngrijire în cadrul proiectului Un erou, o floare, la Mormântul Ostaşului Necunoscut şi Memorialul Eroilor Neamului, situate în Parcul Carol I, sector 4, Bucureşti.
Lucrările care au constat în curăţarea de vegetaţie a perimetrului Memorialului Eroilor Neamului au fost executate de elevi ai Şcolii Gimnaziale George Călinescu din Bucureşti, sub supravegherea cadrelor didactice. Copiii sunt deja prietenii Oficiului întrucât au participat şi la ediţiile anterioare ale proiectului.
Deschiderea activităţii a fost marcată de prezentarea istoricului Mormântului Ostaşului Necunoscut, cel mai important obiectiv comemorativ de război de pe teritoriul naţional. Copiii au fost impresionaţi de povestea alegerii Ostaşului Necunoscut de către elevul Amilcar C. Săndulescu, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în anul 1923, la Mărăşeşti. S-a subliniat, totodată, importanţa participării tinerilor la aceste activităţi care să contribuie la păstrarea unei imagini demne a acestor locuri cu o încărcătură simbolică deosebită.
În cadrul activităţii, copiii au avut prilejul să asiste la momentul de schimbare a gărzii la monument pe care l-au apreciat şi l-au răsplătit cu aplauze.
În încheiere, elevii au depus la Mormântul Ostaşului Necunoscut garoafe roşii şi au primit, din partea organizatorilor, diplome care le vor aminti de o zi deosebită a copilăriei lor în care s-au întâlnit cu eroii. 
 

16.05.2017
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor anunţă încheierea Concursului cu premii, Eroi şi eroism în contextul bătăliilor din anul 1917
 
În urma evaluării rezultatelor la concurs, au fost desemnaţi următorii câştigători:
I. Secţiunea învăţământ gimnazial
Premiul I: Pipa Sergiu-Armand, Şcoala gimnazială nr. 11 „Mihai Drăgan“, municipiul Bacău, jud. Bacău;
Premiul al II-lea: Ţârlea Diana Cristina, 13 ani, Liceul Teoretic „Ioan Slavici“, oraş Panciu, jud. Vrancea;
Premiul al III-lea: Caba Miruna, Şcoala Gimnazială nr. 29 „Mihai Viteazul“, municipiul Constanţa, jud. Constanţa.
Menţiuni:
Menţiunea I: Micu Sebastian, Şcoala Gimnazială nr. 1 Valea Danului, municipiul Curtea de Argeş, judeţul Argeş;
Menţiunea a II-a: Pleşa Albert, Şcoala Gimnazială nr. 1 Valea Danului, municipiul Curtea de Argeş, judeţul Argeş;
Menţiunea a III-a: Cotfas Bianca şi Mîndru Andreea, Şcoala Gimnazială „Miron Cristea“, municipiul Topliţa, jud. Harghita.
II. Secţiunea învăţământ liceal
Premiul I: Iliescu Vlad George, Liceul Teoretic „Ioan Slavici“, oraş Panciu, jud. Vrancea;
Premiul al II-lea: Drăghici Ana Maria, Liceul „Voievodul Mircea“, municipiul Târgovişte, jud. Dâmboviţa;
Premiul al III-lea: Banu Elena Bianca, Colegiul Tehnic, municipiul Câmpulung, jud. Argeş.
Menţiuni:
Menţiunea I: Tăzlăuanu Andrada, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“, municipiul Petroşani, jud. Hunedoara;
Menţiunea a II-a: Mustaţă Teodora, Liceul Teoretic „Ioan Slavici“, oraş Panciu, jud. Vrancea;
Menţiunea a III-a: Cernamoriţ Raluca-Mihaela, Liceul Pedagogic „D.P. Perpessicius“, municipiul Brăila, jud Brăila.
Premiile, constând în cărţi cu tematică istorică acordate de Oficiu, vor fi expediate câştigătorilor prin poştă.
Vă mulţumim pentru participarea la concurs şi vă aşteptăm şi la alte concursuri ce vor fi organizate!

Un erou, o floare în Capitală
 
 
 
Vineri 12 mai a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat activitatea Un erou, o floare la Monumentul eroilor din arma geniului „Leul” din Capitală.
La manifestare au participat elevii claselor a III-a B şi a IV-a B ai Şcolii Gimnaziale nr. 143 din sectorul 5, însoţiţi de cadre didactice. În deschiderea acţiunii, secretarul general al Ministerului Apărării Naţionale, domnul Codrin MUNTEANU a realizat o scurtă prezentare a activităţii comemorative şi a contextului prilejuit de împlinirea a 100 de ani de la Primul Război Mondial.
În semn de recunoştinţă faţă de jertfa eroilor în memoria cărora este ridicat monumentul, elevii au adus şi au plantat flori albe şi roşii în zona de protecţie a operei comemorative.  
La finalul lucrărilor de curăţare a aleilor şi spaţiului înconjurător, copiii au depus flori pe frontispiciul operei comemorative de război.
Pentru strădania lor, elevii au primit diplome de onoare din partea organizatorilor.
  ***
Monumentul eroilor din arma geniului „Leul”, sculptat de Spiridon Georgescu, a fost construit pe Dealul Pirotehniei în faţa cazărmii Regimentului 1 Geniu, din iniţiativa unui comitet condus de generalul Constantin Ştefănescu-Amza (fost inspector general al Corpului de geniu, comandant al Corpului 2 Armată, profesor la Înalta Şcoală de Război, ministru de război în perioada apr. 1931-aug. 1932). Ridicat în amintirea  eroilor români din arma geniului căzuţi în Primul Război Mondial, a fost dezvelit în iunie 1929. Este situat la intersecţia b-dului Iuliu Maniu cu b-dul Geniului, sectorul 6.
Pe piedestalul monumentului, de forma unui trunchi de piramidă, se află montate meplaturi din bronz, care redau momente din activitatea de campanie a militarilor genişti şi patru statui, tot din bronz, înfăţişând ostaşi, în mărime naturală, din arma geniului din anii săi de început (un pionier, un pontonier, un transmisionist şi un militar din trupele de căi ferate). Elementul dominant îl reprezintă „Leul“ din bronz, care simbolizează rezistenţa şi vitejia armatei române în anii 1916-1917. 
Pe piedestal este înscris următorul text: „Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului“.
 

Eroii români de la Şprenghi
 
 
 
În anul 1916, în cimitirul braşovean de garnizoană Şprenghi au fost înmormântaţi eroii români care au murit în luptele din Braşov şi în împrejurimile urbei. Potrivit mărturiilor scrise „în cimitirul Sprenghi, înaintea războiului se înmormântau soldaţii morţi de morburi lipicioase: holeră, tifos etc, iar în timpul războiului germanii au înhumat eroii căzuţi în războiu. Cu intrarea inamicului în Braşov soldaţii germani şi austrieci căzuţi au fost înhumaţi în cimitirul eroilor germani, iar eroii români....cei căzuţi la marginea oraşului şi pe străzile Braşovului erau înhumaţi în acest cimitir. L-am amenajat şi fiind proprietatea oraşului, l-au luat oraşul mai departe în primire“.
Din iniţiativa Societăţii „Cultul Eroilor“, necropola a fost reamenajată în anul 1929, context în care a fost amplasată o troiţă din beton. Astfel, în cimitirul Sprenghi au fost înhumaţi în total 570 eroi din Primul Război Mondial, iar în al Doilea Război Mondial au mai fost înhumaţi 78 de militari germani.
În perioada postbelică, numărul mormintelor de eroi a scăzut treptat, locul acestora fiind luat de morminte civile. Din cele 570 de morminte de eroi, în anul 1953 mai existau în cimitir doar 189 locuri de înhumare. În anul 1976, cimitirul eroilor mai cuprindea doar 107 morminte.
Evidenţa nominală a eroilor români care au fost înhumaţi în Cimitirul eroilor Şprenghi poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista morţilor de război.


Noaptea Muzeelor la Castelul Ţepeş

 



În data de 20 mai a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor deschide porţile sediului său – Castelul Ţepeş – impozant monument istoric al Capitalei. Potrivit tradiţiei, în sâmbăta premergătoare Zilei Eroilor, instituţia aduce în atenţia publicului bucureştean domeniul cultului eroilor.
Activitatea este cuprinsă în programul Noaptea Muzeelor, iar începând cu ora 18.00, vizitatorii se vor putea bucura de următorul program:
- concert de fanfară susţinut de orchestra Muzicii Reprezentative a Ministerului Apărării Naţionale;
- venisarea expoziţiilor de pictură Ecaterina Teodoroiu văzută prin ochi de copil şi Castelul Ţepeş văzut prin ochi de copil – realizate de elevii Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza;
- microrecital de muzică clasică susţinut de către elevii Colegiului Naţional de Arte „Dinu Lipatti“ din Bucureşti;
- exerciţiu de reconstituire istorico-militară, în uniforme specifice Primului Război Mondial executat de Asociaţia Tradiţia Militară;
- moment artistic susţinut de actorul Florin Nan;
- exerciţiu de reconstituire istorico-militară, în uniforme specifice Primului Război Mondial executat de Asociaţia Tradiţia Militară.
Publicul vizitator se va putea întâlni şi cu membrii asociaţiilor Cercetaşii Tradiţionali şi NEAMUNIT – organizaţii cu domeniu de activitate complementar domeniului cultului eroilor.
Seara vor fi proiectate filme istorice, evocatoare ale sacrificiului eroilor români din Primul şi al Doilea Război Mondial.
Pe tot parcursul programului, oaspeţii pot viziona expoziţiile Armata română în Marele Război şi Pe urmele eroilor. Totodată, pot admira panorama Capitalei de pe terasa Castelului Ţepeş şi se pot bucura de alte momente surpriză pregătite de organizatori.
Vă aşteptăm alături de noi!
 

140 de ani de la Cucerirea Independenţei de Stat a României




Marţi 09.05.2017, s-a desfăşurat la monumentul Crucea Independenţei din Parcul Obor din Capitală ceremonia comemorativ-educativă dedicată împlinirii a 140 de ani de la Cucerirea Independenţei de Stat a României.
Evenimentul a fost organizat de Ministerul Apărării Naţionale, prin Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul şi Informare Publică, Statul Major General şi Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi a beneficiat de sprijinul Primăriei Sectorului 2. După intonarea Imnului de Stat al României, s-a oficiat o slujbă religioasă pentru liniştea eternă a sufletelor celor peste 3000 de eroi români care au murit pentru ţara lor în războiul din anii 1877-1878.
La activitate au participat domnul Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului României şi domnul Nicolae Nasta, secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică din cadrul Ministerului Apărării Naţionale care au rostit alocuţiuni în cuprinsul cărora au fost evocate curajul şi jertfa militarilor români care au luptat în Războiul de Independenţă. 
La manifestare au fost prezenţi elevi şi profesori de la Liceul Teoretic „Decebal“ din Bucureşti.
În finalul ceremoniei s-au depus coroane şi buchete de flori la monument, iar toţi cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria celor care au intrat în cartea eroismului Neamului Românesc.

Lucrări de îngrijire la Monumentul Eroilor din localitatea Suraia
 

 
La Monumentul Eroilor din localitatea Suraia, judeţul Vrancea, în data de 04.05.2017, s-au desfăşurat lucrări de îngrijire a monumentului şi a spaţiului adiacent acestuia, pe care le-au efectuat elevi ai Şcolii Generale din localitate, activitate pe care au încheiat-o depunând, fiecare, câte o floare.
Cu acest prilej, elevilor li s-a vorbit despre importanţa păstrării în bune condiţii a acestor locuri comemorative în care, an de an, de Ziua Eroilor, ne întâlnim pentru a aduce un pios omagiu celor care   s-au jertfit pentru ţară.
La finalul activităţii, elevii au primit din partea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor diplome, în semn de apreciere pentru participarea la una dintre activităţile proiectului Un erou, o floare.
 

Un erou, o floare



Luni 08.05.2017, începând cu ora 10.00, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a desfăşurat activitatea Un erou, o floare, la Monumentul eroilor români căzuţi în primul Război Mondial de lângă Parcul Plumbuita din Bucureşti.
 
La evenimentul menit să pună în valoare acest monument ce stă mărturie în sectorul 2 al Capitalei pentru jertfa militarilor români în prima conflagaraţie mondială, au participat elevii Colegiului Naţional Victor Babeş. În deschidere, specialiştii Oficiului le-au vorbit copiilor despre istoria acestei opere comemorative de război, accentuând importanţa gestului lor de a fi prezenţi la o activitate ce contribuie la promovarea respectului pentru eroii neamului nostru.
 
Elevii au desfăşurat activităţi de îngrijire la monument ce au constat în curăţarea perimetrului delimitat pe care se află amplasată opera comemorativă de război. La final, reprezentanţii Oficiului au oferit copiilor diplome de participare, gest al instituţiei noastre devenit deja tradiţie.
 
***
 
Monumentul eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial de lângă Parcul Plumbuita a fost ridicat de un comitet de iniţiativă condus de preotul Ion Sachelarescu de la Mânăstirea Plumbuita. Opera este creaţia arhitectului Dumitrescu, fiind dezvelită în anul 1939. Soclul, cu o singură treaptă, este surmontat de un piedestal în patru volume pe care se înalţă o coloană de plan pătrat, având forma unui trunchi de piramidă. În terminaţia coloanei se află un vultur cu aripile larg deschise, iar la bază un meplat din bronz reprezentând o cască de război aşezată pe o sabie încrucişată cu o puşcă şi două drapele. Pe laturile piedestalului sunt gravate numele militarilor români căzuţi în Primul Război Mondial. Opera comemorativă are o înălţime de aproximativ 7 metri.


Cimitirele de onoare din judeţul Bacău sunt pregătite să întâmpine Ziua Eroilor
 



 
Astăzi 3 mai 2017, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a desfăşurat, în colaborare cu autorităţile locale din municipiul Bacău, lucrări de îngrijire la Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial „Poligonul de Tragere“ din strada Constanţei. 
La activitate au participat elevi ai Colegiului Naţional „Ferdinand I“, ai Şcolii Gimnaziale „Mihai Drăgan“ şi ai Şcolii Gimnaziale „Alexandru Ioan Cuza“ din Bacău care au efectuat lucrări menite să pregătească această necropolă de război pentru comemorarea prilejuită de Ziua Eroilor – sărbătoare naţională a poporului român.
Proiectul „Un erou, o floare“, aflat anul acesta la cea de-a cincea ediţie, are ca scop sensibilizarea societăţii civile, în special a tinerei generaţii, pentru păstrarea şi îngrijirea obiectivelor comemorative de război care au rămas mărturii în timp ale recunoştinţei noastre faţă de eroii neamului.
Elevii, sub îndrumarea cadrelor didactice, au ascultat cu interes prezentările specialiştilor Oficiului demonstrând dorinţa sinceră de implicare în misiunea la care au participat. Celor prezenţi li s-a vorbit despre manifestările comemorative care, anul acesta, primesc o încărcătură emoţională deosebită, generată de împlinirea a 100 de ani de la marile victorii ale Armatei Române în Primul Război Mondial.
Oficiul Naţional pentu Cultul Eroilor mulţumeşte şi pe această cale autorităţilor locale pentru disponibilitate, elevilor şi cadrelor didactice pentru participare şi îşi exprimă speranţa că şi ediţiile viitoare ale proiectului „Un erou, o floare“ se vor bucura de aceeaşi susţinere.
De asemenea, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor aduce mulţumiri speciale Garnizoanei Bacău pentru sprijinul acordat în conferirea unui caracter solemn acestei activităţi, asigurând prezenţa a trei plutoane de militari.

La Cimitirul Eroilor din oraşul Târgu Ocna, situat lângă Biserica Sfântul Nicolae din localitate,  s-au desfăşurat în data de 03.05.2017 lucrări specifice proiectului „Un erou, o floare“, la care au participat alături de reprezentanţi ai Oficiului şi ai autorităţilor locale, elevi şi cadre didactice de la Şcoala Gimnazială nr. 1 şi Şcoala Gimnazială nr. 2 din oraş.
În urma lucrărilor pe care le-au efectuat elevii, cu hărnicie şi seriozitate, au rămas aceleaşi locuri de înhumare ale celor căzuţi pentru ţară, care acum sunt pregătite pentru ceremoniile apropiatei sărbători prilejuite de Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român.
Proiectul, pe care Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor continuă să-l desfăşoare, pune prin alăturare un erou şi o floare. Liantul celor două elemente este tânărul, copilul, care înţelege că rolul lui este foarte important.
Pentru contribuţia lor la îmbunătăţirea aspectului necropolei de război merită felicitări, atât elevii cât şi cadrele didactice care i-au îndrumat şi le transmitem, pe această cale, că Oficiul îi aşteaptă şi la ediţiile viitoare ale proiectului.




Vizită de lucru în Italia pentru construirea unui monument dedicat militarilor români

 

In perioada 25-28 aprilie 2017, directorul ONCE, Col.dr. Cătălin ANTON şi locţiitorul şefului Centrului de Studii şi Proiectări construcţii militare, Lt.col.ing. Constantin COŞOFREŢ, au desfăşurat o misiune de recunoaştere şi documentare, în localităţile Avezzano şi Altamura din Italia, în vederea construirii, în anul 2018, a unui monument dedicat militarilor români decedaţi în primul război mondial pe teritoriul Italiei. Delegaţia română s-a întâlnit cu autorităţile publice locale din cele două localităţi şi cu organizaţia italiană omologă Commissariato Generale per la Onoranze ai Caduti in Guerra, în baza acordului în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război dintre România şi Republica Italiană. În urma discuţiilor, interlocutorii italieni şi-au manifestat interesul pentru sprijinirea acestui proiect prin punerea la dispoziţia părţii române a tuturor datelor necesare stabilirii aspectelor administrative şi tehnice.





Ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de război
 

Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de război s-a semnat în data de 9 iulie 2015, cu prilejul vizitei la Bucureşti a ministrului italian al afacerilor externe.
Acordul interguvernamental româno-italian reglementează colaborarea în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război, asigurând cadrul necesar pentru identificarea, amenajarea şi îngrijirea locurilor de înhumare a eroilor căzuţi în timpul conflictelor armate. Acordul conţine, printre altele, prevederi referitoare la formele de cooperare, amplasarea mormintelor şi operelor comemorative de război, autorităţile însărcinate cu aplicarea acordului, aspectele financiare, soluţionarea disputelor.
Structurile împuternicite, responsabile cu aspectele tehnice ale aplicării acestui acord interguvernamental sunt: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (pentru partea română) şi Comisariatul General pentru Omagierea Morţilor de Război din cadrul Ministerului Apărării (pentru partea italiană).
Partea română a ratificat acordul prin Legea nr. 189 din 20 octombrie 2016.
La data de 10 aprilie 2017, a intrat în vigoare Acordul interguvernamental româno-italian, ca urmare a îndeplinirii procedurilor interne de către ambele părţi.

 *

Păstrarea şi cinstirea memoriei militarilor căzuţi în luptă sau în prizonierat, amenajarea, reabilitarea şi protejarea mormintelor şi monumentelor dedicate acestora reprezintă o datorie de onoare a fiecărui stat şi cetăţean, dar şi o obligaţie ce decurge din Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 cu privire la victimele conflictelor armate şi Protocoalele adiţionale ale acestora din 8 iunie 1977. Potrivit datelor deţinute de ONCE, pe teritoriul actual al Republicii Italiene sunt înhumaţi cca. 2.000 de eroi români, căzuţi în timpul Primului Război Mondial.


24.04.2017

Cultul eroilor – marcă înregistrată
 


 

Având în vedere că, potrivit prevederilor Legii nr. 379/2003, privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cu modificările şi completările ulterioare, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor este continuatorul de drept al Societăţii Mormintele eroilor căzuţi în război şi că o serie de simboluri dedicate eroilor români sunt folosite de persoane fizice sau juridice fără a se lua în considerare sensul acestora, Oficiul de Sat pentru Invenţii şi Mărci a înregistrat o serie de mărci recunoscute în domeniu:

  1. Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor – Castelul Ţepeş.
  2. Societatea Mormintele eroilor căzuţi în război.
  3. Semnul Aducerii Aminte.
  4. Aşezământul Naţional Regina Maria pentru Cultul Eroilor.

          În baza Legii nr. 84/1998, privind mărcile şi indicaţiile geografice, modificată şi completată, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor deţine drepturile exclusive asupra mărcilor înscrise, acestea fiind recunoscute şi apărate pe teritoriul României. 
 



18.04.2017
Paşi prin istorie


Cimitirul eroilor din comuna Oituz (fostă Grozeşti)
 
 
 

Necropola este situată în centrul comunei Oituz, fostă Grozeşti (jud. Bacău) şi adăposteşte osemintele eroilor români şi de alte naţionalităţi, căzuţi în prima conflagraţie mondială. Cimitirul, a cărui construcţie a început în anul 1920, a fost reorganizat în perioada 1930-1931.
Eroii identificaţi sunt înhumaţi în două parcele, dispuse de o parte şi de alta aleii principale. Mormintele au la căpătâi cruci creştine din piatră, pe care sunt inscripţionate numele eroilor.
În centrul necropolei a fost construit un impozant monument, iar în faţa acestuia a fost amenajat un osuar în care sunt depuse osemintele eroilor necunoscuţi.
Pe latura din spate a zidului de incintă sunt montate patru plăci din marmură albă, pe care inscripţionate numele eroilor din comuna Grozeşti, morţi în Primul Război Mondial.
Evidenţa eroilor români identificaţi, înhumaţi în cimitirul eroilor din comuna Oituz, poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista morţilor de război.


Maior Dimitrie Giurescu:

Înainte copii! Să imităm pe străbunii noştrii!
 

Batalionul 2 Muscel, comandat de maiorul Dimitrie Giurescu, a atacat reduta Rahova, la 20 noiembrie 1877, începând cu ora 9 dimineaţa.
Aflat în fruntea batalionului, maiorul Giurescu şi-a ridicat sabia, spunând: „Înainte copii! Să imităm pe străbunii noştrii!“. După cucerirea primei redute, dorobanţii au atacat reduta principală. Un glonţ a lovit sabia maiorul Giurescu, rupându-i lama, iar altul i-a găurit uniforma. La 30 de metri de redută, un glonţ vrăjmaş l-a lovit drept în frunte pe maiorul Giurescu, iar ofiţerul „se prăvăli ca un stejar retezat (... ) stropind cu sângele lui drapelul regimentului“.
În aceeaşi zi, în Ordinul de Zi al Regimentului 4 Dorobanţi s-a consemnat moartea maiorului Dimitrie Giurescu.
În curtea Regimentului 30 Dorobanţi – Muscel s-a dezvelit, în anul 1898, un bust din bronz al eroului. La eveniment a participat şi generalul Al. Candiano Popescu, veteran al Războiului de Independenţă, care a spus: „Cât însă nu vor pieri din aducerea noastră aminte fraţii Buzeşti, Radu Calomfirescu, Aprodul Arbore, Aprodul Purice, logofătul Tăutu şi alţi străluciţi oşteni ai vremurilor trecute, nu vor pieri nici maiorul Giurescu, nici colonelul Măldărescu, nici maiorul Ene, nici locotenentul Bordeanu, morţi sau răniţi în luptele de la Rahova...“

*

Dimitrie Giurescu s-a născut la Bucureşti, în data de 27 iulie 1835. La 13 septembrie 1852, Dimitrie a fost angajat ca furier la Ministerul de Război. S-a îmbolnăvit după ce a fost mutat la o unitate de grăniceri, fiind trecut trecut în rezervă.
Tânărul Giurescu a reintat în armată ca voluntar, cu gradul de soldat, în Regimentul 1 Lăncieri. A fost avansat sergent şi mutat în interes de serviciu, la Regimentul 3 Infanterie. Remarcat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu prilejul unei inspecţii, a fost avansat sublocotenent la excepţional. În anul 1867, „în urma unui examen strălucit “, a fost avansat la gradul de căpitan.
În anul 1875 a obţinut gradul de maior, primind comanda Batalionului 1 din Regimentul 4 Dorobanţi. Batalionul a fost redenumit, în februarie 1877, Batalionul 2 Muscel, în cadrul aceluiaşi regiment.



Note de război
1916 – în primul val

 

 
 

Sublocotenentul (rez.) Ioan R. Marinescu s-a născut la 27 ianuarie 1894, în satul moldovean Heci, comuna Lespezi, judeţul Iaşi. A absolvit liceul în anul 1911 şi apoi Facultatea de Silvicultură din Bucureşti.
În luna august a anului 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial, de partea Antantei, Ioan R. Marinescu avea 22 de ani şi făcea parte din contingentele ce urmau să fie chemate sub drapel în primul val. În decursul primelor trei luni de război, acesta a luptat, alternativ, în funcţie de ordinele primite de unitatea sa, mai întâi pe frontul din Carpaţi, apoi pe frontul sudic.
Sublocotenentul Ioan R. Marinescu a fost rănit pe frontul de apărare a Bucureştiului, la data de 20 noiembrie 1916, în zona comunei Chirculeşti, judeţul Argeş şi a fost evacuat la spitalul de campanie din incinta seminarului Teologic Central din Bucureşti, unde a decedat la 3 decembrie 1916. A fost înmormântat în incinta Cimitirului „Ghencea Militar“. Din iniţiativa şi cu sprijinul Aşezământului Regina Maria pentru Cultul Eroilor , în Cimitirul Ghencea a fost construit Sanctuarul Eroilor din Primul Război Mondial, pentru odihna veşnică a celor ce şi-au jertfit viaţa în slujba Patriei. În acest context, osemintele eroului Ioan R. Marinescu au fost reînhumate în Parcela C a Sanctuarului.
Necropola de război a fost restaurată, în perioada 2014-2016, prin grija şi cu fondurile Ministerului Apărării Naţionale, finalizarea lucrărilor fiind marcată printr-un emoţionant ceremonial militar, desfăşurat în contextul celebrării Zilei Eroilor.
În perioada în care a fost combatant, sublocotenentul Ioan R. Marinescu a ţinut un jurnal, notând aproape zilnic gânduri şi impresii personale, dar şi analize lucide ale evenimentelor militare la care a luat parte.
Volumul „Note de război, 1916 – în primul val“, apărut ca urmare a eforturilor doamnei Irina Nelson, nepoata eroului, conţine transcrierea ne-editată a notelor de jurnal ale sublocotenentului Ioan R. Marinescu, puse în contrapunct cu citate sau informaţii extrase din scrierile câtorva persoane care îi menţionează numele, sau care s-au aflat pe front împreună cu el. De asemenea, volumul cuprinde o cronologie sinoptică sumară a datelor istorice şi a evenimentelor relevante care au precedat intrarea României în război, precum şi a datelor care se suprapun cu perioada evenimentelor descrise în jurnal, extinse apoi în special, cu activităţile unităţii şi regimentului în care a activat sublocotenentul Ioan R Marinescu şi cu referiri la situaţia globală a frontului până după sfârşitul anului 1916.
Lectura notiţelor cuprinse în volum este emoţionantă şi captivantă în acelaşi timp. Însemnările de la începutul jurnalului evidenţiază un amalgam de sentimente, o îmbinare de entuziasm şi avînt generate de speranţa că intrarea în război va însemna împlinirea visului de unie cu fraţii de peste munţi („Astăzi – 22 august – ne îmbarcăm pentru plecare. Dimineaţa nişte dudui mă încarcă cu flori. (...) Pe bulevard şi pe Calea Victoriei o ploaie de flori şi de urale“). În antiteză cu gândurile optimiste, îşi fac loc şi sentimentele de îndoială, teamă de necunoscut, grijile şi dorul faţă de cei dragi („Multă evlavie şi tristeţe. Ce necunoscut mi se deschide în faţă? (...) Peste zi căldură mare, aşteptare chinuitoare, dureri de cap, de stomac, de inimă – mai ales pentru cei scumpi ce nu-mi mai ies din gând.“)
Deşi pe frontul din Carpaţi ofensiva românească se derula conform planurilor, pe frontul de la Dunăre situaţia era dezastruasă, culminând cu pierderea bătăliei de la Turtucaia. Faţa cumplită a războiului, cu tot cortegiul ei de suferinţe, aşa cum era perceput de combatanţi, este astfel prezentată în jurnal: „18 septembrie/ Zi de o mie de ori memorabilă pentru mine şi tovarăşii mei de luptă. Zi de zbucium, de neânchipuit, de chin, de groază şi de cutremur. La ora 4 din noapte ne deşteptăm sub loviturile prelungi ale artileriei noastre grele de pe malul Dunării. Văzduhul se cutremură. Se pare că iadul s-a coborât pe pământ. Sub protecţia artileriei, Regimentul 10 Vânători trece cel dintâi  în bărci mici şi începe lupta pe malul bulgăresc. (...)Satele ard în flăcări, trupele noastre în formaţiuni diferite  de luptă înaintează într-o pârâială groaznică de împuşcături. (...) Pe sus 5 aeroplane germane, în bâzâitul lor înspăimântător, se încrucişează deasupra noastră şi a podului ce se leagă şi aruncă  bombe ucigătoare. Soldaţii înspăimântaţi fug în neregulă între sălcii. (...) O bombă se sparge la malul apei şi omoară 5 soldaţi şi un barcagiu. Aspectul lor este oribil“.
Aceleaşi trăiri şi pe frontul din Carpaţi, unde armata română încerca să apere trecătorile: „Grozave zile mai trăim! Nervii ni s-au tocit, judecata s-a întunecat, ne-au năucit, ne-au înnebunit bombele. Priveliştea soldaţilor mutilaţi este îngrozitoare. Din 18 ofiţeri la batalion au mai rămas 7-8 teferi şi ne minunăm cum. Cât va mai ţine oare iadul acesta înspăimântător? Bombe de sus de la aeroplane, bombe de la tunuri, nu ştim pe ce lume trăim.“
Apărut din dorinţa de a elogia memoria eroului sublocotenent Ioan R. Marinescu, volumul poate servi, în acelaşi timp, ca ghid pentru înţelegerea epocii respective, dar şi un mijloc de cultivare în conştiinţa generaţiilor actuale a sentimentelor de recunoştinţă pentru sacrificiile înaintaşilor, puse în slujba realizării dezideratelor naţionale. 


14.04.2017
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor anunţă încheierea Concursului cu premii,
Eroul meu de ieri şi de azi!

 

În urma evaluării rezultatelor la concurs, au fost desemnaţi următorii câştigători:
Locul I: Radu Georgiana, Pătroaia Vale, jud. Dâmboviţa;
Locul al II-lea: Berechet Lusiana, Pătroaia Vale, jud. Dâmboviţa;
Locul al III-lea: Tudorache Ionela, Pătroaia Vale, jud. Dâmboviţa.
Menţiuni:

  • Vişan Teodora, Bucureşti;
  • Radu Ana-Maria, Bucureşti;
  • Abagiu Ionuţ, Constanţa, jud. Constanţa;
  • Popa Valentin Nicuşor, Cilieni, jud. Olt.
În semn de apreciere, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a decis să acorde diplome de merit unor concurenţi care au realizat desene deosebite, dar care nu s-au clasat printre câştigători, întrucât nu au răspuns la ambele cerinţe ale concursului.
 
  • Ciovînă Alina Valentina, Plosca, jud. Teleorman;
  • Ungureanu Dumitru Irinel, Târgu Jiu, jud. Gorj;
  • Cheţe Sorana Maria, Surduc, jud. Sălaj.

Toţi participanţii vor primi diplome de participare.
Premiile, constând în cărţi cu tematică istorică şi diplomele de participare acordate de Oficiu, vor fi expediate câştigătorilor prin poştă.
Vă mulţumim pentru participarea la concurs şi vă aşteptăm şi la ediţiile următoare!


07.04.2017
Paşi prin istorie

Cimitirul eroilor din municipiul Piteşti
 


 

Cimitirul a fost amenajat în perioada 1923-1927, lângă cimitirul ortodox din municipiul Piteşti, de către „Societatea «Munţii Coţi» a Demobilizaţilor Grade Inferioare Piteşti” şi reinaugurat, în 1938, de Societatea „Cultul Eroilor”.
În cimitir sunt înhumaţi 197 de eroi români, germani, austrieci şi un francez, iar osemintele a 1.954 de eroi din Primul Război Mondial au fost depuse într-un osuar.
După anul 1945, în cimitir au fost amenajate mai multe însemne comemorative, dedicate unor militari români, decedaţi în al Doilea Război Mondial.
Evidenţa nominală a eroilor români înhumaţi în Cimitirul eroilor din municipiul Piteşti se poate consulta pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război.
 



 

05.04.2017


Proiectul Un erou, o floare la Odobeşti

În contextul sărbătoririi Centenarului Primului Război Mondial, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a desfăşurat în data de 30.03.2017, începând cu ora 11.00, activităţi specifice proiectului Un erou, o floare la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, situat în centrul oraşului Odobeşti, jud. Vrancea.
Autorităţile locale împreună cu elevi şi cadre didactice de la Liceul Teoretic Duiliu Zamfirescu, din localitate au răspuns îndemnului Oficiului de a îngriji acest obiectiv comemorativ deosebit.
În deschiderea lucrărilor, elevilor li s-a vorbit despre importanţa păstrării memoriei înaintaşilor, aspectul aşezămintelor de război exprimând grija noastră pentzru perpetuarea peste timp a cultului eroilor în semn de preţuire faţă de jertfa lor supremă.
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor mulţumeşte, pe această cale, autorităţilor locale pentru susţinere şi felicită cadrele didactice şi elevii implicaţi în derularea acestei activităţi.


28.03.2017
Paşi prin istorie

Eroii de la Lereşti

 
 

Osemintele a 729 de eroi, căzuţi în luptele din anul 1916 la poalele Munţilor Iezer, au fost centralizate de către Societatea Mormintele Eroilor Căzuţi în Război, în anul 1924, la punctul „Ţarina” - pe versantul vestic al Dealului lui Pătru.
Repartiţia eroilor pe naţionalităţi este următoarea: 316 români, 94 germani, 73 austrieci, 246 fiind necunoscuţi.
În prezent, necropola este administrată de primăria comunei Lereşti (jud. Argeş), fiind inclusă într-un proiect de restaurare, lucrările fiind încheiate în proporţie de 90 %
Evidenţa nominală a eroilor români identificaţi, înhumaţi în Cimitirul internaţional de onoare de la Lereşti, poate fi consultată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război.



Omagiu adus Ecaterinei Teodoroiu,  prima femeie ofiţer combatant din Armata Română

 

 

În aula Alexandru Ioan Cuza a Ministerului Apărării Naţionale s-a desfăşurat, astăzi, 17 martie, şedinţa festivă dedicată împlinirii a o sută de ani de când Regele Ferdinand I a acordat Ecaterinei Teodoroiu gradul de sublocotenent, prima femeie ofiţer combatant din Armata Română.
La manifestarea organizată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, la iniţiativa Asociaţiei Cadrelor Militare Femei în Rezervă şi în Retragere Slt. Ecaterina Teodoroiu, au participat reprezentanţi ai Guvernului României, Casei Regale, Primăriei municipiului Târgu Jiu, urmaşi ai eroinei, personalităţi culturale şi artisitice, membri ai Asociaţiei  Cercetaşilor Tradiţionali din România, precum şi elevi de la mai multe şcoli şi licee bucureştene.
Cu acest prilej, s-au conferit distincţii ale Ministerului Apărării Naţionale unor personalităţi care au contribuit la promovarea imaginii Eroinei de la Jiu şi la întreţinerea obiectivelor comemorative de război,  în contextul Centenarului Primului Razboi Mondial.

 


Finanţarea restaurării mormintelor
şi a operelor comemorative de război

 

O serie de morminte şi opere comemorative de război sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice
Monumentele istorice sunt considerate ca aparţinând patrimoniului cultural naţional, iar în prezent se derulează un program de accesare de fonduri europene, valabil până în anul 2020, cu scopul conservării, protejării, promovării şi dezvoltării acestora. 
Accesarea fondurilor europene se poate realiza individual de către unităţile administrativ-teritoriale, autorităţi ale administraţiei publice sau de către unităţi de cult, ori prin parteneriat între acestea, cu menţiunea că una dintre autorităţile menţionate trebuie să îndeplineaască atributul de lider în parteneriat. 
Solicitanţii trebuie să dovedească faptul că deţin dreptul de proprietate publică/privată, dreptul de administrare sau de concesiune al bunului de patrimoniu. 
Valoarea maximă a proiectului este de 25 milioane EUR, valoarea minimă fiind de 100.000 EUR, indiferent de clasificarea monumentului istoric. 
Cererea de finanţare se poate trimite în format electronic, accesând site-ul www.inforegio.ro sau pe suport de hârtie la sediul Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională unde va avea loc implementarea proiectului. 
Perioada de implementare a proiectului nu trebuie să depăşească data de 31 decembrie 2023. 
Detalii suplimentare privind condiţiile specifice de accesare a fondurilor pot fi obţinute accesând fişierul Ghidul solicitantului.


Paşi prin istorie

Eroii români înhumaţi în municipiul Bacău la Poligonul de tragere şi Lazaret

 

Începând cu toamna anului 1916, în contextul în care Bacăul s-a aflat în apropiere de linia frontului, zeci de case şi imobile private au fost transformate în spitale şi în infirmerii. De asemenea, din cauza spaţiului limitat, militarii valizi au fost încartiruiţi câte 10-15 în camere în care, în condiţii normale, locuiau maxim cinci persoane. În scurt timp, tifosul exantematic a crescut numărul militarilor care au murit în timpul şi din cauza Primului Război Mondial. 
Pe raza municipiului Bacău au fost amenajate două cimitire ale eroilor, Poligonul de tragere şi Lazaret
Eroii înhumaţi în Cimitirul eroilor Poligonul de tragere au murit în perioada octombrie 1916 - februarie 1918, în spitale de campanie sau în infirmerii, fiind înhumaţi în 234 de morminte comune. 
În cadrul necropolei au fost înhumaţi în total 9.607 eroi, din care sunt identificaţi nominal 4.056 români, 2 ruşi, un civil turc şi un prizonier german; 4.000 de ruşi sunt identificaţi după naţionalitate, iar 1.547 eroi sunt neidentificaţi. 
În Cimitirul Lazaret sunt înhumaţi 54 de eroi identificaţi nominal, majoritatea provenind din rândul medicilor militari, alte câteva sute de eroi fiind neidentificaţi. 
Evidenţele nominale ale eroilor români înhumaţi în cimitirele eroilor Poligonul de tragere şi Lazaret din municipiul Bacău, jud. Bacău, pot fi consultate pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război.


Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor

Lansează cea de-a V-a ediţie a concursului Eroul meu de ieri şi de azi!

în perioada 20 .01 – 07.04.2017

Aşteptăm participarea dumneavoastră!

Concursul cuprinde două cerinţe principale pe care trebuie să le îndeplinească participanţii:

  • realizarea unei picturi (sau desen) cu tema „ Eroul familiei mele şi trecutul ţării mele”;
  • redactarea unui eseu având ca temă „ Eroul familiei mele şi prezentul ţării mele”.

Vor fi declarate câştigătoare 7 lucrări (3 premii şi 4 menţiuni), care vor obţine cele mai bune punctaje, conform criteriilor prezentate în Regulamentul Concursului. Numele câştigătorilor vor fi afişate pe site-ul instituţiei, începând cu data de 14.04.2017.

Premiile constau în cărţi cu tematică istorică, iar lucrările participanţilor vor fi expuse într-un stand, cu prilejul   Zilei Porţilor Deschise, eveniment pe care Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor îl va organiza în anul 2017, la Castelul Ţepeş din Parcul Carol I din Capitală.

Pentru mai multe detalii privind condiţiile de participare, vă rugăm să consultaţi Regulamentul Concursului.


 

PORTRETUL LUNII IANUARIE

Generalul Stan Poetaş mort la datorie în luptele pentru apărarea Basarabiei

 

Faptele de arme ale eroului general Stan Poetaş rămân, în istoria Primului Război Mondial, ca un puternic exemplu de dragoste de neam şi datorie.

Eroul s-a născut în comuna Ulmu, judeţul Brăila, în data de 5 decembrie 1870, într-o familie de ţărani. A urmat şcoala primară, gimnaziul, apoi şcoala militară, pe care a absolvit-o în anul 1889, cu gradul de sublocotenent. Ulterior a devenit comandant de pluton, iar în perioada Primului Război Mondial, a fost înaintat la gradul de colonel, oferindu-i-se cu această ocazie comanda Regimentului 40 Infanterie Călugăreni.

Între anii 1916-1918, generalul Poetaş s-a distins prin modul în care şi-a condus subordonaţii în luptă, pe fronturile de la Amzacea şi Topraisar, Călugăreni şi Meragi-Bei, Videle, Cartojani şi Mărăşeşti. „Nu ştiţi voi copii, că România noastră n-ar mai fi România, dacă am lăsa aceşti necruţători să înainteze ? Nu v-ar durea oasele până şi în mormânt când numele scump al ţării noastre s-ar şterge din cartea lumii şi când peste cuprinsul Ţării noastre dragi ar scrie duşmanul, cu mâna lui murdară, Ţara Ungurească sau Bulgaria ?”, le spunea el soldaţilor mobilizându-i şi încurajându-i pe câmpul de luptă.

În luna ianuarie 1919, generalul Poetaş se afla la comanda Brigazii 17 din Divizia IX Infanterie, care îşi avea sectorul de front în judeţele Hotin şi Soroca. Primise ordin să asigure frontiera Nistrului împotriva incursiunilor bandelor bolşevice, care terorizau şi propagau idei bolşevice revizioniste în rândul populaţiei româneşti din Basarabia.

În noaptea de 19 spre 20 ianuarie 1919, bandele bolşevice au trecut Nistrul şi au atacat trupele române în zona Atachi (azi Otaci, Republica Moldova), acolo unde staţionau două batalioane de infanterie şi două baterii de artilerie, aflate sub comanda generalului Stan Poetaş. În dimineaţa zilei de 23 ianuarie, acestea s-au angajat într-o luptă violentă cu inamicul, acesta fiind sprijinit puternic de către locuitorii satelor contaminate de propaganda bolşevică.

În cursul acestor încleştări, în zona satului Călărăşăuca, generalul Stan Poetaş a fost împuşcat, în timp ce îşi inspecta trupele. Iată cum descria Constantin Kiriţescu moartea tragică a eroului: „I-a fost dat să moară, lovit de un glonţ mişel tras din spate, acestui erou legendar al armatei române care la Tropaisar, Neajlov şi Mărăşeşti înfruntase moartea în faţă în cele mai dramatice momente ale războiului nostru”.

Eroismul generalului Stan Poetaş, o încununare a vitejiei şi a spiritului de sacrificiu dovedite de către militarii români pe fronturile Primului Război Mondial, este relefiat sugestiv de propriile cuvinte: „Să ştiţi copii iubiţi, că ultima mea voinţă a fost victoria sau moarte ! Termin spunându-vă la toţi: Voi fi acolo unde veti fi şi voi, iar voi să fiţi întotdeauna acolo unde voi fi eu”.


Eroul familiei mele

În urma analizării şi evaluării lucrărilor din concurs de către Comisia de evaluare, cele mai mari punctaje au fost obţinute de către următorii participanţi:

  • Locul I: Teodorescu Alexandru, Morteni, jud. Dâmboviţa;
  • Locul al II-lea: Frecuş Andreea, Morteni, jud. Dâmboviţa.

Participanţii vor primi diplome de participare.

Premiile, constând în cărţi cu tematică istorică şi diplomele de participare acordate de Oficiu, vor fi expediate cîştigătorilor prin poştă.

Vă mulţumim pentru participare şi vă aşteptăm şi la ediţiile următoare.


 

Paşi prin istorie

Eroi români la Worms

 

 

Începând cu septembrie 1916, prizonierii români de pe frontul din Transilvania au fost încărcaţi în vagoane de marfă şi transportaţi în lagăre situate pe teritoriile Austriei, Franţei, Germaniei, Poloniei şi Ungariei. 
Uneori, prizonierii români au ajuns la destinaţie şi după o lună de zile, fiind obligaţi să aştepte, în vagoanele care staţionau în gări, zile la rând. 
Lagărul prizonierilor de la Worms, Germania, a fost folosit în special pentru internarea prizonierilor români şi ruşi. 
Hrana improprie şi lucrul la asfaltarea drumurilor, constuirea liniilor de cale ferată sau secarea unor mlaştini au fost condiţiile în care au murit o serie de prizonieri. 
Internaţi înaintea prizonierilor români, prizonierii ruşi au fost înmormântaţi individual, având şi un monument central cu rol comemorativ. 
În schimb, prizonierii români au fost înhumaţi în gropi comune. 
Până în prezent, în baza certificatelor de deces, specialiştii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au identificat 168 de prizonieri români, care au fost înmormântaţi în Cimitirul eroilor din Worms. 
Evidenţa nominală a eroilor români înhumaţi la Worms poate fi accesată pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista morţilor de război
Unul din proiectele Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în anul 2017 constă în amenajarea unui monument al eroilor români la Worms, în conformitate cu Hotărârea Guvernului 821/2015, privind aprobarea Programului naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial.

Top