Noutati
  • Actualitate

    Ziua Eroilor
    citeste...
  • Stire noua

    Un documentar despre restaurarea celui mai mare cimitir din afara granițelor țării, din Lambinowice, Polonia, în care sunt înhumați militari care au luptat în Primul Război Mondial.
    citeste...
  • Stire actuala

    Cimitirul Eroilor Valea Uzului
    citeste...

 
MĂRTURII DE PE FRONT
 





MĂRTURII DE PE FRONT
 






PE URMELE EROILOR DIN BASARABIA ŞI UCRAINA
Morţii de război români înhumaţi în comuna Vasilevka (regiunea Odessa, Ucraina)

  
În contextul operaţiilor militare desfăşurate pe teritoriul Ucrainei, după 21 iulie 1941, Armata 4 română s-a confruntat în regiunea Odessa cu rezistenţa îndârjită a forţelor militare sovietice.
În urma ostilităţilor, desfăşurate în perioada 8 august - 16 octombrie 1941,  trupele române au suferit pierderi grele în vieţi omeneşti, cifrate la peste 18.000 de morţi.
Acest fapt a determinat amenajarea în regiunea menţionată a mai multor cimitire de campanie româneşti, printre acestea numărându-se şi cele de pe teritoriul comunei Vasilevka, unde au fost înhumaţi peste 500 de militari români.
Odată cu retragerea Armatei române de pe Frontul de Est, după ruperea frontului la Stalingrad (la 19 noiembrie 1942), mormintele de război din comuna Vasilevka au fost distruse de inamic, soartă pe care au împărtăşit-o toate cimitirele de război româneşti din spaţiul menţionat.  
Evidenţa morţilor de război români, identificaţi nominal, înhumaţi în comuna Vasilevka, în al Doilea Război Mondial, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.

 
PORTRETE DE EROI

Căpitanul Mihail Metaxa, căzut eroic la apărarea Văii Oltului
 

                           

La data de 19 octombrie 1916 inamicul a bombardat poziţiile româneşti de pe Dealul Vladului, Valea Oltului, fără ca artileria română să poată riposta. Atacul a culminat prin lansarea a aproximativ 15 bombe de calibru mare, care au produs panică în rândurile Companiei a VIII-a. Cu mari eforturi, căpitanul Mihail Metaxa, comandantul Companiei a VIII-a, reuşeşte să îşi readucă ostaşii pe câmpul de luptă, dar cade străpuns de un glonte duşman.
Eroul a fost înhumat, iniţial, în curtea bisericii Sfântul Nicolae, din comuna Câineni, judeţul Vâlcea.
La 4 ianuarie 1923, rămăşiţele pământeşti ale eroului au fost reînhumate în Cimitirul militar Ghencea, din municipiul Bucureşti, în parcela D, mormântul nr. 78.

*

Căpitanul Mihail Metaxa, fiul lui Mihail şi al Chiricăi Metaxa s-a născut în anul 1889, în municipiul Buzău, judeţul Buzău. Urmează cursurile şcolii primare la Şcoala de băieţi nr. 2 şi Liceul „Al. Haşdeu” în localitatea natală. După absolvirea liceului se înscrie la Şcoala militară din Bucureşti, pe care a absolvit-o la 1 iulie 1911, cu gradul de sublocotenent, fiind repartizat la Regimentul 9 Vânători. Cu acest regiment a luat parte la Campania din 1913.
În anul 1916 este avansat locotenent şi primeşte comanda Companiei a VIII a din Regimentul 47 Infanterie Prahova, cu care participă la Războiul de Întregire Naţională.




 

Morţi de război români în Cehia şi Slovacia
 
În perioada 18 decembrie 1944-12 mai 1945, armatele 1 şi 4 române au luptat pe teritoriul fostei Cehoslovacii, împreună cu armata sovietică, împotriva inamicului germano-ungar, în condiţii de iarnă aspră.
În timpul confruntărilor, trupele române au pierdut peste 66.500 de militari (morţi, răniţi şi dispăruţi), participând la 260 de lupte importante, pătrunzând 400 de km în dispozitivul de apărare inamic, forţând patru cursuri de apă (Hron, Morava, Nitra şi Vlah), escaladând 10 masive muntoase şi eliberând 1.722 de localităţi, din care 31 de oraşe.
În anii 1951-1952, guvernele României şi Cehoslovaciei au convenit ca osemintele morţilor de război români să fie centralizate în două cimitire de onoare, situate în prezent în Slovacia (la marginea de nord a oraşului Zvolen, lângă Cimitirul central) şi în Cehia (lângă Cimitirul central din oraşul Brno).

 
În Cimitirul de onoare românesc din Zvolen, care ocupă în prezent o suprafaţă de 2,5 ha, a fost amenajat un monument central în forma unui sarcofag, pe suprafaţa căruia s-a fixat o coroană din lauri, iar pe latura frontală s-a marcat în altorelief fraza: GLORIE VEŞNICĂ EROILOR ROMÂNI CĂZUŢI ÎN LUPTELE PENTRU ELIBERAREA / REPUBLICII CEHOSLOVACE DE SUB JUGUL FASCIST 1944-1945. De pe platforma monumentului central se coboară în cele 19 parcele în care au fost amenajate morminte individuale pentru ofiţeri şi morminte comune pentru soldaţi.
Mormintele comune sunt amenajate în ordinea localităţilor de unde au fost exhumaţi eroii români, pe fiecare însemn comun fiind montată o placă din bronz pe care sunt inscripţionate numele soldaţilor, iar pentru cei ale căror nume nu au mai fost identificate s-a gravat fraza: „Militar român necunoscut”.

 

 
Parcela eroilor români din oraşul Brno se află situată în latura stângă a Cimitirului eroilor, fiind marcată cu un monument central de tipul unei plăci, pe care sunt inscripţionate cuvintele: „CINSTE ŞI ONOARE EROILOR / ARMATEI ROMÂNE / CĂZUŢI PENTRU ELIBERAREA / PATRIEI NOASTRE ÎN CEL DE-AL / DOILEA RĂZBOI MONDIAL”.    
În cadrul parcelei eroilor români de la Brno sunt amplasate plăci comemorative, de formă dreptunghiulară, pe care sunt inscripţionate numele morţilor de război români.
Evidenţa morţilor de război români din al Doilea Război Mondial, ale căror morminte sunt amplasate în prezent pe teritoriul actual al Cehiei şi Slovaciei, poate fi accesată pe pagina de internet a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război din cel de-al Doilea Război Mondial.

 
Top